13,022 matches
-
fiecare cuvînt rostit, cu fiecare atac pe care-l susțin sau Îl resping. Așa au fost totdeauna cei din Catawba. Există În firea lor puternice trăsături scoțiene: sînt prudenți și calculați, nu se pripesc cînd iau o hotărîre definitivă. SÎnt pricepuți la vorbă, cred În rugăciuni și În dezbateri. Vor să cîntărească bine lucrurile, vor să „pătrundă pînă-n miezul lucrurilor“ prin discuții, vor să lămurească lucrurile pașnic și pe calea diplomației și a compromisului. SÎnt, probabil, cei mai conservatori oameni de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
grozav. Așa că, să știi de la mine, fiule, totdeauna am zis că toată priceperea ta ai primit-o dinspre partea asta, să fii sigur că Bill Pentland ajungea departe dacă era Învățat. Nu știa el carte, dar se zice că se pricepea să cîntărească și să judece orice pricină adînc și temeinic, asta pînă cînd și-a dat duhul, iar Într-o zi i-a trimis vorbă lui Sam să vină la el și i-a zis: „Sam“ - și Sam ne povestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
de vorbă și și-au pregătit prînzul, și iar au stat de vorbă, că bătrînul era bine și-n putere ca-ntotdeauna, Împăcat cu lumea și fără nici o grijă, dar cînd a bătut ceasul șase, ia seama, băiete, vreau să pricepi ce fel de om era, cînd a bătut ceasul șase, s-a Întors spre Sam și i-a zis: „Pregătește-te, Sam“ - și la șase și zece s-a uitat din nou la Sam și i-a zis: „Rămîi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
te frămîntă ceva.“ „Vai, Will“ - a zis el dînd din cap - „numai oamenii ăia sînt de vină. Nu pot să dorm din pricina lor!“ Vezi tu, n-a zis care oameni, nu le-a spus pe nume, dar taică-tu a priceput imediat, odată s-a dus cu gîndul la Ed Mears și Lawrence Wayne și la ceilalți ucigași aflați În Închisoare, pe care el Îi apărase. Se dusese să-i vadă și tocmai venise de-acolo, iar taică-tu spunea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
la Ed Mears și Lawrence Wayne și la ceilalți ucigași aflați În Închisoare, pe care el Îi apărase. Se dusese să-i vadă și tocmai venise de-acolo, iar taică-tu spunea că, În clipa cînd l-a văzut, a priceput imediat de unde vine și că pantofii și marginile pantalonilor Îi erau plini de praful roșiatic din Niggertown, cum nu mai e altul pe lume. „Așa o fi, Mel“ - a zis taică-tu - „cred că nu ți-e tocmai ușor, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
spînzurați. Păi n-au vrut să-i judece pe Lee și Jefferson Davis ca trădători... știi, fratele lui mai mare, George, fusese ucis la Gettysburg, și-acum se Înarmase și era gata să vină asupra noastră... dar pîn-la urmă a priceput, și-atunci s-a-ntors și-a blestemat guvernul pentru că a Îngăduit așa ceva - știi, cu eliberarea negrilor - acolo, În Sidney, și pe vremea aia Îl ajuta pe John Arthur să construiască Închisoarea din Columbus, Carolina de Sud... Doamne, cei mai negri din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ca el“ - a zis. Ei, asta trebuie să recunosc și eu: ce-i al lui e-al lui. În ciuda rătăcirilor și hoinărelilor lui, era un om de casă cum nu se mai află altul. Să știi, măi băiete, că se pricepea să facă de toate În casă, să dreagă și să pună rînduială În lucruri, să facă orice cu mîinile lui, și să-ți mai spun una: cînd intram dimineața În bucătărie găseam totdeauna un foc strașnic În sobă, nu trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
-i de Înțeles? Scrie aici cît se poate de limpede: ești divorțat și nu mi-ai spus niciodată nimic. M-ai lăsat să mă mărit cu tine crezînd că ești văduv, că Lydia a fost singura ta nevastă. Atîta lucru pricep și eu!“ „Adevărul e că prima mea căsătorie a fost o mare greșeală.“ - a zis. „Am fost silit s-o fac Împotriva voinței mele“ - a zis. „N-am vrut să te necăjesc vorbindu-ți despre ea“ - a zis. „Dar acuma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
nici un chip. Sigur că și el Își pierduse capul de dragul ei, se zăpăcise de tot, Îți dai seama, și voia ca ea să rămînă. Și cam pe vremea aia a venit John Beals s-o vadă și cred c-a priceput cum stau lucrurile și-n ce ape se scaldă, și nu prea i-a venit la socoteală, i-a picat cam greu. Ce-i drept, totdeauna l-am socotit un om de nimic: un bărbat care Închide ochii la așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
că Dan e chinez. „Da, da“ - zicea Ambrose - „i-a spus lui Dan că-i chinez și că-i trimis de unul sau altul să-l omoare, și tot felul de treburi de-astea. «Fir-ai al dracului!» - zice - « Am priceput eu de ce-ai venit, și-o să termin și cu tine și cu mine chiar acum. Fir-ai al dracului!» - zicea, chiar așa-i spunea, Înțelegi. «O să te spintec - zicea și rîdea“ - zice Ambrose - „de-ți Îngheța sîngele-n vine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
În viața asta“ - am zis. „Cum adică, ce vrei să spui?“ - zice, și m-a privit Într-un fel tare ciudat, crede-mă. „Nu pot să-ți spun mai mult“ - am zis - „dar există lucruri pe care nu le poți pricepe“ - am zis. „L-ai auzit pe el spunînd așa ceva?“ - m-a Întrebat. „Da“ - am zis. Dar n-am vrut să-i spun mai mult. Puteam să-i spun, dar am cîntărit bine lucrurile și „M-am gîndit că mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
stricat, și dacă-ți Închipui că nu mă pot măsura cu prostănacii ăștia prăpădiți, pe care-i vezi pierzîndu-și vremea prin baruri cu țigara lipită-n colțul gurii, niște căzături nenorocite, atunci Dumnezeu mi-e martor, femeie, Înseamnă că nu pricepi nimic și ești ca o pasăre care-și pîngărește singură cuibul! SÎnt În stare să fac mai multă treabă decît pot face patru de-ăștia laolaltă!“ - zice. Ei, și cînd mi-a zis așa, a trebuit să recunosc că are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ar plăcea să trăiesc și eu acolo... poate ne strîngem lucrurile și venim și noi acolo“ - am zis. „Ei, Doamne, tare aș vrea să veniți, nimic nu mi-aș dori mai mult“ - a zis și mi-am dat seama, am priceput eu, dragul mamei... ei da... mulți ani mai tîrziu, cînd a făcut tatăl tău un drum pînă acolo. (Să știi, fiule, că ăla tare a fost un drum zadarnic... de ce s-o fi dus? La ce bun s-o fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
gîndești cum s-a purtat taică-tu... știi cum era, ros de cancerul ăla groaznic... Doamne, cum de-o fi reușit?! Măcinat de putregaiul care-și Întindea rădăcinile În tot trupul prin sîngele lui. Wade Eliot mi-a spus: „Nu pricep cum de rezistă“ -zice. „CÎnd am plecat ultima dată nici nu credeam că mai apuc să-l văd.“ Zice: „Un caz foarte aparte“ - zice - „de cînd sînt n-am văzut așa ceva“. „Păi nu se poate să n-ai și dumneata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
o baie cu apă rece, cu bucăți de gheață, i-a spus că l-a văzut de multe ori așa și-apoi l-a dus la culcare. „N-am pretenția că pot să-ți spun mai mult“ - zice Eliot. „Nu pricep ce-l ține-n viață“ - zice - „dar uite că trăiește și nu vreau să mai fac nici un fel de presupuneri. Ăsta nu-i un om“ - zice - „e cît patru oameni laolaltă, iar În clipa de față are mai multă forță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
nimic că, dacă era, găseam noi. Atunci am căzut pe gînduri și deodată m-am luminat, mă și mir cum de nu mi-a trecut prin gînd mai Înainte... „Haideți, copii“ - le-am zis și le-am făcut cu ochiul, pricepi - „veniți să mergem să facem o plimbare prin oraș. Domnule Grant, noi ne-ntoarcem peste vreo oră“ - am zis - „și să fii gata cînd venim. Te ducem la spital la ora trei.“ Asta-i convenea de minune, nici nu voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
bea. Face rost de băutură de undeva“ - zice - „și-o să am eu grijă să nu mai facă, chiar de-ar fi să stau aici și să-l păzesc.“ „Nu, ai răbdare“ - am zis. „Ce-nseamnă asta?“ - zice. „Cum de nu pricepi?“ - am zis, vai de mine, eram așa de furioasă că nu-mi dăduse prin cap mai demult, bețivanul ăla nenorocit, Gus Tolly din Seneca, din Carolina de Sud, care mai trecea pe la noi, avea camera chiar lîngă cea a tatălui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
unul din chinezi l-a Întrebat: „Ce doriți?“. „Ei, pe dracu’, vreau să-mi dai cămașa“ - a zis taică-tu. „Bun“ - zice chinezul - „’tanța, ’tanța“ - și o tot ținea Întruna „’tanța, ’tanța.“ Sigur că domnul Grant, cum era băut, nu pricepea ce zice. S-a enervat, Îți dai seama, și-a zis: „Tanța, pe dracu! Nu vreau nici o tanță. Vreau să-mi dai cămașa!“. „Stai, stai, ai răbdare“ - i-am zis tatălui tău - „nu te enerva. Lasă că vorbesc eu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Stai, stai, ai răbdare“ - i-am zis tatălui tău - „nu te enerva. Lasă că vorbesc eu cu el. Dacă sînt aici cămășile, ți le iau eu.“ Știam, bine-nțeles, că o să-i explic chinezului și-am să-l fac să priceapă. „Ia, spune“ - i-am zis și i-am făcut cu ochiul, așa, pe furiș - „explică-mi mie. Ce vrei?“ - am zis. „Păi cum“ - zice „’tanța, ’tanța.“ Ei, și-atunci m-am gîndit că omul este Întreg la minte și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
zice. „Stai liniștit, domnule Grant“ - am zis - „lasă că descurc eu lucrurile. Dacă sînt aici cămășile, le iau eu.“ Cei doi chinezi se tot certau și cred că unul din ei Încerca să-i spună celuilalt că probabil noi nu pricepem nimic, așa că luă În mînă un bon din cele de care foloseau ei... i-am spus eu după aia lui Ben că arăta de parcă-l scrijelase o găină cu ghearele... și i-l tot arăta zicînd: „’Tanța, ’tanța“. „Vai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
bon din cele de care foloseau ei... i-am spus eu după aia lui Ben că arăta de parcă-l scrijelase o găină cu ghearele... și i-l tot arăta zicînd: „’Tanța, ’tanța“. „Vai de mine!“ - am strigat, sigur că am priceput atunci, m-am luminat deodată, mă și mir cum de nu mi-a trecut prin cap mai demult! „Sigur că da“ - am zis - „e vorba de chitanță, asta tot vrea să ne spună!“ „Da“- zice chinezul și-ncepe să zîmbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
am luminat deodată, mă și mir cum de nu mi-a trecut prin cap mai demult! „Sigur că da“ - am zis - „e vorba de chitanță, asta tot vrea să ne spună!“ „Da“- zice chinezul și-ncepe să zîmbească, atîta lucru pricepea și el - „’tanța, ’tanța.“ Cum tatăl tău țipa și urla Întruna, probabil că m-am zăpăcit și eu, și de-aia n-am Înțeles mai degrabă. „Ascultă, domnule Grant“ - am zis - „spune că ți-a dat o chitanță și vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
tata are dreptate: n-aș avea Încredere În ei nici cît negru sub unghie“ - a zis. „Ei, dragul mamei“ - am zis - „asta-i poveste veche, ce simte el, și să fii sigur că aici se ascunde ceva, ceva ce nu pricepem noi“ - am zis. Asta i-am spus și lui Ambrose Radiker, firește, În ziua aia, la cîrciumă, demult, demult de tot: „Fără Îndoială că e ceva“ - a zis - „și cînd Îl apucă e cumplit. Nici nu știu cum să mă port cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
bețivanul ăla bătrîn.“ „Adică a mai făcut așa și altă dată?“ - am zis. „Da, chiar așa a făcut de multe ori“ - zice Ambrose. „Rufe vine și cumpără rachiul pentru el și-l beau amîndoi acolo, la atelier.“ „Ei, acum am priceput eu!“ - am zis. „A ieșit totul la lumină, În sfîrșit.“ Atunci am priceput, firește, mi-am dat seama, cum de-a ajuns ticălosul ăla să pună stăpînire pe el, cum l-a făcut să-i semneze polița și multe altele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Da, chiar așa a făcut de multe ori“ - zice Ambrose. „Rufe vine și cumpără rachiul pentru el și-l beau amîndoi acolo, la atelier.“ „Ei, acum am priceput eu!“ - am zis. „A ieșit totul la lumină, În sfîrșit.“ Atunci am priceput, firește, mi-am dat seama, cum de-a ajuns ticălosul ăla să pună stăpînire pe el, cum l-a făcut să-i semneze polița și multe altele: Îl Îmbăta, vezi bine, și pe urmă taică-tu făcea tot ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]