12,263 matches
-
fi pentru mine de un puternic ajutor în silințele ce-mi voi da ca să strâng din nou legăturile seculare ce unesc Principatele Unite cu Turcia, și recunosc cu energie avantajele ce le sunt asigurate prin principiul european al integrității imperiului otoman, pre care tot atât de mult este de datoria mea, ca și în interesul Principatelor Unite de a-1 respecta totdeauna..." Cu alte cuvinte, în anul 1872, ziarul „Semănătorul" și redactorii lui de la Bârlad nu stăteau indiferenți față de situația țării lor în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Occident, tot el îi creează în est pe Lenin și pe Stalin. Ascensiunea turcilor după căderea Bizanțului taie legăturile popoarelor balcanice cu curentele europene, în cazul anumitor țări pînă în secolul XIX. Peste ortodoxie se suprapune în acest caz amprenta otomană. Valorile pe care le calificăm drept europene nu sunt produse "pure". Ele au fost adesea generate plecând de la contribuții venite din exterior. Influența arabă este, poate, cea mai importantă (în filozofie, matematică, medicină, arhitectură), dar au mai fost și altele
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
balcanic (1936). În special în arealul folcloric bulgar, unde frecvență temei este superioară celei din folclorul românesc, cercetătorul distinge trei grupe de creații independente, simultane. Într-o primă grupa, Mihai Viteazul apare ca lider al ideii de nesupunere față de forță otomană, în Țară Românească și în Moldova. Narațiunea preia, în același timp, si adaptează o temă străveche, suprapusa legendei voievodului, privitoare la un posibil incest: Mihai întâlnește două femei, pe grecoaica Visa și pe fiica acesteia, Stăncuța, fără să știe că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
Poate acești europarlamentari sunt rejectați de sistemele politice din țările de origine și au impresia că, punându-se la dispoziția marilor finanțe mondiale trebuie să impună voința acestora. Poate majoritatea sunt niște EBA și Becali ceva mai școliți. Nici Poarta Otomană sau cancelaria Aulică de la Viena nu erau atât de vehemente cu popoarele aflate sub dominația lor, ca acești satrapi europeni actuali. Un lider, care astăzi este destul de șifonat, al acestei Huniuni Europene, este și cancelarul Germaniei, primul cancelar femeie din
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
națiuni, are și ea niște limite. În decursul istoriei, deși proverbul acela celebru spune că „mămăliga românească nu explodează”, s-a dovedit neadevărat. Nu numai în 1821, când Tudor Vladimirescu s-a revoltat împreună cu „tot norodul românesc”, împotriva unui Imperiu Otoman, anacronic și larvar, dar și în alte situații revolta maselor din această țară, a fost cât se poate de evidentă. România nu a fost admisă în acest organism european, căruia numai Uniune nu i se poate spune, pentru a fi
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
I, care a luat cel dintâi titlul de împărat fără a fi sacralizat de papă, a încercat să opereze o serie de reforme, fără prea mare succes însă. Profitându-se de nevoia de bani a lui Maximilian I în fața amenințărilor otomane, vor fi luate măsuri de reformare a instituțiilor în toate Dietele desfășurate în perioada 1495-1512. Printre cele mai importante se numără cele din Dieta din 1495: proclamarea păcii interne perpetue; înființarea unui Tribunal suprem, independent de Curte; convocarea anuală a
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
afirmau în Europa, instaurându-se, mai mult sau mai puțin confortabil, în țări din sud-estul Europei. Bavaria a jucat un rol important în crearea Greciei independente, prin intermediul suveranului său și al opiniei publice: noua Grecie, străbătută încă de sechelele stăpânirii otomane, se va naște ca stat sub diferite "protectorate". Odată cu regele Othon, va cunoaște "enclava romantică a istoriei sale". Ideea exprimată de Ludovic de Bavaria era că "Europa are o enormă datorie față de Grecia... Ei îi datorăm artele și științele". Pe
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
aceasta marcând începutul industrializării. Statul își va asuma rolul de antreprenor al construcției căilor ferate, investițiile cele mai ridicate fiind făcute între 1840-1860. Germania era interesată și de căile ferate ale Americii latine, ale Chinei și în special ale Imperiului otoman, ca și ale României 359. Grație inventării vaporului cu aburi (steamer), care are câștig definitiv de cauză asupra vaporului cu pânze (clipper) către 1880, transporturile maritime cunosc progrese identice celorlalte sectoare economice. Navigația cu nave cu aburi se face deja
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Germania asigura 9% din comerțul mondial, pentru ca în anul 1900, alături de Franța și Marea Britanie, să cumuleze 44% din comerțul mondial 366. Expansiunea ei financiară va fi la fel de rapidă. Investițiile germane se plasau în primul rând în Austro-Ungaria, apoi în Imperiul Otoman, statele din sud-estul Europei, Spania și America Latină 367. VI. TRANSFORMĂRI SOCIALE ȘI POLITICE 1. Ascensiunea burgheziei În țările europene societatea s-a modificat lent și diferit. Universul rural s-a dovedit a fi mult mai conservator față de oferta și efectele
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
ambele urmărind scopuri identice, adică realizarea unității politice) s-au pronunțat fără rezerve pentru unirea Principatelor; Anglia s-a pronunțat cu rezerve, știut fiind faptul că ori de câte ori se redeschidea "problema orientală", interesele ei puteau fi atinse prin împărțirea "moștenirii Imperiului otoman"; Austria și Turcia au fost de la început împotrivă, ambele fiind "beneficiare" ale stăpânirii unor teritorii românești de importanță majoră pentru imperiile lor, susținând că "popoarele" celor două Principate nu doresc unirea 397. În țările europene societatea s-a modificat lent
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
dacă reușea să atragă și Rusia de partea Germaniei, invocând instalarea unei bariere răsăritene în calea influenței franceze. Diplomația germană nu se conducea după scrupule. În octombrie 1898, împăratul Wilhelm al II-lea (1888-1918) efectua o vizită oficială în Imperiul otoman fiind singurul șef de stat european primit de Abdul-Hamid -, după care a vizitat Țara Sfântă, unde s-a declarat apărător atât al catolicilor, cât și al protestanților 455; apoi, la Damasc, apăsa pe coarda panislamistă, asigurându-i de întreaga sa
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
impulsul lui Wilhelm al II-lea, Germania se lansa în Weltpolitik, făcându-și simțită prezența și în Africa, America Latină și Extremul Orient. Deja din anul 1830 ofițeri prusaci, între care și von Moltke, se ocupau de modernizarea și instruirea armatei otomane: asistăm la o "germanizare" a acesteia 456. Interesele economice au determinat însă reacția celorlalte puteri europene: în anturajul sultanului existau partizani ai Angliei; Rusia se simțea amenințată în acțiunile sale comerciale, dacă linia contruită de germani depășea Anatolia. Apoi, se
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Stewart, Carol Quintul: suveran, dinast și apărător al credinței, All, București, 1998. MANCHESTER, William, Armele lui Krupp, Ed. Politică, București, 1973. MANOLESCU, Radu, Istoria evului mediu, vol. I, Europa apuseană, Părțile I-II, București, 1993. MANTRAN, Robert (coord.), Istoria Imperiului otoman, All Istoric, București, 2001. MARTIN, W., Histoire de la Suisse. Essai sur la formation d'une confédération d'états, Paris, 1926. MARX, Karl, ENGELS, Fr., Manifestul Partidului Comunist, Nemira, București, 1998. MATICHESCU, Olimpiu, Istoria nu face pași înapoi ( Logica istoriei împotriva
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de împăratul exilat în insula Sfânta Elena erau, în esență, favorabile unei asemenea alianțe. Oportunitatea s-a ivit în legătură cu problema "Locurilor Sfinte", permițându-i să câștige alianța Angliei, pentru a combate Rusia. Se redeschidea "problema Orientală", născută din destrămarea Imperiului Otoman și pusă pentru prima oară în discuție la Tilsit, între Napoleon și țarul Alexandru. Ea a sfârșit în 1840, aruncând Franța într-un război contra întregii Europe pentru apărarea lui Mehmet-Ali, pașa Egiptului, răsculat împotriva sultanului. Zece ani mai târziu
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
o ordine riguroasă în Europa. El a reluat visul lui Petru cel Mare: să repună crucea pe catedrala-moschee Sfânta Sofia din Constantinopol. În timp ce transmitea complimente ambasadorului Franței, Castelbaiac, țarul propunea trimisului englez, sir Hamilton Seymur, un acord pentru împărțirea teritoriilor otomane: Avem în brațe un om bolnav, grav bolnav... El poate muri subit. Dacă vom ajunge să ne înțelegem, este mai puțin important ce vor face alții"389 (la întâlnirile din 9 și 14 ianuarie și 21 februarie 1853). Nicolae oferea
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Congres european va putea hotărî în acest sens. Pentru a protesta contra unei hotărâri a sultanului în această problemă și mizând pe sprijinul Austriei, în anul 1853 țarul Nicolae I intra cu armatele în Principatele Române, aflate sub suzeranitatea Imperiului otoman. Propunerile de compromis, pentru evitarea unui război, au fost respinse când de Sankt Petersburg, când de Constantinopol. 390 La 30 noiembrie escadra lui Osman pașa, adăpostită în acest port, a fost atacată de forțele superioare ale amiralului Nahimov. Consecințele au
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Schulze, op. cit., p. 114. 441 Mary Fulbrook, op. cit., pp. 174-177. 442 H. Schulze, op. cit., pp. 118-119. 443 von Krockow, op. cit., pp. 27-28. 444 Mary Fulbrook, op. cit., pp. 165-166. 445 von Krockow, op. cit., pp. 30-31. 446 R. Mantran (coord.), Istoria Imperiului otoman, All Istoric, 2001, pp. 439-440. 447 Ibidem, p. 441. 448 Kalevi J. Holsti, op. cit., p. 167. 449 H. W. Steed, La monarchie des Habsbourg, Librairie Armand Colin, Paris, 1914, pp. 326-327. 450 H. Schulze, op. cit., p. 112. 451 Sub impulsul
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
a Rusiei, împreună cu toate fortărețele, orașele și locuințele care se găsesc acolo, precum și jumătate din rîul Prut, care formează frontiera dintre cele două imperii". Iar în articolul V se continuă: Maiestatea sa împăratul întregii Rusii cedează și restituie Sublimei Porți otomane partea din Moldova care este situată pe malul drept al Prutului, precum și Marea și Mica Valahie cu toate fortărețele în starea lor actuală, orașele, tîrgurile, satele, așezările de orice fel și tot ce cuprind aceste provincii, împreună cu insulele de pe Dunăre
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Științifică și Enciclopedică, 1983. Prin acest tratat pierdeam pentru prima oară Basarabia - cum remarcă Neagu Djuvara, în O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri (Editura Humanitas, 2005). Cu cîteva decenii mai înainte, la 1775, Austria a obținut de la Imperiul otoman cesionarea unei părți din nordul Moldovei, care a căpătat numele de Bucovina (pădure de fag). Protestul domnitorului Grigore III Ghica în contra acestui rapt către Înalta Poartă îl va costa capul. Gheorghe Ștefan, urmașul lui Vasile Lupu la tronul Moldovei primește
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
1806-1812)". În tratatul de alianță secret din 7 iulie 1807, de la Tilsit, guvernele rus și francez stipulau de comun acord ca, în situații în care Poarta va refuza intermedierea Franței, cele două guverne să acționeze pentru preluarea tuturor provinciilor Imperiului Otoman din Europa. La Erfurt, în septembrie 1808, Napoleon a consimțit ca Țarul Alexandru I să anexeze la încheierea păcii cele două principate, Moldova și Muntenia. Articolul 5 din acordul franco-rus stipula: ""Înaltele părți contractante se angajează să considere drept condiție
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nu numai privind Bugeacul, ci întregul teritoriu cuprins între Nistru și Prut" (apud Mușat și Ardeleanu). Karl Marx, în Însemnări despre români (Editura Academiei, 1964), cu privire la tratatul din 1812 constata: "Turcia nu putea ceda ce nu-i aparținea, pentru că Poarta otomană recunoscuse acest lucru, cînd la Carlowitz, presată de poloni să cedeze Moldo- Valahia, ea răspunse că nu are dreptul de a face cesiune teritorială, deoarece capitulațiile nu-i confereau decît un drept de suveranitate". În termeni apropiați vorbește și Friedrich
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
prin numirile împrumutate dicționarului feudalității, de suzeranitate și vasalitate, dar care în drept constituiau mai mult un fel de independență a celui slab protejat de cel tare, în schimbul a cîtorva îndatoriri precise. Se va zice poate că în limbajul Porții otomane, la acea epocă, Valahia și Moldova formau parte din Imperiul otoman cu toate privilegiile și imunitățile lor. Este adevărat. Dar nu trebuie a se uita că atunci padișahul lua titlul de împărat al împăraților și considera tot pămîntul cunoscut ca
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în drept constituiau mai mult un fel de independență a celui slab protejat de cel tare, în schimbul a cîtorva îndatoriri precise. Se va zice poate că în limbajul Porții otomane, la acea epocă, Valahia și Moldova formau parte din Imperiul otoman cu toate privilegiile și imunitățile lor. Este adevărat. Dar nu trebuie a se uita că atunci padișahul lua titlul de împărat al împăraților și considera tot pămîntul cunoscut ca fiind proprietatea sa, cel puțin în drept dacă nu în fapt
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
drept dacă nu în fapt. Oricum, în 1812, ca în tot cursul istoriei sale Moldova, cu Basarabia împreună, formau un stat deosebit, cu legile și prințul său, și se aflau supuse numai la ceea ce diplomația a numit impropriu suzeranitatea Porții Otomane. Basarabia, fiind în această situație, în 1812 a fost în actul oficial de cesiune, dobîndită de către Rusia de la Poarta Otomană, dar în realitate răpită de la legitimul și adevăratul său proprietar, care era Moldova, și transmisă de către cel ce nu avea
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
stat deosebit, cu legile și prințul său, și se aflau supuse numai la ceea ce diplomația a numit impropriu suzeranitatea Porții Otomane. Basarabia, fiind în această situație, în 1812 a fost în actul oficial de cesiune, dobîndită de către Rusia de la Poarta Otomană, dar în realitate răpită de la legitimul și adevăratul său proprietar, care era Moldova, și transmisă de către cel ce nu avea drept s-o cedeze la acel ce nu avea drept s-o ia. În nici un caz n-a fost cucerită
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]