120,984 matches
-
putea afirma că este unicul mod de a interpreta datele. A doua concluzie (19,35-37) descrie eliberarea miraculoasă a cetății sfinte: îngerul Domnului lovește 185000 de oameni. Armata asiriană a părăsit tabăra. Senaherib a fost apoi asasinat de cei doi fii ai săi în timp ce se ruga în templul dumnezeului său, Nisroh, după cum prezisese profetul Isaia (19,7). A treia parte descrie boala lui Ezechia și vindecarea sa prin intervenția lui Isaia (2Rg 20,1-11). În acest text, profetul Isaia anunță și
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
C.. Probabil, a fost asociat la tronul tatălui său, Șabaca, începând cu anul 690 î.C. În orice caz, nu suntem după anul 701 î.C. Există două soluții la această problemă: sau scriitorii biblici îl confundă pe Șabaca cu fiul său Tirhaca, sau armata egipteană era condusă de principele Tirhaca. În orice caz, Senaherib vorbește de o bătălie împotriva unei armate egiptene fără să citeze numele comandantului său. Acest lucru se explică mai bine dacă faraonul, în persoană, nu participa
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
imediat după ce s-a întors în patrie. Dar, în realitate, acest lucru s-a întâmplat după 20 de ani de la campania sa în Iuda. Senaherib a murit în 681 î.C. O cronică babiloniană vorbește că a avut un singur fiu, în timp ce 2Rg 19,37 (Is 37,38) menționează numele a doi fii. Esarhadon, succesorul lui Senaherib, menționează rolul fraților săi (la plural) într-un complot împotriva lui în dorința lor de a acapara tronul. Informația Bibliei poate, deci, să aibă
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
s-a întâmplat după 20 de ani de la campania sa în Iuda. Senaherib a murit în 681 î.C. O cronică babiloniană vorbește că a avut un singur fiu, în timp ce 2Rg 19,37 (Is 37,38) menționează numele a doi fii. Esarhadon, succesorul lui Senaherib, menționează rolul fraților săi (la plural) într-un complot împotriva lui în dorința lor de a acapara tronul. Informația Bibliei poate, deci, să aibă un fundament istoric. 2Rg 19,37 (Is 37,38) vede, cu siguranță
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
, Adrian (31.III.1952, București), poet. Este fiul Elenei (n. Păltineanu) și al lui Teodor Vasiliu, jurist. Va absolvi la București Liceul „Mihai Viteazul” (1971) și tot aici va urma în paralel Facultatea de Drept și pe cea de Matematică, luându-și licențele în 1975 și în 1976
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290462_a_291791]
-
ZEGREANU, Octavian Gr. (17.X.1938, Dej - 30.I.2004, Cluj-Napoca), poet. Este fiul Aureliei Zegreanu (n. Bugnariu), educatoare, și al lui Aurel Gr. Zegreanu, magistrat și poet. Urmează Liceul „Andrei Mureșanu” din Dej și obține licența la Facultatea de Drept și la Facultatea de Biologie ale Universității din Cluj, unde își va susține
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
PĂCĂȚIAN, Teodor V. (28.XI.1852, Ususău, j. Arad - 11.II.1941, Sibiu), ziarist, autor de versuri și prozator. Fiu al învățătorului Vasile Păcățian, P. a urmat gimnaziul la Lugoj și liceul la Arad, apoi a funcționat o vreme ca notar comunal în județul Timiș. Debutează cu încercări literare în „Familia” (1872), apoi publică în „Amicul familiei”, „Foaia literară”, „Noua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
, Mircea (4.VI.1944, Topolovățu Mare, j. Timiș), prozator. Este fiul Aurorei (n. Nemoianu) și al lui Iuliu Pora, medic. Urmează Liceul „I. L. Caragiale” din București (1955-1961) și Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1965-1970), obținând și o diplomă postuniversitară la INALCO (Paris), sub îndrumarea profesoarei Catherine Durandin, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
BĂILEȘTEANU, Jean (13.II.1951, Sălcuța, j. Dolj), prozator. Este fiul Floarei (n. Bosa) și al lui Constantin Băileșteanu, țărani; este frate cu Fănuș Băileșteanu. După absolvirea Liceului „Frații Buzești” din Craiova (1971), lucrează ca bibliotecar la Biblioteca Județeană Dolj. Colaborează la „Ramuri”, „Înainte”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Suplimentul literar artistic al «Scânteii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
PANĂ, Zahu (Zaharia) (21.VIII.1921, Beala de Sus, Macedonia - 11.III.2001, New York), poet. Este fiul Paraschivei (n. Simacu) și al lui Vasile Pană, negustor. Familia emigrând în România în 1926, P. învață mai întâi în comuna Cocina, urmează liceul la Silistra, venind apoi la București, unde se alătură mișcării legionare. După o detenție la Aiud
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
, Victor (24.VII.1947, Tulcea), critic literar, eseist și traducător. Este fiul Afroditei (n. Ioannidis) și al lui Nicolae Ivanovici, jurist. Școala primară și gimnaziul le face în orașul natal (1954-1961), apoi urmează cursurile Liceului nr. 14 (de limba greacă) din București (1962-1966). Din 1966 este student al Facultății de Limbi și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
, Florin (14.IV.1943, Iași), critic și istoric literar. Este fiul Margaretei Faifer (n. Irimia), medic, și al lui Laurențiu Faifer, conferențiar universitar. În 1961 a absolvit Liceul „C. Negruzzi”, iar în 1966, Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, fiind repartizat la Institutul de Filologie Română „A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
, Virgil (pseudonim al lui Virgil Untaru; 16.VIII.1920, Lădești, j. Vâlcea - 28.IX.2006, Paris), critic literar, poet, eseist, jurnalist și editor. Este fiul Mariei (n. Neagoie) și al lui Dumitru Untaru, țărani. Învață la Liceul „Alexandru Lahovari” din Râmnicu Vâlcea și își ia bacalaureatul, în 1939, la Liceul „Spiru Haret” din București. Este licențiat al Facultății de Litere și Filosofie a Universității bucureștene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
, Aureliu (26.X.1928, Codreanca, j. Orhei), poet, prozator și dramaturg. Este fiul Olgăi (n. Zaporojanu) și al lui Alexandru Busuioc. Urmează Liceul „Alecu Russo” din Chișinău, între 1938 și 1944, iar bacalaureatul îl trece, în 1948, la Liceul „C. Diaconovici-Loga” din Timișoara. După un an, timp în care a fost elev la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285963_a_287292]
-
BRĂDESCU, Faust (14.IV.1914, București - 2000, București), prozator, traducător și publicist. Este fiul Mariei (n. Bechniț) și al lui Ion Brădescu, avocat. Urmează cursurile Liceului „Matei Basarab” și ale Facultății de Drept din București, apoi face studii la Paris, fiind diplomat la École des Hautes Études Internationales, unde obține, în timpul celui de-al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
, George (10.II.1900, Crăguești, j. Mehedinți - 1.V.1967, Freising, Germania), jurnalist, prozator și eseist. Este fiul unui învățător. Își începe învățătura în satul natal, apoi urmează Liceul „Traian” din Turnu Severin. Colaborator apropiat al lui Nae Ionescu la „Cuvântul”, director al revistei de teologie „Predania”, R. se distinge ca un incisiv polemist încă de la începutul activității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
, Dan (pseudonim al lui Laurențiu Ciobanu; 10.VIII.1937, Podu Iloaiei, j. Iași - 22.XII.1998, București), poet și eseist. Este fiul Anicăi și al lui Ion Ciobanu, țărani. A făcut școala primară și gimnaziul la Podu Iloaiei (1944-1950), continuându-și învățătura la Liceul Național din Iași (atunci Școala Medie nr. 1; 1951-1955). Tot aici, în 1958 devine student al secției de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
unei solicitări a domnitorului Constantin Brâncoveanu, A.I. ajunge nu peste multă vreme în fruntea tipografiei domnești. Călugărindu-se, își schimbă numele mirean, Andrei, chemându-se acum Antim. În 1691 scoate de sub teascuri prima sa tipăritură, Învățăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon. Un an mai târziu, semnează pentru prima dată Antim Ivireanul. În 1694 apare Psaltirea, prima carte imprimată numai de el în românește. Egumen la mănăstirea Snagov, tipărește aici, până în 1701, paisprezece cărți (în românește, grecește, în arabă, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
BĂRBUCEANU, Constantin (17.X.1923, Ceptura, j. Prahova - 1997, București), prozator. Este fiul Virginiei (n. Popescu) și al lui Panait Bărbuceanu. Urmează, la Ploiești, Liceul „Sf. Petru și Pavel”, apoi Institutul de Petrol și Gaze, pe care îl va absolvi în 1952. Este șef de secție și maistru sondor șef (1948-1961), funcționar la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285629_a_286958]
-
CRISTEA, Miron (18.VII.1868, Toplița - 6.III. 1939, Cannes, Franța), istoric literar. Este fiul Domniței și al lui Gheorghe Cristea, țărani înstăriți. După studii la Gimnaziul săsesc din Bistrița (1879-1883), a urmat Liceul Grăniceresc din Năsăud (1883- 1887), apoi Institutul Teologic-Pedagogic Ortodox din Sibiu (1887-1890) și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
Apocalypsen enligt Cioran (Dualis Förlags, Ludvika, Suedia, 1997); Declarație de iubire (Humanitas, 2001); Ușa interzisă (Humanitas, 2002); Despre minciună (Humanitas, 2006); Despre ură (Humanitas, 2007); Despre seducție (Humanitas, 2007); Povești de dragoste la prima vedere (coautor, Humanitas, 2008); Scrisori către fiul meu (Humanitas, 2008); Despre Noica. Noica inedit (coautor, Humanitas, 2009). TRADUCERI mai importante — Platon, Hippias Maior, Euthydemos, Phaidros; Martin Heidegger (în colaborare), Originea operei de artă, Repere pe drumul gândirii, Introducere în metafizică, Ființă și timp. ÎNGRIJIRE DE EDIȚIE — Constantin
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
sistemul de îngrădiri din mijlocul căruia ea se manifestă ca libertate. Caracteristica tuturor acestor limite - ființa, conștiența, finitudinea, sexul, rasa, epoca, locul, ascendența, casta, limba, religia - este faptul că ele vin de dinaintea alegerii noastre: nu am ales să fiu, să fiu om, să fiu bărbat, să am pielea albă, să mă nasc în cutare zi, în cutare loc, din cutare părinți, să mă cheme în cutare fel, să vorbesc limba pe care o vorbesc și să aparțin cutărei religii. Nu am
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
din mijlocul căruia ea se manifestă ca libertate. Caracteristica tuturor acestor limite - ființa, conștiența, finitudinea, sexul, rasa, epoca, locul, ascendența, casta, limba, religia - este faptul că ele vin de dinaintea alegerii noastre: nu am ales să fiu, să fiu om, să fiu bărbat, să am pielea albă, să mă nasc în cutare zi, în cutare loc, din cutare părinți, să mă cheme în cutare fel, să vorbesc limba pe care o vorbesc și să aparțin cutărei religii. Nu am ales nimic din
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în cutare zi, în cutare loc, din cutare părinți, să mă cheme în cutare fel, să vorbesc limba pe care o vorbesc și să aparțin cutărei religii. Nu am ales nimic din toate acestea. Și nealegând să fiu și să fiu om, nu am ales să fiu liber. Acesta este paradoxul libertății gravitaționale: libertatea vine, laolaltă cu limitele care o fac cu putință, de dinaintea alegerii mele. Libertatea este un dat și ca atare ea nu poate constitui obiectul unei elecțiuni ulterioare
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
dimpotrivă, pot să îmi pierd fața în ochii lor și să mă acopăr de rușine. În joc, în acest caz, este onoarea mea profesională, morală și civică; sunt ireproșabil profesional sau, dimpotrivă, prost cotat; sunt un bun părinte, un bun fiu, un bun cetățean sau, dimpotrivă, nu-mi onorez obligațiile morale, nu-mi educ copiii, mă dezinteresez de soarta celor apropiați, îmi este indiferentă suferința celor din jur; ignor obiceiurile locului și încalc normele și legile țării mele, fur, omor, dezertez
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]