120,807 matches
-
care mă privește, atunci voi păstra această ierarhie pe întreg profilul meu de preferință, sau cel puțin nu voi exprima o preferință strictă contrară, i.e. nu voi exprima o preferință strictă pentru (1) împotriva lui (0). Indiferența este, așadar, permisă. Plecând de la aceasta definiție, condiția libertariană este reformulată în următorul mod: condiția libertariană modificată (Lgk) acordă decisivități individuale doar indivizilor care manifestă preferințe autosustenabile. În cazul în care indivizii au preferințe care nu sunt autosustenabile, drepturile se anulează. De aici rezultatul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
variantelor . Dacă pentru orice pereche de i variante dacă am selectat o mvariantă ca fiind preferată unei alte m variante , voi păstra această ierarhie pe întreg profilul meu de preferință, sau, cel puțin, nu voi exprima o preferință strictă contrară. Plecând de la această definiție, condiția libertariană este reformulată în următorul mod: [d.4.4.2*] Condiția Lkg: Oricare ar fi i, dacă i având drepturile Di, dacă i nu manifestă preferințe autosustenabile, atunci Di se anulează/nu se recunosc. [t.4
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
amendată<footnote Acest rezultat depinde însă de cunoașterea acelor n-1 indivizi în privința preferințelor individului față de care aceștia sunt empatici (a se vedea secțiunea formală pentru detalii). footnote>. 6.1.2. Restricționarea domeniului universal la preferințe liberale slabe Această restricție pleacă de la următoarea intuiție: o persoană cu preferințe liberale poate fi concepută ca fiind cel puțin indiferentă între alternativele care se află în sfera, sau sferele, personală(e) a(ale) unui alt individ, sau a(ale) unor alți indivizi. În termenii
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pot nega grupului dreptul de a transforma orice preferință unanimă în preferință socială<footnote Spre exemplu, viziunea lui Maritain (1951) în privința eticii consecinționiste machiavelliene. Potrivit acesteia, mijloacele permise în atingerea oricărui scop sunt doar cele conforme cu morala creștină. Să plecăm de la această idee în a presupune că toți preferăm folosirea unor mijloace abominabile în atingerea unor scopuri, fie ele și conforme cu dreptatea. Prin criteriul paretian slab, indiferent care ar fi mijloacele, cel care este preferat strict de toți indivizii
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ca pe copilul meu. Dar ce este „încremenirea în proiect“? Și de ce am numit această încremenire în proiect „prostie“? Viața fiecăruia dintre noi se desfășoară în raza proiectului: de la banalul proiect de a ieși astă-seară în oraș sau de a pleca de săptămâna viitoare în vacanță și până la proiectul sub care decid să îmi așez întreaga viață. Viața unui călugăr stă sub proiectul credinței, și acest proiect îi reglează fiecare detaliu al vieții și desfășurarea ei de fiecare zi. Sub un
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
din care discutăm, ne apare un text al lui Plotin<ref id=”3”>Enn. I, 8, 3.</ref>, în care „limita“ intră în ecuație cu binele, iar „nelimitatul“ în ecuație cu răul. Punându-și problema să definească „substanța răului“, Plotin pleacă de la observația că răul nu se află „nici în ființe, nici în realitatea care este dincolo de ființe“. Atunci, conchide Plotin, „el există în ceea ce nu este, el are într-un fel forma ne-ființei“. Iar această „formă a neființei“ pe
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
, Aspazia (pseudonim al Aspaziei Munteanu; 11.V.1903, Tereblecea-Cernăuți - 1944, Focșani), poetă. Este fiica Victoriei și a lui Costan Scripcari, țărani. A absolvit Școala Normală la Cernăuți în 1922. Se căsătorește și pleacă la Viena, ca funcționară de bancă. Rămasă curând văduvă, se întoarce în România, fiind învățătoare la Ipotești (Suceava) și Cozmin (Cernăuți). Împreună cu Lazăr Munteanu, noul ei soț, și cu alți intelectuali din zonă întemeiază un cenaclu literar, desființat odată cu invazia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]
-
Grădinarul aruncă vulpea într-un colț și o înfometează pînă cînd slăbește suficient de mult ca să poată ieși prin spărtură. "Este exact ceea ce facem noi cu evreii noștri", spunea Brătianu 29. Prin 1910, din totalul de 70 217 emigranți care plecaseră din vechiul regat al României în Lumea Nouă, 67 301 erau evrei 30. Dar dacă evreii erau brutalizați, nu trebuie să uităm că, în România, viața era în general despotică și brutală nu numai pentru evrei, care nu erau bineveniți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
adăugă: "La universitate, băiatul nostru a fost aruncat pe geam și și-a fracturat coloana. Acum e într-un sanatoriu în Elveția. Fata noastră era studentă la medicină. Băieții i-au scos hainele în laborator și au bătut-o. A plecat în America. I-e rușine să se întoarcă. Așa că ne-am pierdut amîndoi copiii". Harriet se uită neajutorată la Guy, care, șocat de atrocitățile rasiste, se făcuse palid. Spuse brusc că o intervenție sovietică va face dreptate. Această remarcă de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
șir în care chiar și femeile prestau activități intelectuale. Deci, "Iorga descindea din boieri". După Nicolae, în 1873, s-a născut fratele lui, Gheorghe. Gheorghe Iorga a urmat Academia Militară, pe care a absolvit-o ca ofițer de artilerie. A plecat apoi să studieze în Belgia și a sfîrșit prin a ocupa un post executiv în cadrul Ministerului Agriculturii și Comerțului. Viața lui Gheorghe s-a desfășurat paralel cu cea a fratelui său, deși existențele lor rareori s-au intersectat. Îl puteai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la pian și a început să cînte. Iorga era sus în dormitorul său. Doamna Zulnia l-a chemat jos pe fiul ei ca să o asculte cum cînta la pian: "Niculae!". În momentul acesta a sosit limuzina și bătrîna doamnă a plecat. Iorga a rămas singur și l-a chemat din dormitor pe Frasin Munteanu-Râmnic: "Hai lîngă mine! Nu vreau să fiu singur". Tînărul s-a simțit stînjenit în vreme ce Iorga își descărca sufletul: " Am fost întotdeauna un necredincios. Cînd eram tînăr, mama
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fete de țăran erau pradă vechilului și supraveghetorilor, ba chiar și a propriilor sale rude; ele erau nevoite să vină noaptea mai mult din frică decît din dorință. Acesta era considerat un mod de viață aproape idilic. Așa cum spunea Iorga, "plecam de acolo ca dușman înverșunat al unei societăți bazată pe astfel de lucruri"39. Este limpede că aici s-a conturat rolul lui în mișcarea politicoliterară grupată în jurul revistei "Sămănătorul". În ultimii lui ani de liceu, Iorga a căutat soluții
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să se întîlnească cu Iorga, iar în ianuarie 1890 schimbau inelele de logodnă. În cele din urmă, în aprilie 1890, s-a celebrat la Iași căsătoria dintre Nicolae Iorga și Maria Tasu52. La puțin timp după aceea, tinerii căsătoriți au plecat în Italia. Familia Iorga a petrecut două luni de la sfîrșitul primăverii și începutul verii, străbătînd Italia în lung și-n lat. În zilele noastre, cu călătoriile cu itinerar prestabilit și plătite dinainte, poți străbate Italia într-o săptămînă sau două
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu putea ignora îndîrjita controversă greco-latină din perioada Evului Mediu, mai ales asupra zonei balcanice, pentru că era în primul rînd medievist. Poate că tocmai la Veneția a descoperit el cea mai bună sinteză a celor două culturi. De la Veneția au plecat la Padova, unde Iorga și-a început rodnicele cercetări despre Șerban Vodă Cantacuzino. Apoi la Vicenza, Verona și la Roma, capitala imperiului. Pentru el (ca și pentru oricine altcineva), trecutul măreț făcea la Roma ca prezentul să fie comparativ insignifiant
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
absent în opera lui Iorga. Poate că din cauză că Iorga a fost în primul rînd un luptător. Astfel încît atît de eminesciana resemnare pesimistă ieșea din discuție. După cîteva turnee de familiarizare cu lumea intelectuală bucureșteană, Iorga și soția sa au plecat în toamna lui 1890 ca să petreacă trei ani de studii și cercetări peste hotare. Obținuse o bursă cu ajutorul lui Odobescu și al lui Xenopol în vederea însușirii la perfecție a limbii grecești, dar a optat ulterior pentru istorie. Familia Iorga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Era total izolat. În plus, faptul că bursa era insuficientă îi impunea restricții. Ducea o viață austeră, fără prieteni, fără să facă vizite acasă vreunuia din colegi. Soții Iorga se duceau la teatru, uneori chiar și la operă, iar duminica plecau în excursii. În ceea ce privește studiile sale la Școala de Studii Superioare, trebuie să cităm din nou una din afirmațiile lui lipsite de echivoc: " Nu găsesc în școală nimic care să mă intereseze"67. Ca de obicei, lecturile și experiențele lui i-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
carieră a lui Iorga. Recunoscînd caracterul ieșit din comun al bursei lui Iorga, Monod remarca faptul că Iorga "improvizează în ceea ce privește studiul și, asumîndu-și o sarcină prea mare, trece cu vederea tradiția școlii"74. La începutul anului 1893, familia Iorga a plecat la Berlin. Berlin devenea un Weltstadt, dar nu într-o manieră organică. Orașul constituia o excrescență superdimensionată formată după Revoluția Industrială. A fost întîmpinat cu prietenie la Berlin; la urma urmei venea dintr-o țară condusă de un Hohenzollern. Pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și-a scris teza fără ajutorul nimănui. Iorga nu stăpînea însă limba germană în așa măsură ca să-și poată scrie disertația fără ajutor. Așa că a trebuit să se transfere la Leipzig, unde nu existau asemenea restricții în vederea obținerii doctoratului. A plecat după cinci luni la Leipzig. Așa cum remarca el: Am plecat de la Berlin fără nici un regret"77. Nu-și pierduse timpul la Berlin, adunînd documente referitoare la istoria României din arhive și biblioteci. A găsit și mai multe la Leipzig, unde
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
însă limba germană în așa măsură ca să-și poată scrie disertația fără ajutor. Așa că a trebuit să se transfere la Leipzig, unde nu existau asemenea restricții în vederea obținerii doctoratului. A plecat după cinci luni la Leipzig. Așa cum remarca el: Am plecat de la Berlin fără nici un regret"77. Nu-și pierduse timpul la Berlin, adunînd documente referitoare la istoria României din arhive și biblioteci. A găsit și mai multe la Leipzig, unde Iorga s-a simțit mai bine. Așa cum explica el ulterior
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga se călăuzea după conceptul că istoria românilor este indivizibilă; evenimentele petrecute pe teritoriul Transilvaniei și Basarabiei se aflau și ele în atenția sa ca cercetător. A avut norocul să viziteze Dresda și Nürnbergul înaintea distrugerii lor. După care a plecat la München ca să vadă o altă imagine a Germaniei cea a sudului catolic -, unde a descoperit multe comori istorice românești. Și-a continuat drumul spre Alpi, spre Tirol, partea de sud a acestei provincii părîndu-i-se complet italiană. Tirolezii l-au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Alpi, spre Tirol, partea de sud a acestei provincii părîndu-i-se complet italiană. Tirolezii l-au impresionat pe Iorga. Modul lor de viață ca odrasle ale naturii prezenta un contrast împrospătător față de "Viena putredă și birocratizată"80. De la Innsbruck, Iorga a plecat la Veneția, ca să consulte Arhivele Frari, apoi pe cele de stat de la Milano. Acolo a descoperit furios că ungurii falsificaseră datele referitoare la Iancu de Hunedoara. Documentele originale îl numeau "Iancu de Hunedoara Vallaco", dar ungurii îl numeau "Iancu de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
talentat istoric naționalist căutînd cu răbdare prin arhivele prăfuite și ieșind din ele cu istoria de mult uitată a națiunii sale. În România, Iorga a revenit la literatură, întrucît nu-și putuse cultiva interesul pentru acest domeniu cît timp fusese plecat peste hotare 82. Literatura era pentru el inseparabilă de istorie, amîndouă fiind inseparabile de naționalism și avînd un efect interdeterminant reciproc. A găsit la București atmosfera de revoltă generală caracteristică scenei românești în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga trăiau modest, dar duceau totuși o viață fericită. Prima căsnicie îi oferea încă lui Iorga o "atmosferă de siguranță și fericire"92. Succesele obținute în scoaterea la iveală a unor documente necunoscute referitoare la trecutul României îi permiteau să plece peste hotare primind în continuare salariul de profesor universitar și folosind unele fonduri destinate cercetării. Astfel, în 1895 și 1896 a plecat din nou la Veneția, cercetînd documentele din Archivo Notarile. A fost iar la Milano, Genova, Roma, Florența, Neapole
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
92. Succesele obținute în scoaterea la iveală a unor documente necunoscute referitoare la trecutul României îi permiteau să plece peste hotare primind în continuare salariul de profesor universitar și folosind unele fonduri destinate cercetării. Astfel, în 1895 și 1896 a plecat din nou la Veneția, cercetînd documentele din Archivo Notarile. A fost iar la Milano, Genova, Roma, Florența, Neapole, Ferrara și Bologna. La Bologna, ca și, anterior, la Padova, Iorga a fost cel care a descoperit corespondența lui Constantin Cantacuzino. Considerată
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
considera drept "Ragusa Poloniei"). La Königsberg, Iorga a discutat cu germanii de acolo, sesizînd periculoasa naivitate a Germaniei lui Wilhelm II. Germanii i-au vorbit despre destinul Germaniei "de a fi pe mare și pe oceane". În 1899, Iorga a plecat la Viena, unde dezgustul său față de vienezi a fost compensat de tezaurul de documente (asupra istoriei Transilvaniei și a lui Mihai Viteazul) descoperit în arhive. Apoi la Innsbruck, unde a scris "practic dintr-o suflare" istoria Chiliei și a Cetății
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]