12,301 matches
-
una din zile eșuând pe țărm de paisprezece ori în doar 19 km. Au petrecut șaptesprezece zile pe Lualaba înainte de a ajunge la Kabalo. De acolo, ultimii 282 km ai călătoriei până la Lacul Tanganyika s-au făcut pe calea ferată. Expediția, cunoscută în acel moment sub porecla de „Circul lui Simson” pentru toate prin care trecut, a ajuns la portul belgia Lukuga depe malul lacului la 24 octombrie 1915. La scurt timp dupa ce a ajuns pe malul lacului Tanganyika, Spicer-Simson
Geoffrey Spicer-Simson () [Corola-website/Science/337040_a_338369]
-
mai mare decât raza lor de acțiune. Deși "Götzen" nu putea fi atacat direct, supremația germană pe Lacul Tanganyika fusese ruptă. Pentru acțiunea împotriva lui "Hedwig von Wissmann", Spicer-Simson a fost decorat cu la 1 mai 1916. De-a lungul expediției, trei ofițeri au primit , și doisprezece au primit . După succesul inițial, comanda lui Spicer-Simson a avut un sfârșit controversat. El a refuzat să-și trimită navele pentru a ajuta Armatele Coloniale Britanică și Belgiană să captureze Mpulungu, din Zambia de
Geoffrey Spicer-Simson () [Corola-website/Science/337040_a_338369]
-
Cand a izbucnit Primul Război Mondial Auerbach a fost expulzat de autoritățile turcești în Egipt, unde s-a înrolat voluntar în Batalionul evreiesc format în cadrul armatei britanice, si denumit al Mânătorilor de catari, (Zion Mule Corps) care a participat la expediția nereușită din Galipoli. Tot în 1915, din motive de boală a plecat în Statele Unite, unde s-a stabilit vreme de 50 ani, aproape până la sfârșitul vieții. A lucrat în cursul anilor ca profesor, ziarist și redactor de gazete idiș (mai
Efraim Auerbach () [Corola-website/Science/328485_a_329814]
-
clădire a vămii și este sediul inspecției locale în construcții. Acest muzeu expune machete de nave, picturi de ambarcațiuni și alte artefacte nautice, cu scopul de a readuce la viață istoria maritimă a portului. O secție a muzeului este dedicată expedițiilor lui Thor Heyerdahl, născut în Larvik. Comuna este situată la aproximativ 105 kilometri sud-vest de Oslo, se întinde pe o suprafață de 530 km și are o populație de 42.947 de locuitori (din care 23.100 cu domiciliul în
Larvik () [Corola-website/Science/328506_a_329835]
-
bazele unei grupări infracționale care se ocupa cu falsificarea de vinuri și vânzarea acestora către clienți. Potrivit rechizitoriului procuraturii, el cumpăra vin de la podgoriile din județul Vrancea, pe care îl aducea la București cu camioane. Cantitățile trecute pe avizele de expediție erau ulterior falsificate. În depozitul său, Ștefănescu amesteca vinurile și rachiurile între ele, adăugând și apă, și apoi vindea produsele rezultate la prețul cel mai mare. Vinul superior era amestecat cu cantități mari de vin inferior și etichetat ca vin
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
ei vitreg, regele Hugo I al Ciprului, ai cărui moștenitori au repezentat linia majoră a conților de Champagne. Henric a lăsat în urmă unele dificultăți pentru comitatul de Champagne. El împrumutase o mare sumă de bani pentru a-și finanța expediția către Ierusalim, iar apoi pentru căsătoria sa. În 1213, susținătorii nepotului său de frate Theobald al IV-lea de Champagne au invocat unui legat papal faptul că anularea căsătoriei Isabelei cu Umfredo de Toron (care era încă în viață în timpul
Henric al II-lea de Champagne () [Corola-website/Science/328513_a_329842]
-
vestul Camerun, Guineea Ecuatoriala și Gabon. Sclavi erau de obicei vânduți europenilor de către Confederația Aro, care a răpit sau a cumpărat sclavi din satele Igbo din interiorul țării. Cei mai multi sclavi Igbo nu au fost victime ale războaielor cu sclavi raid sau expediții, dar uneori erau debitori și persoanele care au comis ce comunitățile lor a considerat a fi uriciuni sau crime. Contrar credinței comune, comercianții europeni de sclavi au fost destul de bine informați cu privire la diverse etnii din Africa, ceea ce duce la sclavi
Igbo (popor) () [Corola-website/Science/336414_a_337743]
-
să în prefixe și sufixe și intonația sale grele. Igbo este o limbă tonala și există sute de dialecte diferite Igbo și limbi igboid, cum ar fi limbile Ikwerre și Ekpeye. În 1939, Dr. Ida C. Ward a condus o expediție de cercetare pe dialecte Igbo, care ar putea fi folosită ca bază a unui dialect standard, Igbo, de asemenea, cunoscut sub numele de " Central Igbo ". Acest lucru dialecta inclus care grupuri c aOwerri și Umuahia , printre care dialectul Ohuhu . Acest
Igbo (popor) () [Corola-website/Science/336414_a_337743]
-
să fie deosebit de activ. Pe lângă administrarea pro-priului portofoliu, a fost profesor de finanțe la Școala de Afaceri a și a făcut o călătorie în jurul lumii, pe motocicletă, parcurgând peste 160 000 de kilometri, pe șase continente, și intrând, cu această expediție, în . Această călătorie a făcut obiectul primei sale cărți, "Investment Biker (Motociclistul investitor)." Au urmat alte titluri de succes: "Hot Commodities" ("Mărfuri la mare căutare"), "Adventure Capitalist (Capitalistul aventurier), A Bull in China (Un taur în China), A Gift to
Jim Rogers () [Corola-website/Science/336475_a_337804]
-
Începând din 2007, el este un cronicar obișnuit la "Nouvelliste" valaisan. Abordând o formă scurtă și incisivă, Slobodan Despot a publicat numeroase note și eseuri scurte cu diverse titluri, pe care le adună periodic în volum ("Balles perdues", "Despotica"). Din expedițiile și meditațiile sale alpine, a publicat în 2009 o carte de călătorii spirituale, "Valais mistique", care a avut parte de o primire călduroasă. Jean Raspail, în special, a realizat o recenzie entuziastă, care va apărea în prefața la cea de-
Slobodan Despot () [Corola-website/Science/336496_a_337825]
-
s-a distins la învățătură. În 1919 și Mustafa a luat parte, în fruntea unui detașament de luptători, la răscoala kurdă condusă de Mehmûd Berzincî contra noilor stăpânitori ai regiunii, britanicii. La scurt timp după aceea a participat la o expediție menită să salveze mai multe familii de armeni din mâinile turcilor. Ca trimis al fratelui său, Ahmed Barzani, Mustafa l-a vizitat pe un alt conducător al kurzilor, șeicul Said. În anii 1931 -1932 Mustafa a participat activ la răscoala
Mustafa Barzani () [Corola-website/Science/336500_a_337829]
-
la coroana Spaniei. Sebastian a participat la al doilea asediu de la Bilbao și a devenit comandant al armatei carliste de nord din 30 decembrie 1836. A câștigat în Bătălia de la Oriamendi (16 martie 1837) împotriva legiunii britanice. Apoi a condus Expediția regală împotriva Madridului care însă a eșuat și a fost demis la întoarcerea sa, la sfârșitului anului 1837. La 15 ianuarie 1837, în mijlocul Primului Război Carlist, tânărul Sebastian în vârstă de 23 de ani a fost exclus de la succesiunea Spaniei
Infantele Sebastian al Portugaliei și Spaniei () [Corola-website/Science/333459_a_334788]
-
deschidă o pagină nouă în istoria Iudeei suverane. Anii 95-99 î.Hr. au fost martorii unor noi campanii militare dirijate de această dată contra Moabului tot în scopul acaparării unor centre ale comerțului nabateean. În 80-83 î.Hr. el organiză înca o expediție la est de Iordan, ca să cucerească mai multe polis-uri locale - între care Dion și Gerash. Ianai se vedea conducător unic și a fost primul dintre capii familiei Hasmoneilor care a emis monede pe care apare titlul de rege, în
Alexandru Ianai () [Corola-website/Science/330002_a_331331]
-
verii săi și va merge în exil la cumani. Pentru a-și recăpata tronul, Solomon s-a căsătorit cu o prințesă cumană și a promis posesiunile sale din Transilvania în schimbul ajutorului militar cuman. Cumanii l-au ajutat inițiind mai multe expediții în Transilvania dar Solomon nu și-a mai recăpătat regatul. În 1070 românii, pecenegii și rutenii au participat la o expediție împotriva regelui Boleslav al Cracoviei. În 1085 Solomon cere și primește ajutorul cumanilor, românilor și rutenilor; sub comanda lui
Bătălia de la Chiraleș () [Corola-website/Science/330497_a_331826]
-
cumană și a promis posesiunile sale din Transilvania în schimbul ajutorului militar cuman. Cumanii l-au ajutat inițiind mai multe expediții în Transilvania dar Solomon nu și-a mai recăpătat regatul. În 1070 românii, pecenegii și rutenii au participat la o expediție împotriva regelui Boleslav al Cracoviei. În 1085 Solomon cere și primește ajutorul cumanilor, românilor și rutenilor; sub comanda lui Kutesk aceștia fac un nou raid în Ungaria, bătălia finală având loc la Kisvarda/Oradea Mică în nord-estul Ungariei. În 1087
Bătălia de la Chiraleș () [Corola-website/Science/330497_a_331826]
-
în timpul domniei lui Ladislau I și nesigur undeva după 1077.. Cronica pictată de la Viena vorbește despre invazia cumanilor, iar câteva alte documente maghiare au consemnat această invazie cu obișnuita confuzie pecenegi/cumani si eventual uzi. Despre participarea românilor la această expediție există o relatare într-o cronică rusească relativ târzie.. V. Spinei a studiat această cronică a Cnezatului Moscovei și a găsit câteva inadvertențe: A.I. Gonța a remarcat că la acest raid au participat și trupe din Transilvania, fără să-i
Bătălia de la Chiraleș () [Corola-website/Science/330497_a_331826]
-
Teodor Nalbant, de-a lungul a 60 de ani, a desfășurat o vastă activitate de cercetare științifică în domeniul ihtiofaunei, investigând deopotrivă peștii din apele dulci și marine românești, dar și peștii din mările și oceanele planetei, participând la numeroase expediții în regiunile din Oceanul Atlantic, Oceanul Indian și Oceanul Pacific. A descris împreună cu mentorul său, academicianul Petru Bănărescu 82 de taxoni de pești noi (o subfamilie, 23 de genuri și subgenuri și 58 de specii). A studiat mai ales sistematica, filogenia și zoografia
Teodor T. Nalbant () [Corola-website/Science/331045_a_332374]
-
incursiunile s-au extins spre Vergy, Gévrey, Întârziații ajungând să asedieze Chalon în iarna 1361-1362. Efectivele bandelor au ajuns la cifra de 15.000 de combatanți. Regele Ioan cel Bun a cerut vărului sau, Jacques de Bourbon, să organizeze o expediție militară împotriva Întârziaților. Jacques de Bourbon a solicitat sprijin vasalilor săi, seniorii din Auvergne, Limousin, Provența, Savoia și Dauphiné. Armata constituită a fost cantonată între Lyon și Mâcon, sub ordinele lui Jean de Melun. Cele două armate se confruntă în
Întârziații () [Corola-website/Science/331052_a_332381]
-
Urmează o nouă serie de raiduri. În urma eșecului militar, problema "Întârziaților" persistă și se arată a fi insolubilă prin forță. Papa a alocat suma de 60.000 de florini Marchizului de Montferrat pentru a-i angaja pe mercenari în vederea unei expediții în Italia, împotriva seniorilor milanezi Galeas și Bernabo Visconti. Cea mai mare parte a conducătorilor trupelor de lefegii au acceptat solda și au pornit asupra Milanului. Cei mai importanți mercenari-briganzi protagoniști ai acestor momente de istorie au fost Suguin de
Întârziații () [Corola-website/Science/331052_a_332381]
-
Vasco da Gama, Francisco de Almeida și Alfonso de Albuquerque au cartografiat mare parte din coasta sud estică a continentului. Portugalia a creat câteva porturi și avanposturi militare, în dorința de a controla rutele comerciale spre India. În anii 1530, expediții de prospecțiune au penetrat regiuni interioare în căutarea aurului. Așa au fost întemeiate așezările "Sena" și "Tete", pe cursul fluviului Zambezi. "Lourenço Marques" a explorat și cartografiat aria capitalei Maputo în 1544. Lourenço Marques s-a stabilit în colonie, unde
Africa Orientală Portugheză () [Corola-website/Science/331062_a_332391]
-
strateg, fapt ce i-a câștigat titlul de al-Rashid (ortodoxul) și a fost numit succesor la califat după al-Hadi. Atenția pe care a acordat-o al-Mahdi conflictului bizantino-arab a format stâlpul de sprijin în propaganda sa religioasă în numele califatului. Aceste expediții au stabilit imaginea califului care a reluat misiunea neterminată ale primelor cuceriri islamice, și a revitalizat potențialul de cucerire a Constantinopolului. Pe lângă importanța sa religioasă, atenția crescândă a abbasizilor către frontiera Bizantină a subliniat politica de restaurare a rolului militar
Muhammad al-Mahdi ibn al-Mansur () [Corola-website/Science/331078_a_332407]
-
Cecil îl însoțește pe duce în bătălia de la Pinkie Cleugh din 1547. În această perioadă el și istoricul William Patten, încep să scrie raportul campaniei, iar Cecil a contribuit cu generozitate cu notele sale la opera succesivă a lui Patton, "Expediția din Scoția". După notele sale biografice, a început propria activitate în parlament în 1543, dar documentele raportează activitatea sa doar din 1547, când este ales de către familiile din Stamford. În 1548 este descris cu titlul de "Protector's Master of
William Cecil, I Baron Burghley () [Corola-website/Science/331118_a_332447]
-
a fost primit de fratele său vitreg Haakon, unde a fost botezat și a primit tărâmul Northumbria din partea regelui Athelstan. O alta sursă spune că atunci când domnia lui Eric a devenit insuportabilă, el a fost alungat și asasinat într-o expediție în Spania. Ágrip susține că Eric a venit prima dată în Danemarca, aceasta fiind țara natală a soției sale, unde se aștepta să strângă sprijin, însă textul nu face alte afirmații. Când Eric a câștigat regalitatea în Northumbria, acesta apare
Eric I al Norvegiei () [Corola-website/Science/331145_a_332474]
-
pornit campania de cucerire a Angliei de la Harold Godwinson. Înainte de plecare, el l-a numit pe Magnus ca regent și rege al Norvegiei în absența sa și l-a luat pe fiul său mai mic, Olaf, să-l însoțească în expediție. După succesul inițial în Bătălia de la Fulford, Harald a fost învins și ucis de către Harold Godwinson în bătălia de la Podul Stamford. Olaf a supraviețuit și s-a întors în Norvegia cu trupele rămase la începutul anului 1067 și a fost
Magnus al II-lea al Norvegiei () [Corola-website/Science/331149_a_332478]
-
Probabil că aceasta era regiunea de coastă din sudul Norvegiei. După ce i-a învins pe vikingi (printre care a fost și celebrul Rollo), după cum povestește Saga, a pornit să colonizeze Islanda și Normandia. La sfârșitul vieții, Harald a făcut o expediție de cucerire în vest, spre coastele Scoției, cucerind Orkney și Insulele Shetland. În primul rând a introdus în Norvegia impozitul universal, taxa permanentă. A luptat pentru "Värmland" și alte regiuni adiacente, cu konungul suedez "Eric Anundsson". A doua parte a
Dinastia Hårfagre () [Corola-website/Science/331148_a_332477]