120,330 matches
-
o au, această brumă este mai firavă decât ninsoarea mieilor - se topește repede. Sub dictatura comunistă, corifei și pălmași, generali și recruți ai „rezistenței (numai) prin cultură” am mers exact pe acest tip de curaj falimentar. Cu ce ne-am ales după decembrie ’89 e limpede: societate civilă plăpândă, clasă politică nu infiltrată, ci fundamental alcătuită din reziduri de toate culorile, foști agenți de influență auto-proclamându-se azi întemeitori și încurajatori ai actelor de disidență și o cultură care nu mai este
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
făcut, secole la rând, gloria unor mari centre de cultură precum Bagdadul, Damascul și Ispahanul, Cairo, Cordoba, Granada și Palermo? Cum și-a pierdut limba arabă statutul de lingua franca a tuturor elitelor savante, din Iran în Andaluzia? Răspunzând, Arkoun alege un element cheie: soarta nefericită a însuși conceptului de umanism (adab). Înainte, acest concept, afirmă Arkoun, îngloba totalitatea preocuparilor cunoașterii. Azi, el este restrâns doar la desemnarea operelor literare. În fapt, este vorba de sufocarea conceptului de umanism în lumea
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
de Domnia sa susține un pod de simpatie irepresibilă. Dacă e adevărat că „stilul e omul”, atunci dl Pleșu e șarmul. „Fiziognomist” extraordinar, nu putea să nu fie atras de „această vertiginoasă derivă a identităților” derulată pe „scena publică românească”, mai ales într-un pârdalnic an electoral. Cunoscut și ca părinte al multor dileme, unele dintre ele prea relativizante, dl Pleșu ne atrage atenția că, totuși, are și nestatornicia o limită: „Nestatornicia e vindecabilă, sau măcar controlabilă, atât timp cât există reflexivitate, melancolie, nord
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
excepționalism ridicol, în blamarea disidenților, România stă totuși în rând cu suratele ei post-comuniste. A fi fost disident nu scoate pe nimeni de sub lupa critică. Nu e un cec în alb. Dimpotrivă, a fi fost unul dintre cei care au ales la un moment dat bunul-simț istoric în defavoarea bunului-simț al picotelii lipsite de riscuri face dintr-un disident o ființă mereu aflată sub lupă. Numai că s-a ajuns la „un exercițiu democratic” în care foști nomenclaturiști și copii de mingi
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
breze televiziunile de sindicat și ziarele de gașcă? Îmi spui că la Realitatea, Europa FM sau ziarul pe care-l conduci poți să te exprimi atât de liber încât să nu-ți fie rușine de profesiunea pe care ți-ai ales-o. Și îmi vorbești cu patos de idealurile tale profesionale. Încă o dată, te cred, deși m-ai păcălit de 1 aprilie. Dar întrebările vin de la sine: dacă așa stau lucrurile, cine te-a împiedicat să respecți, în integralitatea lui, dreptul
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
calomnii odioase. În ceea ce-l privește pe dl Dan Voiculescu, nu știu ce să înțeleg prin acest „să opteze corect în câmpul democratic de la noi”. În primul rând, ne place ori nu ceea ce a hotărât PUR și dl Voiculescu, atâta vreme cât nu au ales, să spunem, o alianță cu un partid extremist, opțiunea lor rămâne “în câmpul democratic”, nu? Ce crede fiecare dintre noi despre PSD (și ce cred eu se află în publicistica de care m-am învrednicit imediat după decembrie 1989, timp
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
a țării. În mod normal, o femeie poate să decidă singură dacă dorește sau nu să folosească rujuri, ciorapi de mătase sau pantofi cu toc înalt, adică să-și etaleze sau nu feminitatea. Dar în România simplul drept de a alege le era refuzat. Egalitatea era înlocuită cu uniformitatea. Interzicerea avorturilor a fost o altă problemă care a afectat în mod direct și puternic viața a milioane de femei. Decretul 770 din 1966 interzicea avorturile în România, cu excepția avortului terapeutic, permis
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
profesoară, am încercat să-l imit: cu punctualitatea știu sigur că am reușit, cu claritatea explicării numai foștii mei elevi pot spune. Am fost ultima generație de studenți care a dat examenul de stat după patru ani. Colegii m-au ales șefă de promoție, cu toate că la banchet încă nu împlinisem 20 de ani. La repartiție, am ales un sat în apropierea părinților, în final ajungând profesoară la fostul meu liceu, unde am rămas până la plecarea din țară. Ai pomenit de faptul
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
numai foștii mei elevi pot spune. Am fost ultima generație de studenți care a dat examenul de stat după patru ani. Colegii m-au ales șefă de promoție, cu toate că la banchet încă nu împlinisem 20 de ani. La repartiție, am ales un sat în apropierea părinților, în final ajungând profesoară la fostul meu liceu, unde am rămas până la plecarea din țară. Ai pomenit de faptul că aveați haine modeste. Un lucru foarte frustrant, mai ales pentru vârsta studenției. Cum arătau ele
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
confruntat ca profesoară? Repartiția se făcea în ordinea mediilor obținute la examene. Eram pe locul 16 din cei peste 600 de absolvenți din țară. În Ardeal erau numai posturi la școlile din sate. Întrucât țineam să ajung aproape de părinți, am ales un sat cu o școală care avea doar clasa a cincea și a șasea, a șaptea urmând să fie înființată. În acest sat se putea ajunge numai pe jos sau cu căruța, gara fiind la 2 kilometri, iar trenul circulând
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
pe jos sau cu căruța, gara fiind la 2 kilometri, iar trenul circulând doar de două ori pe zi. Întocmai ca mine, în anii ’80, în privința mijloacelor de transport; doar că eu aveam de mers pe jos 4 kilometri, dacă alegeam drumul cel mai scurt... Să revenim. Probabil obișnuită din copilărie să am grijă de surorile mai mici, îmi făcea plăcere să lucrez cu copiii. Pentru a completa norma de ore, predam, pe lângă obiectele mele, sport (fără sală de sport), agricultură
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
13 martie am primit carnetul. Acum nu știu cum am reușit să le fac pe toate în acest timp. La școală aveam pentru 6 săptămâni 40 de ore, am fost obligată să-l suplinesc pe un coleg. La ultimele alegeri am fost aleasă deputată la Sfatul Popular, aveam cei trei copii, era tata la mine, sora cea mică născuse primul ei copil și la mine se simțea ca și la mama. În grădină nu se mai vedeau zarzavaturile din cauza buruienilor, care creșteau cu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
stă la masă, în cantină... Cu fata asta e ceva. Nici nu știu cine a angajat-o, eu atâta am aflat, că Mitică al meu l-a sunat pe Ilie, văru-său, da’ tre’ să-l știți, că lucrează la pontaje, e mai ales la schimbul trei. Mare panaramă de om, zău așa, ne face mereu să râdem, păi, dacă-l întâlneam pe el înaintea lu’ bărbatu-meu, zău că nu știu de mai eram eu aici...“ Tanti Maria vorbește și vorbește, în timp ce cu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
poezie fără să mă deranjeze cineva. Odată am citit The Waste Land de câteva ori. Pentru mine, The Waste Land era un fel de mantră. Și mai era și despre propria mea țară, pustie. Am citit multă poezie la armată. Alegeam cărți de format mic, ce puteau fi puse în buzunar. Le deschideam la întâmplare. Întotdeauna dădeam peste lucruri care mi se părea că vorbesc despre mine și despre ce e în jur, despre mine în toată chestia (kestia!) aia din jurul
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Serioase până la fanatism, iremediabil ironice. Negru din cap până-n picioare, culoarea în care ar fi încăput multe, multe cuvinte. Urma să intrăm în „câmpul muncii“, „mare și lat“, vorba Dodoloiului. Fiecare pe cont propriu. Negru. La toate fetele alea care aleseseră rozul mă gândesc cu un soi de tandrețe, de milă. Erau fete care aspirau la tot ce are feminitatea mai puternic! Erau fete care se dădeau peste cap să fie frumoase, vaporoase, la modă. Își puneau cerceluși fini, inele de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
să fi fost din cauză că jocurile băieților mi se păreau mereu mai palpitante sau că rolurile de zmeoaică îmi aduceau mult mai multe delicii decât cele de prințesă. Mai era apoi, firește, chestiunea culorilor: când ne cumpăra haine la fel, mama alegea roșu și roz pentru mine, respectiv verde și albastru pentru fratele meu, drept pentru care o bună parte din adolescență m-am îmbrăcat numai în albastru și verde, culori „interzise“. Copilăria mi-a fost însă - o spun aproape roșind de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
pe căi dintre cele mai complicate. Mie îmi plăcea însă un coleg de-al lui, cu care nu vorbisem decât o singură dată la cantină și pe care nici nu mai știu astăzi cum îl chema, parcă Dumitru totuși. Îl alesesem pentru că auzisem că scria poezii non-sentimentaloide și pentru că îi descoperisem un desen pe dosul unui tablou cu Ceaușescu pe care îl luasem la șters și curățat când aveam sector: pe cartonul portretului, Dumitru ăsta desenase un punct negru și mare
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
din copilărie. Îmi amintesc exact că lucrul acesta s-a schimbat în 1990, primul an în care mai mult de jumătate dintre fetele de la pedagogic nu s-au mai măritat și au intrat fără probleme la facultățile pe care le aleseseră. Alături de tampoane, haine și pantofi „din ajutoare“, de alimente și muzică „la liber“, de traduceri în ediții uriașe, pe hârtie incredibil de proastă, de prezervative și țigări din import, de Biblii de toate formele și mărimile, de lumină pe străzi
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
să primească și un bilet gratuit într-o stațiune balneară reputată în toată lumea pentru apele sale tămăduitoare. Delirul cu mersul la tratament la Băile Felix a durat mai mult de un an. Taică-meu și soră-mea nu aveau de ales decât să-i intre în joc mamei, inventând la rândul lor discuții la telefon cu președintele iubit despre detaliile acestei deplasări dificile. Se prefăceau că vorbesc cu el în fața mamei, era destul de haios să-i privești. La vârsta aceea, mă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Este o manie a mea, care mă costă mult: îmi place să primesc «corespondență». Din nenorocire, primesc nenumărate scrisori neinteresante, de la necunoscuți care-mi cer întrevederi pe chestiuni de etnologie, psihologie etc. - și mă apăr cum pot, mă apăr, mai ales mințind. Notez acest amănunt ca să anulez aproape 90 la sută din corespondența mea. Nu o recunosc. Ce scriu acolo nu corespunde decât rareori realității. Trebuie să mint ca să-mi apăr libertatea. ȘDe aceea nu acord nici o importanță scrisorilor: le scriu
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
3. Când scrie aceste rânduri, G.M. Cantacuzino i se adresează Marthei Bibescu, dintre primii călători spre Persia, la 1905, într-o caravană automobilistică, traversând prin Galați, Ismail, Odessa, Sevastopol și Yalta, pentru a zăbovi la Enzehi, Raht, Teheran și mai ales Isfahan 4. Ea recompune, într-o carte premiată de Academia franceză, imaginea aproape fantastică a unei Persii a amuletelor și talismanelor, a rozariilor care citesc în nervurile străvezii ale întâmplatului neîmplinit încă, Persie a credulității și desacralizatei temeri de moarte
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Romenos, Latinos dos Oriente. 1944 ME: - consilier cultural atașat la Legația română din Lisabona. SW: - membru al delegației Crucii Roșii suedeze, cu misiune umanitară pe Frontul de Est, în Grecia și Turcia. 1945 ME: - (16 septembrie) începutul exilului parizian (1945-1956); ales membru în Société Asiatique, recomandat de Georges Dumézil și de Louis Renou. SW: - (februarie) revine de pe Frontul de Est, din Grecia și Turcia. 1946 ME: - (8 februarie) inaugurarea unui ciclu de conferințe (10) la École Pratique des Hautes Études - Section
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
a Religiilor, cu tema Știință și religie. - apar Fragments d’un Journal, Gallimard (traducere de Luc Badesco) și Australian Religions: an Introduction, Cornell University Press, Ithaca. 1975 ME: - (16 august) numit Doctor Honoris Causa of Letters, University of Lancaster. - (septembrie) ales membru al Academiei Regale din Belgia. SW: - participă la al II-lea Congres internațional de studii mithraice, organizat la Teheran. 1976 ME: - (14 februarie) numit Doctor Honoris Causa al Universității din Paris- Sorbona. - apar primul volum din Histoire des croyances
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
citesc. Apropo de iranologie: Corbin 1 și-a inaugurat ieri cursul la École des Hautes Études. Anul acesta va vorbi mult despre Sohrawardș. Gândul de a vă întâlni în Italia îmi face acest Congres de la Roma și mai simpatic! Am ales ca subiect al comunicării mele „Zborul magic” și o regret deja, căci cum să ataci o problemă considerabilă în 20-30 de minute? Dar, în sfârșit, important va fi că ne vom reuni acolo. L-am văzut pe Dumézil și mi-
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
caz, voi avea plăcerea de a întâlni câțiva colegi și de a vizita „locul sacru” al istoriei religiilor, la Marburg. Forgerons et alchimistes, gata de un an, nu este încă publicată - fiindcă mi-am schimbat editorul. Lucrez în prezent mai ales în jurul „morții (rituale) și inițierii”. Nu știu încă ce va ieși. Soția mea vă transmite gândurile sale cele mai bune, iar eu alătur omagiile mele pentru dna Wikander. Dorindu-vă un excelent An Nou și mulțumindu-vă pentru tot, credeți
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]