120,330 matches
-
opta perioade, subiectul fixează un preț de, să spunem, 65 de dolari, atunci el va cumpăra automat o acțiune la 51 de dolari, alta la 52 de dolari, etc., și asta până la 65 de dolari inclusiv. Procedura amintită a fost aleasă astfel încât să-i incite pe subiecți să reveleze prețul corect, care corespunde probabilității pe care o asociază cu ocazia unei creșteri a cursului în cea de-a noua perioadă. Invers, dacă subiectul anticipează o scădere a cursului și fixează un
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
este corelată în mod negativ cu durata de deținere a bunului. Cu cât suntem proprietari de mai multă vreme, cu atât ne vindem casa în condiții mai puțin bune. Iluzia monetară poate de asemena influența calculele în momentul în care alegem dacă să fim chiriași sau dacă ne îndatorăm cu rată fixă pentru a fi proprietari ai locuinței. Ea îi poate descuraja pe cumpărătorii potențiali care uită că polițele unui credit imobiliar vor deveni din ce în ce mai mici în termeni reali. Efectele asupra
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
incidență mai puternică asupra numărului de acționari individuali decât asupra numărului de acționari din firmă. Un astfel de rezultat acreditează ideea, intuitivă, că particularii mai mult decât profesioniștii au încredere în criterii non-financiare cum ar fi familiaritatea pentru a-și alege investițiile. Dacă vreți să știți mai mult FRIEDER L. și SBRAHMANYAM A. (2005Ă, «Brand Perceptions and the Market for Common Stock», Journal of Financial&Quantitative Analysis, 40(1Ă, 57-86. GRULLON G., KANATAS G. și WESTON J. (2004Ă, «Advertising, breadth of
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
Ă. Atitudinea față de joc este adesea simptomatică pentru credința oamenilor în steaua lor norocoasă. Într-un experiment vechi, Langer (1975Ă a constatat că subiecții sunt mai degrabă gata să plătească de la simplu la dublu pentru a avea dreptul de a alege un bilet de loterie decât să-l primească de undeva la întâmplare. Un astfel de optimism nu este neapărat prejudiciabil; îi ajută de exemplu să facă față cu seninătate la nesiguranța vieții. În schimb, optimismul poate avea un efect pervers
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
au progresat, ei consideră că se întâmplă datorită calităților intrinseci și îndrăznesc să cumpere și să vândă mai mult. În schimb, când veniturile și-au pierdut din valoare, ei nu deduc cu aceeași precizie că sunt puțin competenți pentru a alege titlurile sau alocarea de active și nu își schimbă la fel de semnificativ comportamentul. Pocăința este un exercițiu destul de dificil. Dacă vreți să știți mai mult DORN D. și HUBERMAN G. (2003Ă, «Who trade?», EFA 2003 Annual Conference Paper No 645. GERVAIS
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
grupate decât titlurile câștigătoare. Proporția vânzărilor multiple (în aceeași ziă în raport cu totalul vânzărilor este inferioară cu 20% pentru titlurile câștigătoare (8,46% din cesiuni contra 10,44% din cesiunile de titluri în pierdereă. Semnificativ în fiecare lună, efectul este mai ales remarcabil în decembrie, când, din motive fiscale, vânzările grupate de titluri în pierdere sunt de aproape două ori mai frecvente decât vânzările grupate de titluri câștigătoare. Proporția vânzărilor multiple 12% 10% 8% 6% 4% 2% 0% Vânzări de titluri câștigătoare
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
este specificat. Dacă punctul de referință este cursul, atunci individul face clar dovada unei aversiuni față de pierderi. Dar cazul general este că dincolo de punctul de referință, individul simte regrete. În raport cu cursul de cumpărare, este vorba despre regretul de a fi ales o investiție în pierdere; în raport cu randamentul pieții, e vorba de a fi ales o investiție sub-performantă; în raport cu valoarea cea mai înaltă dintr-o anumită perioadă, cel de a nu fi vândut când ar fi trebuit, etc. Câteva studii dovedesc indirect
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
unei aversiuni față de pierderi. Dar cazul general este că dincolo de punctul de referință, individul simte regrete. În raport cu cursul de cumpărare, este vorba despre regretul de a fi ales o investiție în pierdere; în raport cu randamentul pieții, e vorba de a fi ales o investiție sub-performantă; în raport cu valoarea cea mai înaltă dintr-o anumită perioadă, cel de a nu fi vândut când ar fi trebuit, etc. Câteva studii dovedesc indirect că nu cursul de cumpărare este utilizat sistematic ca punct de referință de
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
considera menținerea statu quo-ului ca mai puțin implicantă decât orice altă decizie care ne împinge spre o schimbare. Orice altă decizie ne-ar face efectiv să riscăm să ne înșelăm și să pierdem. Dar faptul de a decide să nu alegem nu e deja o alegere? Și a lăsa lucrurile neschimbate nu ne face să riscăm un câștig care s-ar fi putut realiza în raport cu celelalte opțiuni? Fără îndoială în expresia « un câștig care s-ar fi putut realiza » se situează
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
de a pierde 40% din valoarea lor; -obligațiuni ale guvernului federal american, cu un randament aproape sigur de 9% pe an -obligațiuni ale unei colectivități locale, cu un randament aproape sigur de 6%. Dintre cele patru plasamente, pe care îl alegeți în cele din urmă?» Studenții au ales în proporție de 32% acțiunile XYZ, 32% obligațiunile municipale, 18% acțiunile riscante ABC, 18% obligațiunile de stat. Alte grupuri de studenți au fost plasați într-o situație identică din toate punctele de vedere
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
-obligațiuni ale guvernului federal american, cu un randament aproape sigur de 9% pe an -obligațiuni ale unei colectivități locale, cu un randament aproape sigur de 6%. Dintre cele patru plasamente, pe care îl alegeți în cele din urmă?» Studenții au ales în proporție de 32% acțiunile XYZ, 32% obligațiunile municipale, 18% acțiunile riscante ABC, 18% obligațiunile de stat. Alte grupuri de studenți au fost plasați într-o situație identică din toate punctele de vedere, dar cu o excepție: moștenirea, de o
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
nu este conformă cu profilul sau cu interesele lor. Nimic nu ne spune că unchiul în cauză ar fi susținut această alegere sau această absență de alegere. Concluzie Diversiunea statu quo este fără îndoială și mai marcantă când investitorul a ales singur alocarea inițială. Schimbarea acesteia înseamnă că ne dezmințim și sancționăm o decizie proastă. A alege statu quo-ul ne permite dimpotrivă să nu concretizăm o decepție. Diversiunea statu quo incită prin urmare la păstrarea titlurilor chiar când prezintă un potențial
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
cauză ar fi susținut această alegere sau această absență de alegere. Concluzie Diversiunea statu quo este fără îndoială și mai marcantă când investitorul a ales singur alocarea inițială. Schimbarea acesteia înseamnă că ne dezmințim și sancționăm o decizie proastă. A alege statu quo-ul ne permite dimpotrivă să nu concretizăm o decepție. Diversiunea statu quo incită prin urmare la păstrarea titlurilor chiar când prezintă un potențial scăzut. Explică de asemenea de ce banii ies mai puțin repede din fondurile sub-performante decât intră în
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
mai mare când ne despărțim de un obiect oarecare decât de bani. Aceasta este regula generală. Arpagon este excepția. În materie de economii, putem fi de asemenea conștienți că posedăm plasamente «proaste» printre veniturile noastre, pe care nu le-am alege dacă nu am duce lipsă de ele, și că suntem înainte de toate reticenți când trebuie să ne separăm de ele. De exemplu, un investitor ar putea să aibă în portofel titluri X care costă 90 de euro, despre care crede
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
Gneezy, Thaler și Yu (2004Ă. Ei au solicitat studenți pentru un experiment pe Internet și în laborator care consta în a miza succesiv pe 15 perioade un capital mereu reînnoit de 100 de dolari. La fiecare perioadă, subiecții aveau de ales între a conserva intact capitalul respectiv sau a plasa o parte din el (după cum doreauă într-un activ riscant care le permitea să multiplice cu 3,5 miza cu o probabilitate de 1/3 sau de a-l pierde integral
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
2003Ă au vrut să verifice faptul că în materie de plasamente cluburile de investiții iau decizii care traduc mecanismul gândirii de grup. Într-un experiment de laborator, au plasat elevi de la școlile de comerț în situația de a trebui să aleagă 6 acțiuni, 3 în calitate de investitori individuali și 3 în sânul unui trio de investitori. De fiecare dată, se cerea să aleagă între acțiunea unei societăți făcând parte dintre cele mai admirate conform unui clasament al revistei Fortune și o societate
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
grup. Într-un experiment de laborator, au plasat elevi de la școlile de comerț în situația de a trebui să aleagă 6 acțiuni, 3 în calitate de investitori individuali și 3 în sânul unui trio de investitori. De fiecare dată, se cerea să aleagă între acțiunea unei societăți făcând parte dintre cele mai admirate conform unui clasament al revistei Fortune și o societate din același sector mai puțin bine clasată. De fiecare dată, numele acțiunii era deghizat dar informațiile economice și financiare (fuseseră date
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
clasată. De fiecare dată, numele acțiunii era deghizat dar informațiile economice și financiare (fuseseră date deoparte detaliile care trădau identitatea firmeiă erau furnizate în așa fel încât investitorii să facă o alegere rațională. Autorii au evaluat apoi înclinația de a alege un plasament consensual privind frecvența cu care acțiunea societății celei mai admirate este aleasă. În total, investitorii individuali precum și grupurile au preferat majoritar acțiunile societăților mai puțin admirate dar grupurile au făcut asta mult mai des (în 90% din cazuri
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
17-26. 10 Și ambalajul contează Cum ne modifică alegerile felul în care sunt prezentate produsele financiare Cuprins De ce felul în care sunt distribuite valorile dumneavoastră mobiliare depinde de oferta de fonduri care vi se face? Diversificarea naivă...............................................................................................161 De ce nu alegeți niciodată nici SICAV-urile cele mai sigure, și nici pe cele mai riscante? Aversiunea față de extreme....................................................................................164 De ce consilierul dumneavoastră financiar nu vă propune decât o parte din gama sa de plasamente? Dificultatea alegerii...............................................................................................166 De ce înrolarea automată face ca
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
compară contribuțiile la planul de economii pentru pensie ale firmei piloților de la compania aeriană TWA și ale angajaților universității din California. Cele două exemple formează cazuri de școală dat fiind că primii citați s-au văzut cu posibilitatea de a alege între 5 fonduri de acțiuni și 1 singur fond obligatoriu în timp ce ceilalți au avut de ales între 1 singur fond de acțiuni și 4 fonduri obligatorii. După cum era prevăzut, cele 2 populații au optat pentru repartizări foarte diferite și foarte
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
ale angajaților universității din California. Cele două exemple formează cazuri de școală dat fiind că primii citați s-au văzut cu posibilitatea de a alege între 5 fonduri de acțiuni și 1 singur fond obligatoriu în timp ce ceilalți au avut de ales între 1 singur fond de acțiuni și 4 fonduri obligatorii. După cum era prevăzut, cele 2 populații au optat pentru repartizări foarte diferite și foarte îndepărtate de media națională. Piloții au investit în medie 75% din contribuțiile lor în acțiuni, angajații
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
the discrepancy in variety seeking between combined and separated choices», Journal of Experimental Psychology: Applied, 1, 34-49. SIMONSON I. (1990Ă, «the effect of purchase quantity and timing on variety-seeking behavior», Journal of Marketing Research, 27(2Ă, 150-163. 48 De ce nu alegeți niciodată nici SICAV-urile cele mai sigure, și nici pe cele mai riscante? Aversiunea față de extreme Când situația impune luarea unei decizii și criteriile folosite pentru alegere oferă rezultate contradictorii, individul optează adesea pentru soluția mediană, care are avantajul de
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
fără îndoială alegerile comparând diferitele opțiuni cu preferințele sale, care ar fi cunoscute perfect, și selectând-o pe cea care este cea mai «pe fază». Procesul urmărit ar consta mai mult în a compara atributele diferitelor alternative și a o alege pe cea mai bună în funcție de câteva criterii particulare. Când numărul de alternative este ridicat, comparația devine imposibilă și alegerea este amânată, eventual sine die. Dacă vreți să știți mai mult IZENGAR S. și JIANG W. (2005Ă, «The psychological costs of
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
observărilor de randament asupra alegerilor de venituri ale celor care fac economii. Ei au apelat la 80 de studenți de la universitatea din Berkeley pe care i-au plasat în rolul gestionarului de venituri ai unei mici universități care trebuia să aleagă între două fonduri A și B ale căror origine și caracteristici de rentabilitate nu le cunoșteau. Studenții trebuiau să indice de mai multe ori succesiv proporția din venit pe care decideau să o investească în cele două fonduri în funcție de informațiile
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
Pornind de la variabile referitoare la caracteristicile menajelor, cele ale locuinței și cele ale mediului economic, ei au modelizat probabilitatea de a fi schimbat locuința în ultimii 4 sau 5 ani dinainte de o anchetă. Variabilele ce descriu familiile care au fost alese sunt numărul de persoane din familie, dacă este vorba de un cuplu, diploma și vârsta persoanei de referință, dacă persoana respectivă are un loc de muncă ți dacă ambii membri ai familiei lucrează (persoana de referința și partenerul activi ocupațiă
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]