120,807 matches
-
devenit o altă legendă legionară, "Decemvirii", "cei zece"15. Între timp, Războiul Civil din Spania, repetiția generală a celui de al Doilea Război Mondial, continua. Se părea că toată lumea din Occident trebuia să ia o anumită poziție. Din România au plecat ca voluntari liderii legionari I. Moța și V. Martin. Cîteva luni mai tîrziu, în ianuarie 1937, au căzut amîndoi în împrejurimile Madridului. În ciuda ostilității sale față de Legiune, Iorga a fost mișcat de "cei doi tineri eroi", care "au lăsat în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Moța și V. Martin. Cîteva luni mai tîrziu, în ianuarie 1937, au căzut amîndoi în împrejurimile Madridului. În ciuda ostilității sale față de Legiune, Iorga a fost mișcat de "cei doi tineri eroi", care "au lăsat în urmă politica murdară și au plecat acolo unde oamenii își riscau zilnic viața pentru ideile în care credeau"16. Nu numai Iorga a fost mișcat. Atunci cînd au fost îngropate trupurile lui Moța și Marin, sacrificiul lor a zguduit această societate complezentă și coruptă. În momentul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
invitația lui Iorga. Ea își amintește că în Italia nu fusese confruntată cu nici un fel de manifestare antisemită, astfel că situația din România a constituit un șoc pentru ea. A început să nu se simtă la largul ei și a plecat de la Văleni imediat după conferință. S-a întors în 1939, iar Iorga i-a oferit prompt un post de translator din greacă, latină sau italiană la Institutul lui de Istorie Universală. În timpul discuției, Iorga a vorbit liber despre prietenii lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
te poți inevitabil compromite, chiar dacă respecți "Legea supremă" a lui Eminescu. Iorga îi prezenta întotdeauna pe evreii occidentali (mai ales pe cei din Franța!) ca exemplu demn de urmat pentru evreii din România. În noiembrie 1937, atunci cînd Iorga a plecat la Sorbona ca să-și țină obișnuitele conferințe ținute o dată pe an, i s-a plătit cu aceeași modenă: cînd a intrat în amfiteatru, Iorga a fost sincer surprins de faptul că "nici unul dintre prietenii mei evrei nu a participat la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
eroice pot întări România, a cărei salvare constituie legea noastră supremă și căreia mă voi supune fără ezitare"54. Goga, care se simțea pe drept cuvînt manipulat, a ieșit din formație, a depus fără pic de ceremonie armele și a plecat lipsit total de grație, cu o expresie devenită celebră: "Israel ai învins!" Una dintre cele mai neplăcute experiențe din istoria României luase sfîrșit. Ca să "salveze România", regele a declarat starea de asediu, a abolit viața și libertățile politice, a suspendat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a constituit la răscrucea furtunilor care vuiesc aici de veacuri și continuă să vuiască, acolo unde bogățiile sînt atît de ispititoare și pe unde trec drumurile hoardelor (...). Sîntem atît de puțini printre atît de mulți! Orice altă națiune ar fi plecat și s-ar fi risipit (în cele patru vînturi) ale lumii. Dar noi am rămas neclintiți! Iorga, la declanșarea celui de al Doilea Război Au doborît pinul acela bătrîn și falnic pentru că arunca o umbră prea deasă... Rînduri scrise de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Înalte Studii, Charles Bémont. În dimineața zilei de 25 iunie, o coloană de mașini acoperite de praf și noroi, pline cu germani basarabeni cu dare de mînă a sosit la București. Consulul german al Chișinăului și Cernăuțiului îi avertizase să plece cît timp o mai puteau face. În cursul după-amiezii, Iorga a fost convocat la Consiliul de Coroană. Aici a aflat că Stalin primise de la Hitler undă verde în privința ultimei sale obligații contractuale inclusă în pactul dintre ei, Basarabia și nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Sistemul politic care ceda o treime din teritoriu fără să tragă un foc de armă lăsînd milioane de români pradă unui jug străin (căci un jug avea să fie și încă unul dintre cele mai oneroase), sistemul acela trebuia să plece de la putere! O mulțime imensă s-a adunat în jurul statuii lui Mihai Viteazul strigînd un singur nume, cel al lui Maniu: "La luptă! Îl vrem pe Maniu!" Marele cotidian "Universul" a publicat un editorial fulminant despre "zece ani de tiranie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
abdicarea lui Carol. A urmat o tîrguială meschină, mai ales în privința problemelor financiare: cît aur, cîte bijuterii și cîte tablouri de Rubens și El Greco urma să ia regele cu el? Ce subvenție urma să primească? Carol s-a hotărît să plece din țară. El, Magda Lupescu și Urdăreanu s-au decis să-și facă rușinoasa ieșire din scenă cu un tren al Trezoreriei, care putea asigura toate aspectele practice ale scopurilor urmărite de el. Trenul special a pornit într-o călătorie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a luat decizia de a desființa ziarul mai ales din cauza lui. Ultimele cuvinte ale lui Iorga, tipărite pe ultima pagină, au devenit celebre: Atunci cînd ești înfrînt, steagul nu este predat. El va fi înfășurat în jurul inimii"31. Iorga a plecat la Văleni, unde spera să-și găsească liniștea și să fie în siguranță. Doamna Liliana a rămas la București ca să-și continue studiile și munca. Se ducea adesea la Văleni ca să-și vadă părinții. Sora doamnei Catinca, doamna Lucia Bogdan
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era vorba doar de un moment trecător. Doamna Catinca era fatalistă, dar nu și sora ei, doamna Lucia! Aceasta era cea mai conștientă de pericol și se străduia din răsputeri să-l îmboldească și să-l convingă pe Iorga să plece din țară și să se ducă în Italia la școala lui de la Veneția. Pe moment, Iorga nu s-a gîndit cu seriozitate la această propunere. "Țara mea ar putea să aibă încă nevoie de mine!", spunea el. Cînd va sosi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
gata să facă orice sacrificiu. S-a spus că nu poți decît să fii crucificat pentru credința ta. Autorul cărții de față i-a întrebat pe doamna Liliana și pe alți membri ai familiei dacă Iorga s-a gîndit să plece peste hotare și să fondeze o reprezentanță sau un guvern românesc în exil în Occident. În fond, el reprezenta o alternativă mai serioasă decît cei care încercau să mențină deschise contactele cu prietenii occidentali ai României (Tilea, Davila și alții
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Hitler. Iorga era în primul și în ultimul rînd român. Acordîndu-le ungurilor drepturi istorice și organice, el trecea cu vederea (relativ la noile frontiere vestice ale României) încorporarea unor numeroase populații de etnie maghiară care ar fi putut foarte ușor să plece în Ungaria. El ignora propriul principiu: "Fiecare națiune pentru ea însăși, pe teritoriul pe care trăiește ea". Din păcate, majoritatea ungurilor trăiau departe de graniță, amestecați printre români. Iorga știa cît de ferm refuzau ungurii să accepte administrația română, dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fost scos de la naftalină ca să joace rolul lipsit de glorie al aliaților români ai naziștilor. După război, nefiind criminali de război (fără voia lor), legionarilor le-a fost ușor să se dea la fund. Horia Sima și alți cîțiva au plecat în Spania (unde Franco și-a adus aminte de Moța și de Marin și le-a acordat azil și o pensie de mizerie). Alții au emigrat în Franța, în America de Sud sau, ca liderul studenților legionari, viitorul "Valerian" Trifa, episcop al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de vară înstelată și senină. Conducînd pe autostradă spre nord, drumul era aproape pustiu, în vreme ce din sensul opus se scurgea un flux continuu de faruri. Valul de vilegiaturiști continua să se rostogolească spre plajele Mediteranei. În clipa în care am plecat, actuala doamnă Boeru a început să tune și să fulgere cu furie. A afirmat cu tărie că ea nu este legionară. Mai mult (subliniind totuși că nu este filosemită), că blama metodele legionare în privința evreilor. După ce și-a descărcat furia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și pasajele pe care le citez pot fi găsite aici 43 Șeicaru menționează un incident caracteristic. Liga Națiunilor votase sancțiuni împotriva Italiei din cauza Etiopiei. Politica românească a sprijinit sancțiunile. Iorga li s-a opus cu îndîrjire. Curînd după aceea, a plecat la Haga. Ambasadorul român dorea din tot sufletul să-l împiedice pe Iorga să dezavueze poziția oficială a României. Nu a găsit o cale mai bună decît să-i obțină accesul la Arhivele Casei de Orania. Planul a reușit: Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
3 noiembrie 1916 48 O viață de om..., vol. II, p. 233 49 Op. cit., vol. II, pp. 229-235 50 Op. cit., vol. II, p. 218 51 Supt trei regi, p. 234 52 Așa cum își amintea dl. Frasin Munteanu-Râmnic, familia Iorga a plecat de la Văleni în mașina prințului Barbu Știrbei, condusă de Munteanu-Râmnic pînă la Ploiești, au găsit adăpost peste noapte, unde s-au înghesuit toți copiii și D-na Iorga (unii dintre copii au fost nevoiți să se culce pe dușumea) 53
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Neamul românesc", 3 aprilie 1917 60 Aceasta este părerea unanimă a familiei Iorga 61 Ideea că regimul de la București s-ar lăsa mai curînd mîncați de cîini decît să părăsească țara nu le-a plăcut tuturor: cei care intenționau să plece în Rusia, i-au cerut lui Iorga să elimine pasajul la reeditarea discursului, dar Iorga a refuzat. O viață de om..., vol. II, p. 254 62 Memorii, vol. I, p. 16 63 Discurs pronunțat în fața Camerei Deputaților a României (Iași
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
143 Corneliu Zelea Codreanu, "Circulare, Scrisori, Sfaturi, Gînduri" (volum litografiat), p. 5 144 Heinen, op. cit., pp. 331-339. Radu Lecca va deveni în timpul celui de al Doilea Război Mondial infamul "Comisar General în Chestiunea Evreiască". În vara lui 1942, el a plecat la Berlin ca să organizeze deportarea evreilor români în centrele de exterminare din est. Numai promptitudinea doctorului Willy Filderman și colaborarea Reginei Elena și a Regelui Mihai, ca și atitudinea negativă a lui Antonescu au împiedicat acest lucru 145 D-na
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
primea o cantitate considerabilă de scrisori încărcate de ură. Autorul le-a citit în arhiva familiei Iorga. Într-una dintre scrisori, Iorga este numit "criminal cinic". În alta se spune că, "întrucît nu mai este român", Iorga ar trebui "să pleci din țara noastră, care te-a copleșit cu onoruri". Într-o altă scrisoare, lui Iorga i se promitea că va fi găsit oriunde în lume. "Jurăm pe viețile noastre și ne vom ține jurămîntul. Ține minte: ai o soție și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
martie și 14 iunie 1939 100 "Neamul românesc", 19 ianuarie 1940 101 "Neamul românesc", 25 și 28 aprilie și 5 mai 1939 102 "Neamul românesc", 9 decembrie 1939 103 Chiar și Antonescu s-a confruntat cu dilema aceasta înainte de a pleca să se întîlnească pentru prima dată cu Hitler. "Mă voi întoarce fie deghizat în Hácha, fie purtînd uniforma lui Mannerheim", le-a spus el celor din anturajul său. Barbu, op. cit., p. 76 104 "Neamul românesc", 22 octombrie și 3 decembrie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
adăpost, au ajuns tot În Germania, unde urmau să fie amplasate agențiile și taberele aliate - și oricum, În estul Europei nu ar fi fost În siguranță. După o serie de pogromuri În Polonia, mulți dintre evreii care au supraviețuit au plecat definitiv: din iulie până În septembrie 1946, În Germania au sosit 63.387 de evrei. Ceea ce se Întâmpla În 1945 era un exercițiu fără precedent de epurare etnică și transfer de populație, care dura de aproape un an. Parțial, era rezultatul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1945 era un exercițiu fără precedent de epurare etnică și transfer de populație, care dura de aproape un an. Parțial, era rezultatul unei separări etnice „voluntare”: evreii părăseau Polonia, unde erau nedoriți și chiar În primejdie, iar italienii preferau să plece din peninsula Istria decât să trăiască sub regimul iugoslav. Numeroase minorități etnice care colaboraseră cu forțele de ocupație (italienii În Iugoslavia, ungurii din nordul Transilvaniei, aflată sub stăpânire maghiară În timpul războiului și restituită apoi României, ucrainenii În vestul Uniunii Soivetice
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din Slovacia, la nord de Dunăre, pe un număr egal de slovaci din Ungaria. Alte transferuri de acest gen s-au realizat Între Polonia și Lituania și Între Cehoslovacia și Uniunea Sovietică; În locul celor 600.000 de germani și italieni plecați din nordul Iugoslaviei au fost mutați 400.000 de oameni din sud. Ca peste tot, indivizii În chestiune nu au fost consultați. Dar cel mai mare grup afectat au fost germanii. Germanii din estul Europei ar fi fugit probabil oricum
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
recunoscut alipirea statelor baltice la URSS, iar estonilor, letonilor și lituanienilor din taberele din Germania și Austria li s-a oferit posibilitatea să se Întoarcă În Est sau să se stabilească În Vest. Balticii nu erau singurii care refuzau să plece. Numeroși cetățeni sovietici, polonezi, români și iugoslavi preferau să rămână În taberele temporare din Germania decât să se Întoarcă În țările de origine. Cetățenii sovietici se temeau pe bună dreptate de tipicele represalii Împotriva oricui stătuse În Vest (chiar dacă fusese
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]