14,112 matches
-
Craiova. Suprafața ocupată este de 10 ha, pe care s-a instalat activ salcâmul - Robinia pseudacacia - specie exotică, originară din continentul nord american, statul Virginia și Kentuky - SUA; vegetează pe soluri nisipoase, evoluate, cu mult humus, cu apa freatică la adâncimea de 4-5 m și în compoziție pură, nesuportând în preajma sa alte specii. Istoric, se știe că a luat ființă în jurul anilor 1880 - 1883, ca pepinieră de produs puieți, pentru fixarea nisipurilor zburătoare din zonă; acestea făceau imposibilă existența satelor și
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
Tatomireștilor (platoul estic) are încă bogate zăcăminte de "țiței". Prima sondă de foraj - care și-a făcut apariția în marginea de vest a Tatomireștilor de Jos, dominând peisajul între anii 1956 și 1960 - a descoperit, la peste 3600 de metri adâncime, o extremitate a bogatului bazin de țiței de la "Tatomirești - Brădești - Coțofeni". Partea nordică a Platoului Tatomireștean - cea dinspre Meteu - are și câteva notabile depozite de marmură. "Argilele" - galbenă și vânătă - sunt bune pentru cărămidă / teracotă. Solul - atât cel dinspre pădurea
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Este alcătuit dintr-o câmpie dispusă în terase: două cu lățimi cuprinse între 2-10 km, înregistrând către nord și nord - est, înălțimi de 6-8 m față de nivelul satului și către sud-sud-vest 5-6 m adâncime până la nivelul râului Șabăr ( zona se numește Islaz, astăzi fiind transformată în teren agricol). <br> Între Șabăr și localitatea Vărăști se desfasoara, pe o distanță de circa 4 Km, Lunca Șabărului, brăzdata de 4 șanțuri ce au rolul de drenare
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
din amonte. În general, rețeaua hidrografica a acestei zone e tributara râului Jiu. apă Tismanei, prin canalizare, se varsă și ea în Jiu precum Jilțul, în apropiere de satul Borăscu, la sud de Mătăsari. Apele freatice din zona Jilț au adâncimi mici, de până la 3m, ca și în zona imediat depresionara subcarpatică.Locuitorii se foloseau de această pânză freatică prin puțuri și fântâni, „bunare”. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mătăsari se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
cu oase arse umane, fragmente ceramice, fragmente vase, fragmente cărămizi, suliță de fier, seceră (aramă dacică încovoiată), spirale aramă, colți de mistreț; nr. 103-104, un schelet uman descoperit în Măgura dintre satele Comana și Hunia Mare (jud. Dolj) la o adâncime de doi stânjeni; nr. 105-113 obiecte provenind de la diverși particulari din județele Dolj și Romanați: unealtă macedoneană de argint, 11 monede bizantine de aramă; nr. 114 un monument de piatră găsit la Reșca, ascuns în vecinătatea Mănăstirii Hotărani la un
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
se puteau adăposti și vitele, care încălzeau locul, când, din cauza dușmanilor care ar fi văzut fuiorul de fum, locuitorii pregetau să aprindă focul iarna. Bordeiul era alcătuit în principal dintr-o groapă dreptunghiulară, săpată în pământ la vreo doi metri adâncime, cam de 3 metri pe 6. Aceasta era încăperea principală, numită celar, sau, după influența turcească, ogeac. Acoperișul, în două ape, era făcut din stuf, paie sau coceni și se sprijinea pe un rând de stâlpi din lemn, ce treceau
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
sare de la Praid. Conform recensământului din 2002, Praid are o populație de 6.837 locuitori din care 96,92% sunt maghiari. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se interceptă sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era că solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
96,92% sunt maghiari. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș, se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se interceptă sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era că solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se execută un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil pătratic, fiecare latura având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil tot pătratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn încastrate în sare, pe care se sprijinea
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
reluând și dezvoltând ideile sale (enunțate în 1857 ) cu privire la echilibrul straturilor superioare ale Pământului. Conform lui Pratt , "sub nivelul mării" (atât sub oceane cât și sub continente), scoarța terestră "are o grosimea constantă ". Echilibrul se realizează în profunzime, la o adâncime constantă ("nivel de compensație"), aceeași sub continente și oceane. Aceasta implică "variația densității" rocilor în funcție de relief: "cu cât este mai mare altitudinea reliefului la suprafață, cu atât este mai mică densitatea rocilor de dedesubt". În 1864 și 1870 Pratt prezintă
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
având "comportamentul unui solid deformabil" care, pentru a menține compensarea izostatică, poate „"curge"” foarte încet, în perioade de timp geologice) : Diferența dintre litosferă și astenosferă constă doar într-un comportament mecanic diferit (elastic, respectiv plastic) cauzat de creșterea temperaturii cu adâncimea. Barrel fixează granița dintre cele două straturi la o adâncime de cca. 100 km (azi aceasta nu apare ca o "suprafață de separație" ci mai degrabă ca o "zonă de tranziție" care începe la o adâncime de cca. 60 km
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
izostatică, poate „"curge"” foarte încet, în perioade de timp geologice) : Diferența dintre litosferă și astenosferă constă doar într-un comportament mecanic diferit (elastic, respectiv plastic) cauzat de creșterea temperaturii cu adâncimea. Barrel fixează granița dintre cele două straturi la o adâncime de cca. 100 km (azi aceasta nu apare ca o "suprafață de separație" ci mai degrabă ca o "zonă de tranziție" care începe la o adâncime de cca. 60 km ). Modelul propus de Barrell este similar cu modelul Airy în
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
de creșterea temperaturii cu adâncimea. Barrel fixează granița dintre cele două straturi la o adâncime de cca. 100 km (azi aceasta nu apare ca o "suprafață de separație" ci mai degrabă ca o "zonă de tranziție" care începe la o adâncime de cca. 60 km ). Modelul propus de Barrell este similar cu modelul Airy în care compensarea izostatică se realizează prin "modificarea grosimii scoarței terestre", dar, diferă prin faptul că ține cont și de "rezistența la forfecare a litosferei", iar compensarea
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]
-
Pe cursul inferior al râului Argeș a fost construit barajul Mihăilești, situat la aproximativ 20 km de București, în județul Giurgiu, la intrarea în localitatea Mihăilești. Lacul de acumulare are lungimea de 8 km, lățimea maximă de 3 km și adâncimea maximă de 22 de metri.
Râul Argeș () [Corola-website/Science/298599_a_299928]
-
de masă al fluidului dezlocuit de corp. Valoarea și direcția forței arhimedice nu depinde de forma sau densitatea corpului. Legea lui Arhimede este denumită astfel în onoarea savantului antic grec Arhimede. Forța arhimedică este cauzată de variația presiunii hidrostatice cu adâncimea de scufundare. Asupra suprafeței unui corp scufundat într-un fluid acționează presiunea hidrostatică a fluidului. Presiunea hidrostatică fiind egală în punctele situate la aceeași adâncime, forța rezultată din presiunea exercitată pe fețele laterale este nulă. În schimb, deoarece presiunea hidrostatică
Forță arhimedică () [Corola-website/Science/298602_a_299931]
-
în onoarea savantului antic grec Arhimede. Forța arhimedică este cauzată de variația presiunii hidrostatice cu adâncimea de scufundare. Asupra suprafeței unui corp scufundat într-un fluid acționează presiunea hidrostatică a fluidului. Presiunea hidrostatică fiind egală în punctele situate la aceeași adâncime, forța rezultată din presiunea exercitată pe fețele laterale este nulă. În schimb, deoarece presiunea hidrostatică la nivelul părții inferioare a corpului scufundat este mai mare decât cea la nivelul părții superioare, forța exercitată în sus pe fața inferioară este mai
Forță arhimedică () [Corola-website/Science/298602_a_299931]
-
studiat cazul în care fluidul este un lichid pentru că lichidele au volum propriu și, ca atare, densitatea lichidelor variază relativ puțin o dată cu schimbarea presiunii. Cazurile gazelor și al plasmei sunt mai complicat de studiat, din cauza variației importante a densității cu adâncimea. Forța lui Arhimede apare din cauza variației presiunii cu adâncimea: presiunea pe care fluidul o exercită asupra „bazei” (părții de jos) a corpului este mai mare decât cea exercitată asupra părții de sus a corpului. O demonstrație completă folosește deci o
Forță arhimedică () [Corola-website/Science/298602_a_299931]
-
lichidele au volum propriu și, ca atare, densitatea lichidelor variază relativ puțin o dată cu schimbarea presiunii. Cazurile gazelor și al plasmei sunt mai complicat de studiat, din cauza variației importante a densității cu adâncimea. Forța lui Arhimede apare din cauza variației presiunii cu adâncimea: presiunea pe care fluidul o exercită asupra „bazei” (părții de jos) a corpului este mai mare decât cea exercitată asupra părții de sus a corpului. O demonstrație completă folosește deci o integrală pe suprafața (cufundată în lichid) a corpului. Pentru
Forță arhimedică () [Corola-website/Science/298602_a_299931]
-
într-un lichid este formula 4, formula 5 fiind presiunea atmosferică (pe care o putem neglija pentru că este o constantă aditivă pentru toate relațiile următoare), formula 6 este densitatea lichidului, formula 7 este modulul accelerației gravitaționale, iar formula 8 dă nivelul la care facem măsurătoarea („adâncimea” la care măsurăm). Presiunile asupra pereților laterali se anulează (am presupus suprafețe egale și corpul vertical, deci și presiuni egale), iar forța netă va fi diferența între forțele exercitate de presiune asupra bazei și respectiv asupra „tavanului”: Volumul corpului fiind
Forță arhimedică () [Corola-website/Science/298602_a_299931]
-
Cicadaia, Plopi, Huc. În aceste iazuri se varsă pâraiele: Geana, Dajdia, Bruma, Buhna (Pârâul lui Ciubotă). În scopul protejării comunei de inundații s-a construit pe Bahlui între anii 1971-1976 lacul de acumulare Tansa-Belcești cu o suprafață de 360 ha, adâncime 6-7 m. În trecut o pondere însemnată avea pădurea și desișurile de arbuști. Numele vechilor sate Plopi(azi dispărut) și Ulmi sugerează că în trecut existau aici păduri de plopi și ulmi. Pentru combaterea eroziunii și a alunecărilor de teren
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
ocupă o suprafață de 106.400.000 km², iar fără aceste mari, are o suprafață de 82.400.000 km². Volumul oceanului, cu marile adiacente, este de 354.700.000 km³, iar fără ele este de 323.600.000 km³. Adâncimea medie a Atlanticului este de 3.332 m (incluzând marile adiacente) sau 3.926 (fără marile adiacente). Cel mai adânc punct este Groapă Puerto Rico de 9.219m . Lățimea oceanului variază de la 2.848 km între Brazilia și Liberia, până la 4
Oceanul Atlantic () [Corola-website/Science/298652_a_299981]
-
treia întindere de apă din Asia (după Marea Caspică și Lacul Aral) și cel mai mare rezervor de apă dulce de pe acest continent. Lacul ieșit din comun s-a format într-o depresiune tectonică, născută în epoci geologice demult apuse. Adâncimea lacului a atins chiar și 2000 de metri. De-a lungul mileniilor însă, pe fundul său s-au depus aluviuni care l-au ridicat până la nivelui actual. Lacul Baikal își datorează abundența de apă celor 336 de râuri care se
Lacul Baikal () [Corola-website/Science/298660_a_299989]
-
ale Terrei s-a format acum 15-25 de milioane de ani,după de o fisură uriașă s-a căscat de-a lungul unei falii in scoarța Pământului,creată de lenta îndepartare a Asiei de Europa.Inițial fisura avea 8 km adâncime ,dar cu timpul s-a umplut cu aluviuni;fosilele micilor creaturi din aceste depuneri îi indică vârsta.Izvoarele fierbinți și frecventele cutremure slabe demonstrează că falia este încă activă.Din cele 336 de râuri și fluvii ce se varsă în
Lacul Baikal () [Corola-website/Science/298660_a_299989]
-
rusă sub numele de Nicolae Spafarovici, în drum spre China, l-a ocolit prin partea sud-vestică, făcându-i și o descriere amanunțită. De atunci lacul a constituit obiectul multor expediții, fapt ce a permis elucidarea problemelor deosebite privind geneza depresiunii, adâncimea, regimul hidric, plantele și animalele ce trăiesc în el. Astfel, lacul a fost cercetat de I. D. Cerski - după care s-a dat și numele vârfului de lângă localitatea Sludianka, înalt de 2090 m, din culmea Hamar-Daban - de V. A. Obrucev, E.
Lacul Baikal () [Corola-website/Science/298660_a_299989]
-
Obrucev, E. V. Pavlovski, P. E. Riabukin, V. V. Belousov, L. S. Berg, B. Dibovski, V. Godlevski, F. Drizenko, M. M. Kojov, G. I. Veresceaghin, A. Korotnev și alții. Lacul Baikal se bucură de interesul oamenilor de știință nu numai datorită adâncimii sale, care stabilește un record în materie, dar și datorită faunei și florei sale unice. Apele lacului surprind prin transparența lor neobișnuită, și prin puritatea lor. Lacul se distinge printr-o mare varietate a florei și faunei. Speciile care trăiesc
Lacul Baikal () [Corola-website/Science/298660_a_299989]