15,863 matches
-
ea își dăduse seama cui îi făcea Cristi semn cu mîna. Hai, mă, fraiere ! Dănuț nu se mișca din loc. Ea stătea în continuare rezemată de zid și cîteva raze de soare se jucau în părul ei bălai, ca spicele patriei. Pe piept, în partea stîngă, avea un șnur galben. Multe pauze de-atunci încolo Dănuț avea să admire jocul razelor în părul ei, mai ales că o găsea mereu în același loc : stătea rezemată de zidul școlii. În jur era
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Serghei Luminița se ridicase și, cu fața înroșită de plîns, plecase șchiopătînd înspre clasă. Bascul ei alb de pionier zăcea uitat pe caldarîm lîngă zidul alb al școlii, iar soarele scălda, ca totdeauna, lumea cu lumina lui aurie, precum spicele patriei. /Serghei Luminița a fost prima dintr-o serie de colege de care m-am îndrăgostit. După experiența cu ea, m-am limitat numai la colegele de clasă. Urmă toarea a fost Băidan Doina, pe care am iubit-o din clasa
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
de atracție și de îngemănare spirituală a celor ce tânjesc după pământul țării, pe care nu l-au putut lua pe tălpile pantofilor (cum se spune), ci doar în inimile lor răvășite. Ca să calce din nou pe țărâna sfântă a patriei și să-și revadă părinții, rudele, prietenii și meleagurile pe care au văzut lumina zilei, milioanele de români, răspândiți pe toate continentele, parcurg mii de kilometri. Sintagma foamea de amintiri - a ținut să precizeze Dumitru Dascălu - nu am folosit-o
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
din Provence. "Alphonse Daudet notează fiul a fost mult timp și poetul preferat al mamei. Născută la Nîmes, în acel fermecător Midi, al cărui soare îl adusese în sânge, mama regăsise în opera lui Daudet sufletul arzător și sensibil al patriei sale îndepărtate". Fratelui lui Eugen viitor avocat strălucit la Iași îi pusese prenumele Alfons. Mărturisire patetică: grație acestui Daudet familiar, memorialistul considera că patria sa spirituală includea deopotrivă țara natală, "cât și ținutul luminos căruia îi aparținuse mama". Mențiune duioasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
soare îl adusese în sânge, mama regăsise în opera lui Daudet sufletul arzător și sensibil al patriei sale îndepărtate". Fratelui lui Eugen viitor avocat strălucit la Iași îi pusese prenumele Alfons. Mărturisire patetică: grație acestui Daudet familiar, memorialistul considera că patria sa spirituală includea deopotrivă țara natală, "cât și ținutul luminos căruia îi aparținuse mama". Mențiune duioasă: "Contopirea aceasta o făceam toți la noi în casă, și mama, și tata, și frații mei; ca și cum Provența n-ar fi fost decât o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
unul din poeții mei preferați, pentru că era, în acel timp, și poetul preferat al mamei. Născută la Nîmes, în acel fermecător "Midi", al cărui soare îl adusese în sânge, mama regăsise în opera lui Daudet sufletul arzător și senzibil al patriei sale îndepărtate. Îl înțelegea așa de bine și-l iubea așa de mult pe duiosul autor al lui "Petit Chose" și al lui "Jack", încât nu s-ar fi putut să nu-mi transmită și mie dispozițiunea aceasta a ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
preferat și iubit; sau nu era numai un scriitor, un artist, ci un om care stătuse, cu mult mai mult decât mi-aș fi închipuit, aproape de sufletul meu, ca un frate, ca un prieten scump, ca o parte vie din patria mea spirituală, în care se cuprindea atât țara în care văzusem eu lumina soarelui cât și ținutul luminos căruia îi aparținuse mama... (Contopirea aceasta o făceam toți, la noi acasă, și mama și tata și frații mei; ca și cum Provența n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Cuza); bunica, femee de o inteligență strălucită, de o cultură aleasă, de o rectitudine morală și de o lealitate cu mult peste comun, incapabilă de a minți sau de a face nedreptate cuiva, și pe care totuși arzătoarea dragoste pentru patria îndepărtată o determina să spue (cum a spus-o mulți din cei ce au împiedecat justiția de a-și face datoria): "chiar de-ar fi nevinovat, prestigiul Franței cere ca hotărârea dată să nu fie atinsă"; mama, în fine, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Mihalache Sturza. După o aquarelă de un autor necunoscut, proprietatea d-nei Emilia avocat Valerian. (Polyfoto) Pag. 183. Alphonse Daudet. Pag. 183. "Născută la Nîmes, al cărui soare îl adusese în sânge, mama regăsise în opera lui Daudet sufletul senzibil al patriei sale îndepărtate". Pag. 184. Împrejurimile Iașului: Case la vie, pe dealul Manta-Roșie. (Foto-Regal) Pag. 185. "Le dîner Flaubert", reprodus după desenul lui Myrbach, din volumul "Trente ans de Paris". De la stânga la dreapta, cele patru figuri reprezintă pe: Daudet, Flaubert
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
libera voință a poporului". Iar a doua: "În acest palat, a locuit Majestatea Sa Regele Ferdinand I, cu cartierul său general în timpul marelui războiu pentru înfăptuirea României întregite. Tot în acest palat s-au pecetluit atunci, actele de întrupare cu patria mamă, a Basarabiei, Bucovinei și Ardealului, 1916-1918". La suirea pe tron a principelui Cuza, Curtea domnească (azi Palatul justiției) încetase de a mai fi reședință princiară, încă din timpul lui Mihail Sturdza, care-l transformase în Palat al ocârmuirei, adică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
post de televiziune care se consideră responsabil? La carte zice că ar trebui să servească interesul public... Avem televiziuni care se bat cu pumnul în piept că militează pentru binele Cetății. Care organizează campanii cu surle și trâmbițe pentru reîmpădurirea patriei, pentru construirea de școli, străzi și spitale, pentru câștigarea respectului față de cetățean, pentru constituirea unei adevărate gherile împotriva instaurării iminentei dictaturi. Nici una, însă, nu a explicat oamenilor, pe înțelesul lor, ce înseamnă parlament unicameral, care sunt avantajele și dezavantajele lui
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
numite cu voluptate prin televiziuni - îi energizează pe știriști și fac să le crească pofta de viață. Asta cu atât mai mult cu cât induc în rândul telespectatorilor, prin acumulare, sentimente care prefigurează Apocalipsa: mor oamenii ca muștele pe străzile patriei (în cazul accidentelor) și sa înrăit lumea, iar oamenii nu mai au nimic sfânt (în cazul crimelor) - deci vine sfârșitul. Dacă, din când în când, mai sare în aer și câteo butelie, treaba e dea dreptul minunată. O altă metodă
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
ne împărtășească din lumina lui de om îmbunătățit. Îmi voi nota cuminte toate țuțismele lui de operetă, voi considera că fibra poporului român e nuntită cu Duhul Sfânt, voi fi vigilent la conspirațiile pe care cei străini de neam și patrie le urzesc împotriva țărișoarei și, din simpatie subită, voi căuta în garderobă o cămașă verde. Dar voi fi democratic șimi voi depune admirația la picioarele tuturor primadonelor acestui popor. Așa că mă voi îndrăgosti pentru scurt timp, cât țin sărbătorile, de
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
de plăcere atât de intensă cum numai generalul Vlad mil mai oferea. Vam văzut cu ochii minții cum urcați, temerar, pe stâncile Vârfului Omu, cum vă întâlniți cu bubulii lui Pavel Coruț și cum meditați împreună cu ei pentru binele acestei patrii. Cum vă desprindeți cu greu din atitudinea contemplativă și vă duceți la datorie, ca să-i anihilați pe dușmanii care ne pândesc fără de odihnă. Cum dejucați planurile diabolice ale spionilor nemți care vor să-i treacă pe trădători peste graniță. Apoi
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
aripa lui încăpătoare... De la comerțul stradal, Piedone șia extins apoi raza de acțiune. A ajuns chiar și prin unele județe ale țării să se intereseze, de exemplu, de soarta unor sinistrați, victime ale inundațiilor (ce căuta consilierul bucureștean prin județele patriei rămâne, practic, un mister; în realitate, orice dă bine la imagine e bine-venit). Apoi Piedone a început să fie pre luat, în cetîncet, și de celelalte televiziuni. A devenit un „VIP“, a fost invitat în show uri gen Academia vedetelor
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
care introducea materialele filmate. Mai târziu, fata a încetat să apară și astfel am fost scutit de porția matinală de cravate roșii, în loc de cacao cu lapte. Când am mai crescut, înaintea emisiunii cu pionieri a apărut una cu șoimi ai patriei - dar deja nu mă mai aflam în target. Cât despre Lumea copiilor, prezentată de Andrei Du ban - nici atât!... Dar trebuia să fiu pe fază când se termina emi siunea, pentru că urma serialul pentru copii. Racheta albă, desigur. Filmul nu mă
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
radioamator. Stejara din film era o copie palidă a celei din carte, dar mă uitam la serial chiar șiașa. Apoi urmau niște emisiuni bine-venite, pentru că nu mă interesau șin timpul lor puteam să mi fac temele pentru luni. Adică Pentru patrie, Viața satului și Concert de prânz, unde cânta orchestra dirijată de Sile Dinicu. În timpul Concertului de prânz, începeam să mă agit și să încerc să i impulsionez pe ai mei să mâncăm. Bineînțeles, ideea era să fim gata cu masa
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Pietî unde barocul se dezice de Renaștere. Și mi se pare ciudată această preferință numai dacă mă gîndesc că, mai mult decît ruine, grecii ne-au lăsat o mare admirație pentru rigoare. Camus spune undeva ca avem nevoie de o patrie și de călătorii. CÎnd adaug, eu mă mulțumesc cu o patrie, Înseamnă că știu bine cît ma costă incertitudinea. Nelăsîndu-l pe Ulise să Întoarcă spatele Ithacăi, Homer l-a Împiedicat să se rostogolească În neant. Dealtfel, nu e unicul exemplu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ciudată această preferință numai dacă mă gîndesc că, mai mult decît ruine, grecii ne-au lăsat o mare admirație pentru rigoare. Camus spune undeva ca avem nevoie de o patrie și de călătorii. CÎnd adaug, eu mă mulțumesc cu o patrie, Înseamnă că știu bine cît ma costă incertitudinea. Nelăsîndu-l pe Ulise să Întoarcă spatele Ithacăi, Homer l-a Împiedicat să se rostogolească În neant. Dealtfel, nu e unicul exemplu În care grecii se feresc de fascinația prea asiduă a necunoscutului
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
A RĂNILOR 2 28. Vineri ș29 februarieț - La rugăciunea obișnuită, de la început și până la sfârșit, deosebit de mare evlavie și foarte luminoasă, acoperind păcatele și nelăsându-mă să mă gândesc la ele. Afară din casă, în biserică, înainte de liturghie, vedere a patriei cerești sau a Stăpânului ei, sub forma înțelegerii celor trei Persoane, în Tatăl fiind cea de-a doua și cea de-a treia. În timpul liturghiei, din când în când, mare evlavie fără vreo pricepere sau vreo înclinație spre lacrimi. O dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
forma înțelegerii celor trei Persoane, în Tatăl fiind cea de-a doua și cea de-a treia. În timpul liturghiei, din când în când, mare evlavie fără vreo pricepere sau vreo înclinație spre lacrimi. O dată terminată liturghia, o vedere tot a patriei sau a Stăpânului ei în chip nedeslușit, dar limpede, așa cum mi se întâmpla și alteori, când mai mult, când mai puțin, și toată ziua, deosebită evlavie. A SĂRBĂTORII 29. Sâmbătă ș1 martieț - La rugăciunea obișnuită, însoțit de multe haruri și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Mircea Daneliuc, alături de Iacob) există la final un cadru antologic în care cameramanul TV (interpretat de regizor) devine personaj : din imaginea filmului trece în cea de televiziune. Din păcate, nimic nu trece în ultimul film al lui Daneliuc, Ambasadori, căutăm patrie. Nici titlul (inițial, Allegro allarmato), nici scenariul, nici regia nimic : e cel mai prost film al celui pe care ziarul Adevărul l-a premiat acum câtăva vreme, așa că acum a făcut ciocul mic Ce-i drept, Daneliuc a stat (prea
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
am văzut recent pe Daneliuc spunându-i Mihaelei Rădulescu că regizorul trebuie să știe să scrie scenariu ; poate că trebuie, dar nu trebuie să scrie scenariile filmelor pe care le regizează ! Pentru că rezultatul va arăta, de pildă, așa : Ambasadori, căutăm patrie = un haloimăs, un talmeș-balmeș din care nu înțelegi nimic (nu în ultimul rând din cauza sunetului așa cum am mai spus cândva, filmele românești ar trebui subtitrate toate în limba română !), o pierdere de timp, de bani și de peliculă. Singurii care
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
legăturile există, iar L.P. se dovedește cooperant, adică mă contrazice. Ca și în Niki et Flo, în Pompa cu morfină e vorba despre o deposedare : pentru o mai bună sănătate, ești deposedat de libertate și demnitate. Și asta atenție ! în patria lui Libertate, Egalitate, Fraternitate ! (toate cuvintele astea în ate sună, vorba unui ex-premier, ca dracu !). îl invoc pe Philippe Muray, care încă din 1991, în LEmpire du Bien, vorbea despre ravagiile actuale ale corectitudinii politice, atingând și ceea ce L.P.
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de liceeni au funcționat în cadrul Gimnaziului „Anastasie Panu” încă din 1915. Întemeierea oficială a Liceului de băieți „Cuza Vodă”coincide cu realizarea Mării Uniri de către regele Ferdinand I întregitorul. Liceul „Cuza Vodă”servește și pe românii din Basarabia, readuși la Patria Mama prin mărețul act din 1918, iar după căderea regimului comunist din decembrie 1989 nu puțini frați din stanga Prutului s-au format pe băncile acestei instituții prestigioase de învățământ. Volumul de față, prilejuit de împlinirea a 95 de ani de când
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]