120,807 matches
-
de documente (asupra istoriei Transilvaniei și a lui Mihai Viteazul) descoperit în arhive. Apoi la Innsbruck, unde a scris "practic dintr-o suflare" istoria Chiliei și a Cetății Albe, clarificînd istoria medievală a gurilor Dunării 93. De la Innsbruck, Iorga a plecat la Haga. A făcut apoi o vizită la arhivele de la Brașov, aflat pe vremea aceea peste hotare. Rezultatul cercetărilor sale a fost o altă lucrare majoră, Românii și Brașovul. În tot acest timp, Iorga a început să publice, făurindu-și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
imperiale (pînă la 1905 stăpînul de facto al scenei), a emis cu insistență legi noi care le făceau evreilor traiul amar. El a declarat oficial că (drept urmare a politicii sale) o treime din evrei vor pieri, o altă treime vor pleca din țară, iar ultima treime va dispărea, asimilată de ruși. Din 1881 au început îngrozitoarele și incredibilele linșaje în masă care au dus la apariția în toate limbile a cuvîntului pogrom. Aceste pogromuri au devenit o politică oficială, o supapă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dat următorul ordin: "Trebuie să înecăm revoluția în sînge evreiesc!" Teoria lui Hugh Seton-Watson s-a adeverit deci punct cu punct. Evreii din cadrul Legămîntului de colonizare rusesc nu aveau nici o speranță pe viitor, așa că mulți dintre ei au încercat să plece. Influxul permanent de evrei a agravat o situație deja gravă și a constituit pentru naționalismul român o veste proastă; cea mai mare parte a nefericiților evrei nu erau îmtîmpinați cu cuvintele alinătoare ale Emmei Lazarus. Nu au reușit să ajungă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
că evreii au o afecțiune profundă pentru țărani, care nu le voiau nici un rău. Problema părea să fie guvernul. Gaster a încheiat afirmînd că evreii erau prea săraci ca să fie cămătari și că dacă ar fi avut bani ar fi plecat de mult din România. Prima jumătate a expunerii lui Gaster referitoare la corupția, despotismul, ipocrizia sistemului politic de atunci și la deturnarea împrumuturilor străine nu conține nimic deosebit. Dar doctorul Gaster idealiza realitatea în privința atitudinii evreilor față de români. Ca reacție
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cotidiene, își amintea de un incident care explică în mare măsură atît eșecul lui Iorga ca politician cît și pe cel al ziarului său. În 1924 se vindeau numai 90 de exemplare din fiecare ediție a "Neamului românesc". Iorga era plecat în Franța ca să țină cursuri la Sorbona. În timpul absenței lui, Șeicaru a fost cel care a condus ziarul, așa că s-a decis să îi asigure o circulație largă. A obținut fonduri de la membrii partidului și de la partizanii cu stare ai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
credeți că Vlădescu-Răcoasa le poate ține locul?" " Oh, nu, nu asta am vrut să spun! Nu-l vreau înapoi pe cîinele ăsta de Răcoasa! Nu vreau decît ca pălăriile astea calabreze să dispară!" Șeicaru a tras concluzia cuvenită și a plecat, luînd cu el cei mai talentați ziariști și fondîndu-și propriul ziar71. Incidentul acesta explică mai mult decît suficient eșecul carierei politice a lui Iorga. După părerea lui Iorga, cultura reprezintă spiritul națiunii, care are o evoluție paralelă cu procesul istoric
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
treceau dincolo de pasiunile mărunte"; își formula conferința ca și cum ar fi fost învăluită de fum negru, ca Moise, care, după ce le adusese oamenilor de rînd Cele zece porunci, sfărîmă tablele și rostește profeții tunătoare cu o mînie justificată care umpleau sala, plecînd în mijlocul tunetelor de aplauze ale publicului"96. Iorga făcea adesea digresiuni de la subiectul istoric pentru a face paralele cu evenimentele și situațiile contemporane 97. Se adresa adeseori Academiei Române de Științe și de mai multe ori întrunirilor cu caracter social. Chiar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Transilvania pe care o citise) și i-a spus: Dacă dumneavoastră sînteți autorul acestei cărți, atunci vă sărut sufletul". Mergea împreună cu doamna Catinca în căruțe trase de cai din gospodărie în gospodărie (și din motive economice)137. În 1901 a plecat la Budapesta și s-a adresat românilor transilvăneni care studiau acolo: "Vă aflați într-o bătălie. Luptați!"138 A îndemnat corpul studențesc român să publice jurnalul literar "Luceafărul", în care și-a făcut un nume tînărul Octavian Goga. În 1903
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
transilvăneni care studiau acolo: "Vă aflați într-o bătălie. Luptați!"138 A îndemnat corpul studențesc român să publice jurnalul literar "Luceafărul", în care și-a făcut un nume tînărul Octavian Goga. În 1903, după detronarea regelui Alexandru Obrenovici, Iorga a plecat la Belgrad și, deși era un prieten statornic al sîrbilor, a fost șocat de violența loviturii de stat139. Anul 1904 a fost important pentru moldoveanul Iorga, el marcînd cea de a 400-a comemorare a morții domnitorului Ștefan cel Mare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și a tulburărilor interne; Iorga voia să viziteze cetățile istorice moldovenești de la Tighina și Hotin. Birocrația rusească l-a lăsat să aștepte, iar răspunsul a fost "Niet!". Un jandarm l-a escortat pînă la tren și l-a obligat să plece. Momentul în care i-a văzut pe grănicerii români a fost dintre cele mai fericite din viața lui142. În lucrarea sa Neamul românesc în Basarabia, Iorga a scris cuvinte grele despre minoritățile neromânești din Basarabia 143. Iorga a întreprins numeroase
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ton autoritar, considera reprezentarea unei piese în limba franceză pe scena Teatrului Național drept "un act de trădare spirituală față de Patrie și națiune"164. În ziua de 13 (ziua spectacolului), Iorga a ținut o cuvîntare în fața studenților, după care a plecat acasă. Studenții însă s-au adunat în fața Teatrului Național și au încercat să oprească reprezentația. Piesa jucată în limba franceză era un simplu pretext pentru demonstrația studenților împotriva elitei și a nedreptății sociale tot mai răspîndite. Studenții își începuseră demonstrația
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în progresul organic și își baza critica pe naționalismul său cultural. Așa cum sublinia el: "Sînt unii care regretă revoluțiile, dar acceptă rezultatele lor bune; alții însă acceptă revoluția indiferent de rezultatele ei"170. La scurt timp după aceea, Iorga a plecat de la București împreună cu Sadoveanu, E. Gârleanu și Iosif ca să ducă la țară "noua credință". La Iași, liberalii și junimiștii aflați în opoziție s-au unit împotriva guvernului și au demonstrat pe străzi. Drept urmare, a fost înființată "Frăția bunilor români", în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
totodată regală, marcînd cel de al patruzecilea jubileu al domniei lui Carol I. Iorga i-a dedicat primul număr Regelui Carol I174. A. C. Cuza și alți naționaliști însuflețiți de aceleași sentimente făceau parte din personalul său. În octombrie, Iorga a plecat de la "Sămănătorul" întrucît avea acum propriul lui ziar. Avea în plan să fondeze și alte publicații pentru naționalismul său cultural: ajuns la anumite concluzii pe baza experiențelor trecute, Iorga a început să-și materializeze concepția sa de "Spectacole individuale". S-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
comise de lipoveni; aceștia i-au masacrat pe evrei și au lansat acuzații mincinoase și sîngeroase împotriva lor, urmînd întocmai exemplul dat de țara lor de origine 185. "Neamul românesc" a descris ororile, luînd o poziție clară în favoarea țăranilor. Evreii plecau în masă. Iorga le-a comunicat furios cititorilor că boierii ceruseră intervenția trupelor austro-ungare pentru restabilirea ordinii 186. Dar generalul român Averescu a restabilit repede ordinea ucigînd aproape zece mii de țărani. Reprimarea nu poate fi descrisă; armata a tras la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lor național, Francisc Rákóczi, Iorga remarca: "Ungurii nu l-au uitat nici sub stăpînirea austriacă, nici acum. Acești oameni viteji și dîrji au știut să recunoască un luptător generos, care nu a renunțat la drepturile sale și nu s-a plecat în fața nimănui... Astăzi, noi, românii, ne plecăm capetele în fața sicriului lui Rákóczi; mîine vom putea vorbi din nou despre noi și ei"206. Iar atunci cînd contele Bellegarde, Guvernatorul Bucovinei care semnase ordinul de expulzare a lui Iorga, a murit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu l-au uitat nici sub stăpînirea austriacă, nici acum. Acești oameni viteji și dîrji au știut să recunoască un luptător generos, care nu a renunțat la drepturile sale și nu s-a plecat în fața nimănui... Astăzi, noi, românii, ne plecăm capetele în fața sicriului lui Rákóczi; mîine vom putea vorbi din nou despre noi și ei"206. Iar atunci cînd contele Bellegarde, Guvernatorul Bucovinei care semnase ordinul de expulzare a lui Iorga, a murit într-o bătălie în timpul primului război mondial
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
călăuzească națiunea, dînd un exemplu celor tineri". În timpul discuțiilor, Xenopol și-a exprimat deschis admirația pentru calitatea realizării fostului său student 229. Tot în mai 1911, Iorga a scris piesa istorică Mihai Viteazul. Pe lîngă ținerea cursurilor la Universitate, a plecat în Transilvania ca să conferențieze în cadrul sesiunilor Societății Culturale Române "Astra". Grație scrierii istoriei armatei române 230, Iorga va fi numit profesor de istorie la Academia Militară Română. Bătrînul rege a apreciat atât de mult lucrarea lui Iorga despre armata română
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
după primul război balcanic. După înfrîngerea Bulgariei, României i s-a oferit ocazia de a dobîndi teritoriul pe care Rusia i-l refuzase în 1878: "cvadrilaterul" Silistra. Lui Iorga i s-a permis să poarte o uniformă militară și a plecat în nordul Bulgariei ca să participe la ceea ce dușmanii României numeau o "paradă triumfală lașă"235, în mașina prințului Brîncoveanu. A străbătut nordul Bulgariei în compania lui Aristide Blank. Bulgarii cu care s-a întreținut concepeau Bulgaria numai în termenii tratatului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai tîrziu de atmosfera încărcată a Congresului și de presentimentele tuturor participanților 238. A susținut două comunicări, una despre Bazele necesare ale noii istorii a Evului Mediu, iar cealaltă despre Supraviețuitorii bizantini din țările Române. În octombrie 1913, Iorga a plecat la Belgrad ca să-i prezinte regelui Petru I al Serbiei un clopot care îi aparținuse lui Karagheorghe Petrović. L-a felicitat pe rege pentru dobîndirea Macedoniei, dar acesta i-a răspuns: "Ce contează toate acestea față de Bosnia și Herțegovina?"239
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga condamna "patriotismul à la Capșa"30 fulminînd împotriva "strategiilor" oportuniste ale politicienilor și oportuniștilor de la Capșa. "Poate că realizarea unificării naționale este menită unei alte generații, una mai valoroasă?"31, întreba el mînios. Iorga a ajuns chiar și să plece de la București, petrecîndu-și timpul la Văleni. Acolo, evaluînd corect lipsa de pregătire și dezorganizarea din România, le repeta zilnic alor lui: Intrarea în război va fi un dezastru!"32 A lucrat foarte mult în acești doi ani de neutralitate. Lucrările
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fost aproape totală; Iorga, care trăia încă în secolul al XIX-lea, i-a învinovățit pe ofițeri că nu dăduseră dovadă de minimul de solidaritate obligatoriu între toți intelectualii"53. Iorga se jura întotdeauna că va fi ultimul care va pleca de la București, și așa a și făcut; a plecat deghizat în călugăr și a ajuns la Iași după o călătorie lungă și obositoare. Pe drum, a trecut pe lîngă trenul regal, care, așa cum spunea el, fugea "ca o ultimă manifestare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
al XIX-lea, i-a învinovățit pe ofițeri că nu dăduseră dovadă de minimul de solidaritate obligatoriu între toți intelectualii"53. Iorga se jura întotdeauna că va fi ultimul care va pleca de la București, și așa a și făcut; a plecat deghizat în călugăr și a ajuns la Iași după o călătorie lungă și obositoare. Pe drum, a trecut pe lîngă trenul regal, care, așa cum spunea el, fugea "ca o ultimă manifestare a catastrofei"54. La sosirea la Iași, Iorga i-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga a încercat să interpreteze misterul neprietenosului vecin rus. Iorga, "luptătorul", însuflețit acum de împlinirea visului naționalist, nu înțelegea (sau nu putea înțelege) că soldatul rus încetase să priceapă sensul războiului și că nu mai avea decît o dorință: să plece acasă. Groaznica iarnă 1916-1917 a căzut ca un blestem asupra satelor Moldovei, izolînd chiar și în Iași, familie de familie, partidele adverse unele de altele și mediul rural de orașe. Sub pătura de zăpadă colcăiau mizeria, deznădejdea, zădărnicia și o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Secretarului acesteia, Andrews. Acesta a fost imediat de acord să se facă tot posibilul și s-a dovedit a fi foarte eficient 82. Pe urmă, Iorga s-a dus imediat la Palatul Regal și l-a sfătuit pe rege să plece urgent de la Iași (Regina Maria îngrijea soldații răniți și bolnavi de tifos). Plecarea regelui s-a făcut sub pretextul trecerii în revistă a trupelor. Nu trebuia ca armata română să aibă impresia că plecarea aceasta era o fugă. Regele era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
revistă a trupelor. Nu trebuia ca armata română să aibă impresia că plecarea aceasta era o fugă. Regele era foarte întristat; Iorga și-a dat seama că acesta avea în fața ochilor soarta țarului Nicolae al II-lea. "Ei bine, voi pleca", a spus regele; "oricum, sînt inutil aici". Următoarea acțiune a lui Iorga a fost să se întîlnească cu cîțiva politicieni, împreună cu care s-a decis să se adreseze direct rușilor 83. La 21 martie, trupe scăpate de sub control și răzvrătite
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]