120,330 matches
-
s-au concentrat asupra diferențelor dintre nazism și stalinism. Ca și alpinistul care ajunge în vârf și descoperă acolo noi vârfuri, istoria comparațiilor contrastante arată ca un lanț de munți înalți. Omogenizarea conceptuală a unui domeniu eterogen Comparatistul ingenios își alege cu grijă țările pe care le va compara. Criteriul alegerii nu este evident de la început. În orice caz însă, alegerea trebuie făcută conform unei concepții clare. Comparatistul poate selecta țări din cele patru colțuri ale lumii, și poate găsi caracteristici
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
construiască o capitală nouă, la distanță de orașele cele mai importante. A fost vorba adeseori ca în cazul Washingtonului, al Brasiliei, al Islamabadului sau al capitalei canadiene Ottawa de scurtcircuitarea rivalității dintre două candidate principale. Delhi, capitala Indiei, a fost aleasă pornind de la același principiu. Multe capitale politice constituie, de asemenea, centre culturale de primă însemnătate, care concentrează o parte semnificativă a comorilor istorice și arhitecturale ale țării, la fel ca simbolurile naționale. Centre culturale Megaorașele au fost întotdeauna locuri de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
reține ca eroi creatori de evenimente pe Cezar, Cromwell, Napoleon și Lenin printre alții. Însă, în afară de Lenin, nu dă niciun alt exemplu pentru secolul XX. Ca exemplu de ideal tip al eroilor creatori de evenimente din contemporaneitate, l-aș putea alege pe Atatürk pentru reușitele sale care, așa cum Benoist-Mechin scria în Le loup et le léopard, nu au avut precedent istoric: "Imaginați-vă că în momentul cel mai important din timpul domniei lui Justinian, în cel de-al V-lea secol
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
la unificarea națională și la independență, regele a intervenit în ultimul moment pentru a uzurpa entuziasmul popular și prin urmare aureola carismatică a celorlalți. Acesta va încerca, în multe cazuri, să transforme liderul, fie superficial, fie substanțial într-un oficial ales într-un sistem rațional-legal. Acest proces este numit "rutinizare" a carismei. Rutinizarea se referă la transformarea autorității carismatice fie într-un tip rațional-legal, fie în tipul tradițional, și apare din mai multe motive. Leadership-ul carismatic este prin definiție vizat de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Nancy Bermeo a rezumat foarte bine problema în lucrarea sa Ordinary People in Extraordinary Times: "Perioada interbelică ar fi fost cu totul și cu totul diferită dacă n-ar fi început cu revoluția bolșevică. Succesul asaltului stângii asupra primei adunări alese din Rusia s-a vădit a fi mobilizator pentru unii și oribil pentru alții. Trebuia oare repetată victoria bolșevicilor de-a lungul și de-a latul Europei?". Teama s-a născut încă din 1919 în Ungaria, unde: "Guvernul provizoriu a
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
istoriile individuale ale regimurilor care s-au prăbușit, se poate observa că rolul jucat de cetățeni în prăbușirea guvernului democratic a fost unul periferic. Cu unele mici excepții, regimurile interbelice s-au prăbușit fie din cauza faptului că elitele politice au ales în mod deliberat să le distrugă, fie pentru că aceste elite au întreprins fără să-și dea seama acțiuni care au dus la prăbușirea regimului. Acest argument este susținut cel mai bine de o trecere în revistă cronologică a întregii serii
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
urmare a procedurii electorale li s-a atribuit partidelor un rol privilegiat în organizarea statului, prin adoptarea unor metode de selecție vizând candidaturile pe liste de partid create și controlate de către liderii acestor organizații politice. Doar jumătate dintre parlamentari erau aleși printr-un vot majoritar. Sistemul a funcționat fără prea multe critici pentru un timp înainte ca disfuncționalitatea sa să devină evidentă: un nou cuvânt a fost inventat pentru a desemna "maladia partidelor": Parteinverdrosenheit. În acest timp nemulțumirea cetățenilor și neîncrederea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
2002, când la al doilea tur, patru din cinci votanți s-au pronunțat împotriva candidatului de extremă dreaptă, votând cu îndoială pentru candidatul partidului moderat, care a obținut, la primul tur, doar optsprezece procente din votul național. Alegătorii nu au ales, ci doar au respins pe cel mai rău dintre partide. Neîncrederea în partide și neîncrederea în politicieni sunt două fațete ale aceleiași monede. Discreditarea politicienilor În sondajele internaționale referitoare la etica profesională, tratând onestitatea a douăzeci și patru de profesii, politicienii apar
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
care apar des la televizor își pierd, după un anumit timp, credibilitatea. În diverse țări, și în special în regimurile prezidențiale și în sistemele prim-ministeriale, președinții și prim-miniștrii au guvernant mare parte din timp fără susținerea majorității publicului. Aleși potrivit regulilor constituționale, mulți dintre aceștia pierd susținerea majorității publicului imediat după alegerea lor. Doar retrospectiv pot istoricii să pretindă că o parte dintre lideri, în ciuda nepopularității temporare, au luat cu toate acestea decizii înțelepte. În cele mai multe democrații, liderii se
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
25. Două cazuri emblematice: Marea Britanie și Italia Luând aminte la tabla de șah europeană ezit în alegerea unor perechi de țări dat fiind faptul că o comparație binară este una dintre cele mai uzitate strategii în sociologia comparată 26. Am ales Marea Britanie și Italia pentru că o astfel de comparație binară revelează relația dintre legitimitate și eficacitate. Marea Britanie: slăbirea modelului clasic de democrație Odinioară Marea Britanie a fost considerată un model de democrație. Prin rezistența sa din iarna 1940-1941 această țară a salvat
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
toate acestea, Italia este încă o țară democratică. Legitimitatea regimului pare să fie contestată doar de către o minoritate. Performanța sistemului este aceea care constituie obiectul criticilor. Intervievați anual în ultimul sfert de secol de către Eurobarometru, italienii au fost invitați să aleagă între următoarele trei propoziții: a) este necesar să schimbăm radical întreaga organizare a societății noastre pe cale revoluționară; b) este necesar să îmbunătățim progresiv societatea noastră prin reforme; c) trebuie ca în mod curajos să apărăm societatea noastră împotriva tuturor forțelor
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
schimbăm radical întreaga organizare a societății noastre pe cale revoluționară; b) este necesar să îmbunătățim progresiv societatea noastră prin reforme; c) trebuie ca în mod curajos să apărăm societatea noastră împotriva tuturor forțelor subversive. De-a lungul anilor, majoritatea absolută a ales "reforma", acceptând implicit legitimitatea regimului. Proporția celor care aleg "acțiunea revoluționară", contestând legitimitatea, a variat de la 6% la 10% (doar de două ori, în 1976 și în 1977 s-a atins nivelul de 12%) . Potrivit numeroaselor sondaje conduse de către Institutul
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
în care democrația funcționează în țările lor. În cele mai multe cazuri aceasta înseamnă o dorință de ameliorare. Nemulțumirea cu privire la îmbunătățirea funcționării instituțiilor nu afectează legitimitatea regimului. O întrebare pertinentă a fost pusă de multe ori în numeroase țări invitând cetățenii să aleagă între trei propuneri cu privire la chestiunea legitimității: 1) acceptăm legile existente, guvernul și societatea; 2) identificăm numeroase neajunsuri cu privire la actualul sistem, dar credem într-o îmbunătățire graduală a sistemului de guvernare existent; 3) respingem complet legile actuale, sistemul de guvernământ și
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
insuficiențelor, regimul existent este cel mai bun pe care îl putem concepe și că, în plus, este ameliorabil. Cea de-a treia indică faptul că regimul actual este perceput ca fiind nelegitim. În cele mai multe țări, proporția de persoane care au ales cea de-a treia categorie a fost nesemnificativă. În unele țări proporția a fost relativ semnificativă (mai mult de 10%) în special în Franța și Italia. Cât de mult poate nivelul de încredere să scadă înainte de a afecta fundamentele democrației
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Sankt Petersburg, miile de civili și de soldați au jucat rolul decisiv. Dar în timpul celor 48 de ore între asasinarea lui Cezar și întrunirea Senatului roman, doar o mână de indivizi au jucat un rol crucial. Dacă ar trebui să alegem între viziunile rivale, credem că istoria arată faptul că actorii autonomi și astfel decisivi în situațiile de criză sunt liderii și elitele. Maniera în care tipurile de crize au influențat elitele politice și regimurile într-un mare număr de țări
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
centrul analizei, în ciuda caracterului lor contingent și impetuos. Tabelul 13 Itinerarii ale schimbării de regim și tipurile asociate de schimbare a elitelor Itinerariul regimului Structura/funcționarea elitei Cazuri tipice De la tradițional la democratic stabil De la notabilități la politicieni de profesie, aleși prin alegeri libere din ce în ce mai frecvente/ Unificare consensuală a elitelor Anglia, 1688-1689; Suedia, 1808-1809; Olanda, 1813-1814 De la tradițional la autoritar Distrugerea clasei dominante/ Noile elite sunt dezunite Turcia, 1922; Egipt, 1952; Etiopia, 1974 De la tradițional la totalitar Distrugerea clasei dominante/ O
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
cu zi a deputatului, în special în țările în care alegerile necesită recrutarea de persoane mai degrabă decât alegerea partidelor. Printre cele treizeci sau patruzeci de democrații avansate doar câteva au adoptat circumscripții uninominale, în care un singur reprezentatnt este ales în fiecare circumscripție, spre exemplu : Franța 1, Statele Unite și Anglia. Teza prezentată în acest capitol este că, în mai multe din cele mai mari și mai vechi democrații pornind de la care teoria democrației a fost construită parlamentarul este, mai înainte de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
de parlamentar. La nivel local, prefectul reprezenta puterea centrală, în timp ce deputatul reprezenta cetățenii. Vasta majoritate a parlamentarilor au început carierele lor politice la nivel local înainte de a fi promovați la nivel național 6. Mai mult de două treimi dintre deputații aleși între 1900 și 1940 au fost aleși la nivel local înainte de a deveni "reprezentanți ai națiunii"7. Cu toate acestea, există o excepție notabilă: acei deputați aleși imediat după Eliberare, care nu proveneau de pe scena politică locală, ci din rândurile
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
puterea centrală, în timp ce deputatul reprezenta cetățenii. Vasta majoritate a parlamentarilor au început carierele lor politice la nivel local înainte de a fi promovați la nivel național 6. Mai mult de două treimi dintre deputații aleși între 1900 și 1940 au fost aleși la nivel local înainte de a deveni "reprezentanți ai națiunii"7. Cu toate acestea, există o excepție notabilă: acei deputați aleși imediat după Eliberare, care nu proveneau de pe scena politică locală, ci din rândurile Rezistență 8. Filierele locale ale ascensiunii politice
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
aduce serviciile pe care mi le-ați cerut?". Chiar și marii lideri trebuie să joace acest tip de joc electoral. De exemplu un fost președinte al Republicii a formulat următoarea declarație electorală către alegătorii săi patru ani înainte de a fi ales șef al statului: "Sarcina parlamentarului constă mai înainte de toate în rezolvarea problemelor populației care l-a ales. În această privință, știți că nu am fost niciodată zgârcit cu timpul sau cu energia investită. Este adevărat că funcția mea în guvernul
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
de joc electoral. De exemplu un fost președinte al Republicii a formulat următoarea declarație electorală către alegătorii săi patru ani înainte de a fi ales șef al statului: "Sarcina parlamentarului constă mai înainte de toate în rezolvarea problemelor populației care l-a ales. În această privință, știți că nu am fost niciodată zgârcit cu timpul sau cu energia investită. Este adevărat că funcția mea în guvernul Republicii mi-a ușurat sarcina. Ar trebui recunoscut că nu am uitat niciodată să canalizez aceste avantaje
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
sute de electori, merită oare cu adevărat tot efortul pe care l-a depus? Ar putea aceste câteva sute de voturi să joace un rol decisiv la următoarele alegeri? Așa s-ar părea, pentru că un mare număr dintre deputați sunt aleși cu o majoritate de mai puțin de 5%. Uneori, două sau trei sute de voturi pot fi esențiale. Este deputatul singurul responsabil pentru această situație? Nu este și administrația publică răspunzătoare? În mai multe ocazii, neîncrederea în Parlament a atins o
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
învățăm să percepem absența noastră zilnică de la dezbaterile cu privire la chestiunile administrative ca pe o necesitate cheie în prezervarea mandatelor noastre". După opt decenii acest diagnostic pare încă valabil. În ceea ce privește preocupările locale ale senatorilor ar trebui menționat că din moment ce aceștia sunt aleși de către autoritățile locale și nu prin sufragiu universal, interlocutorii lor locali sunt în special primari și consilieri municipali, împreună cu care sunt adeseori în contact. Aceștia se găsesc doar arareori în legătură cu alegătorii, în schimb, sunt implicați în politica județeană în aceeași
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
comportamentul reprezentanților. Comparația între aceste trei democrații poate fi extinsă la alte țări al căror sistem electoral este în favoarea individualizării votului, în ciuda faptului că au adoptat liste de candidați, și care cu toate acestea, acordă alegătorului posibilitatea de a-și alege candidatul preferat. In Italia, o astfel de alegere este făcută posibilă de "votul preferențial", în Japonia prin "votul netransferabil", în Irlanda de un sistem electoral original. Dimensiunea țării nu contează într-o astfel de comparație pentru că poate include o țară
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
locali, depinzând în principal de personalitatea candidatului. De exemplu, într-o circumscripție de aproximativ 50.000 de electori, precum în Franța, mai multe sute de voturi pot determina rezultatele electorale. În fapt, în toate cele trei țări, mulți candidați sunt aleși cu o marjă de voturi de aproximativ 10%. Acestea sunt numite circumscripții nesigure sau marginale 34. În Anglia numărul acestora este mai scăzut dar, așa cum au arătat Cain și alții, o transfigurare minoră la nivelul comportamentului de vot implicând trecerea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]