12,450 matches
-
crește productivitatea și de a-i pedepsi pe germani - indiferent de sex. În timp ce genul nu era un criteriu de distribuire a sarcinilor de lucru, pentru majoritatea femeilor, experiența muncii nu a fost În concordanță cu noțiunile tradiționale ale românilor și germanilor privind identitatea de gen. De exemplu, În studiul ei asupra polonezelor deportate În URSS, Jolluck a descoperit că munca prestată de femei, de multe ori similară cu cea a bărbaților, crea disconfort, deoarece „ataca ceea ce ele considerau a fi potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nu reprezenta o opțiune viabilă, fie din motive economice, politice sau psihologice. Magyari, Cocîrlă, Hrușcă și Stoinescu au fost relativ norocoase; alții și-au găsit la Întoarcere casele ocupate, proprietate a altor familii, iar fermele, afacerile, fabricile naționalizate. Mulți dintre germanii care s-au Întors, Într-o „perfectă schimbare a rolurilor anterioare războiului”, au lucrat pentru români ca zilieri, numindu-se „iobagii românilor”, deși unii români au returnat germanilor reîntorși părți din pămîntul pe care Îl ocupaseră. În timp ce unii și-au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ocupate, proprietate a altor familii, iar fermele, afacerile, fabricile naționalizate. Mulți dintre germanii care s-au Întors, Într-o „perfectă schimbare a rolurilor anterioare războiului”, au lucrat pentru români ca zilieri, numindu-se „iobagii românilor”, deși unii români au returnat germanilor reîntorși părți din pămîntul pe care Îl ocupaseră. În timp ce unii și-au găsit casele intacte, alții au descoperit că și-au pierdut unul dintre părinți, soțul, o rudă. Fie că era vorba despre pierderea pămîntului, a unui membru al familiei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
descoperit că și-au pierdut unul dintre părinți, soțul, o rudă. Fie că era vorba despre pierderea pămîntului, a unui membru al familiei sau a libertății - așa cum s-a Întîmplat cu cei urmăriți de Securitate -, un număr important de etnici germani au ales să emigreze În Europa de Vest sau SUA, după reîntoarcerea din URSS. O dată cu creșterea persecutării grupurilor minoritare, În special a ungurilor, după 1980, acest exod al germanilor a continuat. În ciuda afirmației lui Ceaușescu potrivit căreia etnicii germani erau o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
s-a Întîmplat cu cei urmăriți de Securitate -, un număr important de etnici germani au ales să emigreze În Europa de Vest sau SUA, după reîntoarcerea din URSS. O dată cu creșterea persecutării grupurilor minoritare, În special a ungurilor, după 1980, acest exod al germanilor a continuat. În ciuda afirmației lui Ceaușescu potrivit căreia etnicii germani erau o parte a națiunii române - și deci nu ar trebui să emigreze -, statul a profitat de pe urma emigrării germanilor, vînzînd În jur de 10.000 (de germani) pe an guvernului
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
grupurilor minoritare, În special a ungurilor, după 1980, acest exod al germanilor a continuat. În ciuda afirmației lui Ceaușescu potrivit căreia etnicii germani erau o parte a națiunii române - și deci nu ar trebui să emigreze -, statul a profitat de pe urma emigrării germanilor, vînzînd În jur de 10.000 (de germani) pe an guvernului Germaniei de Vest În anii ’80. După căderea comunismului, statul a Început să ofere despăgubiri foștilor deportați prin decretul din 1990, dar, avînd În vedere situația economică generală a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
acest exod al germanilor a continuat. În ciuda afirmației lui Ceaușescu potrivit căreia etnicii germani erau o parte a națiunii române - și deci nu ar trebui să emigreze -, statul a profitat de pe urma emigrării germanilor, vînzînd În jur de 10.000 (de germani) pe an guvernului Germaniei de Vest În anii ’80. După căderea comunismului, statul a Început să ofere despăgubiri foștilor deportați prin decretul din 1990, dar, avînd În vedere situația economică generală a României, acest ajutor material era mai mult simbolic
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În anii ’80. După căderea comunismului, statul a Început să ofere despăgubiri foștilor deportați prin decretul din 1990, dar, avînd În vedere situația economică generală a României, acest ajutor material era mai mult simbolic. 5. Concluzii Deși tragică, soarta etnicilor germani din România de după cel de-al Doilea Război Mondial nu a fost nici pe departe un fenomen unic, minorități etnice din Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia avînd aceeași soartă. Deși aceste politici inumane erau impuse guvernelor acestor țări de către URSS, În anumite
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
le plăcea guvernelor occidentale să afirme În timpul Războiului Rece. De fapt, Vestul nu era nici pe departe inocent În această problemă a minorităților. În Încercarea de a „elimina o potențială sursă de conflict național”, Învingătorii au hotărît la Potsdam că germanii din Polonia, Cehoslovacia și Ungaria trebuiau restabiliți - ceea ce a rezultat fiind expulzarea a aproape 6 milioane de oameni din aceste trei țări. Pe lîngă aceasta, deși aliații occidentali și-au manifestat regretul față de proasta interpretare a acordului de la 12 septembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ceea ce a rezultat fiind expulzarea a aproape 6 milioane de oameni din aceste trei țări. Pe lîngă aceasta, deși aliații occidentali și-au manifestat regretul față de proasta interpretare a acordului de la 12 septembrie 1944, ceea ce a dus la deportarea etnicilor germani din România, acest dezacord a fost doar verbal. Mai mult, aliații nu au făcut nici un efort pentru a interveni atunci cînd au aflat de expulzarea germanilor din Cehoslovacia. Doar În cazul minorității maghiare din Cehoslovacia opoziția americanilor a fost suficient
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
proasta interpretare a acordului de la 12 septembrie 1944, ceea ce a dus la deportarea etnicilor germani din România, acest dezacord a fost doar verbal. Mai mult, aliații nu au făcut nici un efort pentru a interveni atunci cînd au aflat de expulzarea germanilor din Cehoslovacia. Doar În cazul minorității maghiare din Cehoslovacia opoziția americanilor a fost suficient de puternică pentru a opri expulzarea. Dacă aliații sînt sau nu responsabili pentru deportări sau orice alte rele tratamente aplicate est-europenilor este o Întrebare care complică
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În opinia sa, fondarea unor State Unite ale Europei, care să țină cont de particularitățile locale, prin constituirea unor regiuni speciale multilingve, ar detensiona situația. Mai propune adoptarea unei limbi comune, după părerea sa engleza, care să spargă barierele naționaliste Între germani și cehi, polonezi și ruși sau români și unguri. În final, vorbește despre naționalism În Europa Centrală și de Est și ca o problemă de cultură, atîta timp cît alte „națiuni mici”, cum sînt cele scandinave, nu-și revendică reciproc
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Holocaustul În România, arătînd totodată de ce istoriografia română a ocolit voit acest dureros subiect timp de aproape jumătate de secol. Cauzele (p. 11) pentru care aceste masacre au fost trecute sub tăcere sînt relativ ușor de sesizat: românii (și nu germanii) au fost autorii principali, numărul redus al lagărelor de concentrare, inexistența camerelor de gazare sau a abatoarelor umane. Nu contestăm nicidecum faptul că aceste masacre s-au produs din ordinul autorităților române și nici că acestea s-au ridicat la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Marea Neagră după un prelungit asediu, iar clădirea respectivă fusese minată de trupele sovietice care părăsiseră orașul. În explozie au murit sau au fost răniți 135 de militari, În majoritate români (inclusiv generalul Ion Glogojanu, comandantul diviziei amintite), dar și șapte germani. Trupele române au procedat ulterior la represalii dure, cum o făcuseră de la Începutul războiului și aveau să o facă pînă la sfîrșitul acestuia pe frontul de est. Despre arestările din mai 1947 se afirmă că au fost arestați arbitrar 596
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
notează la p. 74). Deportările masive din anul 1950 făcute În sud-vestul României nu au avut loc doar În Banat, ci și În partea Olteniei care se Învecina cu Iugoslavia. Ea nu a fost Îndreptată doar Împotriva etnicilor sîrbi și germani (p. 109), ci Împotriva tuturor celor considerați nesiguri, În contextul măsurilor „antititoiste” mai largi. De altfel, chiar din cifrele oferite de autor, proporția etnicilor români (inclusiv refugiați basarabeni, bucovineni și macedoromâni) apare covîrșitoare. Cei doi securiști (Constantin Apăvăloaie și Florea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
gratuit din cap și pînă la picioare (pp. 85-91). Din următoarele documente răzbat crîmpeie din viața acestora: aflăm că la Începuturile instituției mulți dintre angajați nu știau să scrie, dar cereau insistent avantaje materiale. O parte dintre ei umblau, vorba germanului, după „Wein und Weib”, după vin și femei (pp. 71, 145, 198, 201-203, 230, 234, 252), iar unii, mai excentrici, scriau proză (p. 232) sau Îl citeau pe Baudelaire (p. 554). Viața este Însă percepută diferit: un angajat ajuns beat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sudică a României, dacă nu cumva Înseamnă renunțarea la o neverosimilă recuperare cu forța a Cadrilaterului, ci de o confuzie cu Nistrul, diplomația de peste ocean fiind notoriu dezorientată În geografia sud-estului european. „Ei”, românii, „considerau că astfel obligațiile lor” față de germani „erau Îndeplinite” este Încheierea acestei importante mărturii. Ar fi de văzut cine a vorbit cu americanii. În orice caz, după cîteva săptămîni, Ion Antonescu refuza să-și retragă trupele pe Nistru, așa cum Îl povățuia opoziția, sfidînd astfel avertismentul britanic de la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
volume de istorie orală sînt circumscrise mult mai exact, geografic, la granițele unei străzi, precum strada Orațiu (Irina Nicolau, Ioana Popescu, O stradă oarecare din București, Editura Nemira, București, 1999), sau la o provincie istorică ori populație etnică, Banatul și germanii bănățeni, de pildă În cărțile Smarandei Vultur. Nu este limpede ce rațiuni și ce criterii au prevalat În alegerea subiecților, ce anume a interesat, aspectul local sau general uman din relatări, dacă reperul geografic al Țării BÎrsei este doar orientativ
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
deportată, Sathmarer Schwaben, Ravensburg, 1994, p. 48. Interviu cu Sofia Magyari, luat de Cătălin Frangulea și Jill Massino, iulie 2001. Deși noțiunea de „țară natală” generează probleme, am optat pentru folosirea acesteia În dorința de a accentua faptul că etnicii germani chestionați În cadrul acestei cercetări nu erau doar cetățeni români, ci, de asemenea, În mare măsură, aceștia se simțeau puternic atașați sentimental de România de vreme ce familiile lor au locuit aici de mai multe generații și, În multe cazuri, de secole. Populația
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În mare măsură, aceștia se simțeau puternic atașați sentimental de România de vreme ce familiile lor au locuit aici de mai multe generații și, În multe cazuri, de secole. Populația de etnie germană din România este formată din două grupuri diferite de germani: șvabii, care În cea mai mare parte locuiesc În regiunea Banat, și sașii, care trăiesc În Transilvania, dar și În Bucovina și Basarabia. Vezi Michael Kroner, Vor 50 Jahren: Flucht, Deportation, Enteignung, Entrechtung: Die Siebenburger Sacshen - 23 August 1944 bis
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
despre tratarea situației minorităților din România În manualele școlare În Mirela-Luminița Murgescu, „The History of the Minorities in the Romanian School System, Curriculum and Textbooks in the late 1990s”, Internationale Schulbuchforschung, 23, 201, nr. 2. Aceasta nu Înseamnă că influența germanilor a fost Întotdeauna pozitivă; vezi exemplul Brașovului medieval În care comunitatea germană a izolat o parte a centrului orașului, forțîndu-i pe români să trăiască În afara zidurilor orașului (districtul Schei). Pentru o dezvoltare a acestui subiect, vezi Raul Hilberg, Perpetrators, Victims
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
and Bystanders: The Jewish Catastrophe, 1933-1945, Perennial, New York, 1993. Vezi Radu Ionid, The Holocaust in Romania: The Destruction of Jews and Gypsies Under the Antonescu Regime, 1940-1944, Ivan R. Dee, Chicago, 2000. Lucrări valoroase din acest punct de vedere sînt Germanii din Banat a Smarandei Vultur, Donbas, o istorie deportată a lui Doru Radosav și Tief in Russland bei Stalino: Erinnerungen und Dokumente zur Deportation in die Sowetunion, 1945, și Ich Weiss dass du Mein Vater Bist, Aber ich Kenne dich
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
se poate datora faptului că România nu a fost ocupată la sfîrșitul celui de-al Doilea Război Mondial, așa cum s-a Întîmplat cu partea de est a Poloniei la Începutul războiului. Kroner, op.cit., p. 4. Hannelore Baier (ed.), Deportarea Etnicilor Germani din România În Uniunea Sovietică, Forumul Democrat al Germanilor din România, Sibiu, 1994, p. 7. Ibidem, p. 14. Ibidem. Ibidem, p. 13. Dumitru Șandru, „Etnicii germani și detașamentele de muncă forțată din România, 1944-1946”, Arhivele Totalitarismului, anul 3, nr. 1
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ocupată la sfîrșitul celui de-al Doilea Război Mondial, așa cum s-a Întîmplat cu partea de est a Poloniei la Începutul războiului. Kroner, op.cit., p. 4. Hannelore Baier (ed.), Deportarea Etnicilor Germani din România În Uniunea Sovietică, Forumul Democrat al Germanilor din România, Sibiu, 1994, p. 7. Ibidem, p. 14. Ibidem. Ibidem, p. 13. Dumitru Șandru, „Etnicii germani și detașamentele de muncă forțată din România, 1944-1946”, Arhivele Totalitarismului, anul 3, nr. 1, 1995, p. 26. Kroner, op.cit., pp. 17-18. Julius Hager
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
germană ce a trăit de-a lungul timpului În alte țări decît Germania și Austria. Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia și România sînt astfel de țări. O carte valoroasă pentru studiul reacțiilor române, americane și britanice cu privire la deportare este Deportarea Etnicilor Germani din România În Uniunea Sovietică, editată de Hannelore Baier, În 1994. Deportările au Început În ianuarie 1945; Kroner, op.cit., p. 52. Procesele de la Nürnberg au Început În 1945-1946. Ignaz Fischer, „Date despre deportarea În Rusia a Etnicilor Germani din Banat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]