13,885 matches
-
în partea formală cu mult. El coboară până la vorba sătească și la proverb, scoate pilde, face figuri cu o siguranță uimitoare. Niciodată nu s-au exprimat la noi idei generale cititorului de gazetă într-un chip care să dea fiecăruia iluzia că pricepe"311. Exegetul subliniază în aceste rânduri una dintre cele mai mari calități ale stilului publicistic eminescian: capacitatea de exprimare a ideilor abstracte prin cuvinte simple, facilitând astfel accesul cititorilor la mesajul textelor: "Teoriile sunt înșirate pe ață băbește
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
1831, cînd muncitorii din Lyon au pus aceste probleme cu împușcături, guvernul nu a vrut să se ocupe de ele. Atunci ele ar fi fost studiate pe îndelete, s-ar fi încercat diferite soluții, nu ne-am mai fi făcut iluzii. Astăzi trebuie să ne aruncăm în voia sorții, fără studiu, fără pregătire, cu riscul de a ruina statul, averile personale și munca însăși care scade imediat ce încrederea se retrage... "[Un] lucru totuși mă liniștește, acela că acest popor care se
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1893. În 1893 este creată uniunea Indochineză, care regrupează colonia Cochinchina și protectoratele Tonkin, Annam, Cambodgia și Laos. Realizările coloniale Statut și punere în valoare a țărilor colonizate. Unele dintre aceste teritorii sînt colonii administrate direct, altele protectorate care mențin iluzia suveranității indigene. În fapt, coloniile fraceze cunosc o varietate foarte mare de statute. Algeria depinde de Ministerul de Interne; protectoratele, de Ministerul Afacerilor Externe; celelalte colonii, de Ministerul Coloniilor creat în 1894, abia. Puțin cîte puțin se formează o administrație
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nouă reducere și o nouă eșalonare a despăgubirilor, după planul expertului american Young. Majoritatea populației, avidă de pace, aprobă ceea ce doar o minoritate naționalistă consideră drept abandonarea tratatului de la Versailles. De fapt, francezii își fac, despre superioritatea militară a Franței, iluzii născute din victorie. Franța exercită atunci o mare influență politică și economică în Europa centrală și balcanică. Ea este la apogeul puterii sale coloniale. Coloniile germane din Camerun și din Togo sînt teritorii sub mandat francez. După sfîrșitul Imperiului Otoman
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
puțin adepta tezelor de "calmare" decît s-ar putea spune, pentru că o minoritate puternică dezaprobă acordurile, după cum atestă un sondaj. La 15 martie 1939, Hitler, nesocotind garanțiile date Cehoslovaciei, intră în Boemia, creînd "protectoratul Boemiei și Moraviei". Din acel moment, iluziile se risipesc și războiul pare inevitabil. Hitler își îndreaptă de acum ambițiile către Polonia, pe care Franța și Anglia o asigură că-i vor apăra independența. După ce Stalin, ținut la distanță de acordurile de la München, a semnat pactul germano-sovietic la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
antiparlamentarismul lor, tehnocrați, oameni de afaceri, înalți funcționari care găsesc în noul regim ocazia de a duce la bun sfîrșit proiecte pînă atunci nerealizate. De aceea, prin unele dintre inițiativele sale, Vichy anunță modernizarea celei de-a IV-a Republici. Iluzia comună tuturor partizanilor regimului de la Vichy este de a considera posibile reforme de anvengură fără a ține cont de contextul internațional, în timp ce Germania ocupă o mare parte a țării. În pofida convenției de armistițiu, ea a anexat de fapt departamentele din
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pur și simplu la regimul care a abdicat în același timp în care capitulau armele sale, fie să păstreze sistemul de opresiune și de delațiune care a fost construit pe dezastru, acești oameni, spun, vor face bine să renunțe la iluziile lor. Franța nu este Prințesa adormită pe care geniul Eliberării va veni să o trezească ușor. Franța este o prizonieră torturată, care, sub lovituri, în temnița sa, a măsurat, odată pentru totdeauna, cauzele nenorocirilor sale și infamia tiranilor săi. Franța
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
deschid calea către o criză politică. Regimul, ce pare lovit de neputință, este la un moment gata să fie înlăturat. În cîteva fraze ale unui discurs radiodifuzat la 30 mai, de Gaulle reia situația în mînă și dizolvă Adunarea, risipind iluziile într-o revoluție și într-o schimbare de regim. Alegerile sînt cîștigate, dar succesul lor excepțional apare mai mult ca fiind al Primului Ministru, Georges Pompidou, decît al generalului de Gaulle. Acesta schimbă Primul Ministru, îl cheamă pe Maurice Couve
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
jocul politic intern, este în același timp preocupat să se afirme înainte de toate în politica externă. Dacă el continuă, în ceea ce este esențial, orientărilor predecesorilor săi, dă impresia că îi lipsește fermitatea în raportuirle cu Uniunea Sovietică și că nutrește iluzii despre dialogul cu aceasta cînd îl întîlnește pe Brejnev la Varșovia, la 19 mai 1980, cîteva luni după intervenția sovietică în Afganistan. Alternanța de stînga Stînga cîștigă. Alegerile prezidențiale opun, în afară de "micii candidați" pe reprezentanții fiecăreia dintre marile formațiuni politice
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
populația activă și 6% din valoarea producției naționale. În anii 60, aproape 100.000 de muncitori părăsesc pămîntul în fiecare an. De acum încolo, mai mult de trei francezi din patru trăiesc în orașe. Totuși, nu trebuie să cedăm aici iluziilor statistice. Pragul de 2000 de locuitori pentru a defini orașul, acceptabil în secolul al XIX-lea, nu mai are deloc sens astăzi. Se poate, cu Henri Mendras, estima că, la mai puțin de 20.000 de locuitori, orașele sînt orașe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pre-imagine”, un tablou “primitiv” echivalent cu un presentiment al unei anumite universalități creatoare, În care (din nouă culoarea descrie și exprimă, forma informează, dar este În același timp și frumoasă (fără a-și propune aceastaă, emoționantă, În care spațiul dă iluzia universului, dar, simultan, Își dezvăluie statutul de iluzie și ne lasă doar experiența pură a picturii. O aventură vizuală și spirituală ce răsplătește așteptările și speranțele cu care publicul contemporan vine În Întîmpinarea artei naive.” Victor Ernest Mașek - Arta naivă
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
al unei anumite universalități creatoare, În care (din nouă culoarea descrie și exprimă, forma informează, dar este În același timp și frumoasă (fără a-și propune aceastaă, emoționantă, În care spațiul dă iluzia universului, dar, simultan, Își dezvăluie statutul de iluzie și ne lasă doar experiența pură a picturii. O aventură vizuală și spirituală ce răsplătește așteptările și speranțele cu care publicul contemporan vine În Întîmpinarea artei naive.” Victor Ernest Mașek - Arta naivă Despre arta naivă Cu toate că astăzi arta naivă este
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
verticală, fără boltă acoperitoare. Or, tocmai această neîncheiere ne poate îndemna să gîndim misterul unei sfere care ne depășește. Nu spunea Berdiaev că formele artei clasice sînt metafizic sufocante tocmai din cauza perfecțiunii lor, așezată în contururi prea limpezi, care creează iluzia perfecțiunii în finitudine? Schița, poetica fragmentului cu care lucra Horia Bernea, ogiva incompletă invocată undeva de Henry Corbin 3 iată un tip de forme care aduc în coprezență văzutul și nevăzutul, care fac sensibilă tensiunea între finit și non-finit. La
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pe verticală, contemplînd, în diferite moduri, o ruptură de nivel de neresorbit în ordinea lor, oricît de armonioasă. în succesiunea celor patru stadii indiene ale vieții, două priveau datoria față de societate a persoanei ; ultimele două exersau persoana pentru ruperea de iluzia obiectivantă a existenței. Retragerea în pădure și itineranța erau înțelese de toți membrii societății ca o imagine a transcenderii, ca trepte ale unui destin uman complet. Pustnicii creștini ai Egiptului își aveau primele locuri de retragere aproape de așezările orășenilor și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care iau aceste explicații în transparența lor și țintesc spre unitatea infinit simplă a lui Dumnezeu. Primii, în schimb, le iau nu ca pe o imagine, ci ca pe un adevăr și constituie, cu o expresie platoniciană, mulțimea, jucărie a iluziilor. Cu vigoarea unei vîrste tinere, Pico della Mirandola vorbește, cîteva decenii după Cusanus, despre acele elanuri socratice care ne duc în afara gîndirii, ducînd gîndirea și pe noi înșine în Dumnezeu. Platon își folosește, într-adevăr, toată ingeniozitatea pentru a semnifica
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
la ipoteza unei instanțe transcendente. Cosmologia lui nu are ca orizont și interes ultim cosmosul. Concepția lui pluralistă privind universul și persoana umană mobilizează, dimpotrivă, cunoașterea spre Unitatea de dincolo de lume. Fiecare persoană e menită, în această concepție, să depășească iluzia de a fi un centru static, obiectivat, e îndemnată să se actualizeze ca perspectivă spre transcendent. Libertatea și creativitatea persoanei pe care Cusanus le gîndește cu o îndrăzneală foarte modernă aici se investesc, aici își găsesc cîmpul de dezvoltare nelimitată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
al puterii. Răsturnînd raportul tradițional, ele au derivat din forța nudă o pseudo-transcendență. Așa-zisa voință populară, produs al ideologiei și al poliției politice, devenea o instanță discreționară, care strivea individul. Ororile celor două regimuri totalitare au ilustrat din plin iluzia și pericolul transcendențelor colective care se exercită prin forță, care sînt forță nudă. La începutul secolului al XIX-lea, Benjamin Constant denunțase deja concepția rousseauistă privind voința generală nelimitată. Echivalentă cu o suveranitate absolută obiectivată politic, ea condusese Revoluția franceză
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
logic) astfel încât esența conceptului de Dumnezeu nu este modificată dacă spunem "Dumnezeu este". Aceasta înseamnă că, în utilizare logică, cuvântul este nu adaugă nimic nou la conținutul conceptului, iar necesitatea existenței obiectului despre care el a fost rostit este o iluzie 133. Această distincție între diferitele înțelesuri ale lui este a devenit celebră și a făcut carieră în filosofia de după Kant, în special în filosofia analitică la Frege și Russell. Iată ce scrie Kant într-un pasaj din "Critica rațiunii pure
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
pot fi formalizate. Cunoașterea factuală Își trage denumirea de la faptul că rezultă În urma unei observări directe, contemplative. Ea nu este eliberată cu totul de anumite incertitudini ori contradicții, erori de observare sau interpretări care pot surveni ca urmare a unor iluzii optice sau ale imaginației celui care observă. Cunoașterea inferentă este bazată pe raționalizarea faptelor sau pe studierea altor cunoștințe asimilate anterior, un exemplu În acest sens fiind teoriile. Asemenea cunoaștere poate fi sau nu verificată prin observare ori testare. De
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
pot fi formalizate. Cunoașterea factuală Își trage denumirea de la faptul că rezultă În urma unei observări directe, contemplative. Ea nu este eliberată cu totul de anumite incertitudini ori contradicții, erori de observare sau interpretări care pot surveni ca urmare a unor iluzii optice sau ale imaginației celui care observă. Cunoașterea inferentă este bazată pe raționalizarea faptelor sau pe studierea altor cunoștințe asimilate anterior, un exemplu În acest sens fiind teoriile. Asemenea cunoaștere poate fi sau nu verificată prin observare ori testare. De
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
constituie o reacție a enunțiatorului în fața unei mașini accesibile în spațiul interlocutorilor. Există multe enunțuri care se situează în afara oricărui context, printre care mai ales exemple de gramatică: "Pisica urmărește șoarecele", "Max a fost mușcat de cîine". Dar este o iluzie să credem că enunțurile respective se interpretează în afara contextului. În realitate, exemplele de gramatică aparent de-contextualizate nu pot fi separate de contextul particular reprezentat de cartea de gramatică, în care se poate vorbi de "Max" sau de "șoarece", fără a
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
căutare de sine. Pericolul emisiunilor cu scene violente nu crează agresivitatea dar contribuie la transformarea ei în violență, acolo unde ea există deja. Au impact delicvențional și filmele, emisiunile prin care se promovează un stil de viață facil și luxos, iluzie căreia îi cad deseori tinerele, care comparându-se mereu cu vedetele în vogă, încep să se folosească de farmecele personale - considerate o investiție minimă - pentru a obține anumite avantaje. Acesta este însă primul pas spre prostituție. Jean Chazal (1983) consideră
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Prin intermediul frazelor monotone, însoțite uneori și de fixarea privirii asupra unui punct sau de sunete monotone, se induce subiectului starea hipnoidă, stare în care se produc diferite fenomene neobișnuite cum ar fi: catalepsia membrelor și pleoapelor, mișcări automate, anestezie, analgezie, iluzii, halucinații, amnezie posthipnotică. Bernheim (1891, 1910) definea sugestia ca fiind actul prin care o idee este trezită în creier și acceptată de el. Tot Bernheim extinde fenomenul de sugestie și la fenomene non-hipnotice, el afirmând că sugestia este un fenomen
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
acest lucru fiind facilitat de relaxare, hipnoză și autohipnoză. Gheorghiu descrie o serie de modificări spectaculoase ale proceselor psihice și ale comportamentului, induse în timpul hipnozei, modificări cu aspect pozitiv sau negativ, în funcție de conținutul sugestiilor administrate: * modificări ale sferei senzoriale: iluzii, halucinații, hiperestezie (accentuarea sensibilității), anestezie (reducerea generală a sensibilității), precum și analgezie (reducerea sensibilității dureroase); * modificări prosexice (ale atenției); * modificări mnezice (ale memoriei), rezultând fie o amnezie totală sau parțială a unor obiecte, evenimente sau date, fie o hipermnezie, subiectul fiind
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
încrederea nelimitată în puterea individului de a se ridica deasupra lumii formulându-i sau dictându-i legile lui. E o atitudine de orgoliu, care reproduce la infinit și consacră păcatul lui Adam, căzut prin trufie în clipa când îl îmbăta iluzia înălțării prin propria-i natură. Lumea dinainte de Hristos a gândit în această autonomie; lumea modernă, divorțată de Hristos, s-a întors la ea, reluând păcatul de la capăt. Neoumanismul, care și-a făcut din ea principiul de temelie, crede că reînviază
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]