144,219 matches
-
adăugase deja înfăptuirile recente, în anul următor, un decret hotăra că data de 24 ianuarie să devină "sărbătoarea națională a Unirii tuturor românilor"173. Iar în ședința din 5 februarie 1920, Nicolae Iorga propunea, în calitatea sa de președinte al Adunării Deputaților, legiferarea acestei hotărâri. Raportul proiectului de lege expunea foarte clar motivația actului: ani de zile se sărbătorise 24 ianuarie în amintirea celor petrecute în timpul lui Cuza și "în așteptarea Unirii celei mari", ceea ce îndreptățea, acum, alegerea sa drept "serbarea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mici" și a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Firește, există o distribuție regională preferențială pentru aceste simpatii, mai evidentă după 1990, când inițiativele comemorative nu mai depind exclusiv de agenda politică centrală 209. Geneza unui simbol de stat Se știe că adunarea românilor de la Alba Iulia, din 1918, a fost de la început organizată ca o uriașă sărbătoare națională. Cum, în aceeași zi, la București, avea loc reîntoarcerea triumfală a suveranilor țării din refugiul de la Iași, erau toate șansele ca 1 decembrie 1918
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Comunist Român pentru evenimentul respectiv. În acest context, a fost reorganizat Muzeul Unirii din Alba Iulia 244 și a reînceput publicarea unor evocări ale celor petrecute în 1918. Șeful statului s-a implicat direct în elogierea gloriosului moment, decretând "marea adunare populară de la Alba Iulia, care a proclamat unirea Transilvaniei la patria mamă" drept apogeu al istoriei naționale 245. Următoarele festivități de amploare datează din anii 1978, 1983 și 1988, fiind asociate tot mai strâns cu obsesia protocronistă a lui Nicolae
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
răsărit din dărnicia vreunei puteri lumești, ci dintr-o tainică și îndelungată pregătire istorică. Temeiurile ei sunt adânci și nesguduite"265. Relatarea sa începea cu invocarea momentului apoteotic: "1 Decembrie 1918 ziua în care s-a vestit lumii prin hotărârea Adunării Naționale din Alba Iulia Unirea tuturor Românilor sub sceptrul regelui desrobitor Ferdinand I (s.n. C.M.)"266. Dar Ferdinand nu mai era personajul principal al unirii, ca în deceniul anterior. Semnificațiile evenimentului erau desprinse de persoana monarhului, particularul și regionalul topindu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pentru apărarea graiului și a sufletului românesc (s.n. C.M.)"269. Zilelor unirii li se atașa, din nou, cu mare încredere, semnificația triumfală cunoscută, iar în reconstituirea celor întâmplate la 1 Decembrie 1918 se insista, mai mult ca de obicei, asupra "Adunării Naționale" de la Alba Iulia 270. Manualul amintea și de adeziunile la unire ale naționalităților minoritare: sașii din Transilvania, șvabii din Banat, germanii din Bucovina și Basarabia, cu o mențiune specială pentru altruismul minorităților germanice "cari au înțeles a rupe definitiv
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
naționale, Regele 296. Astfel, cronologia înfăptuirii "României Mari" se deschidea cu ziua de 9 noiembrie 1918 când reîncepuse războiul împotriva armatelor germane din țară și se încheia cu încoronarea regilor la 15 octombrie 1922, fără a se pomeni de hotărârea adunării de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, nici de celelalte acte plebiscitare din Chișinău și Cernăuți. Această povestire este cea mai categorică afirmare a perspectivei regaliste și regățene asupra unirii, așa cum fusese ea trăită atât la Iași, cât și la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a doua jumătate a anilor '60, manualul a ajuns la o aproximativă recuperare faptică și emoțională a unirii din 1918, așa cum era ea cunoscută în perioada interbelică. În lecția "Unirea Transilvaniei cu România", se rezerva un subtitlu special pentru "Marea adunare națională de la Alba Iulia", înfățișată pe larg și cu o deosebită simpatie: "A fost o mare și însuflețită adunare națională, patriotică și populară care amintește adunarea revoluționară de la Blaj din 1848. Poporul cânta "Hora Unirii" ca în 1859. Cu mare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1918, așa cum era ea cunoscută în perioada interbelică. În lecția "Unirea Transilvaniei cu România", se rezerva un subtitlu special pentru "Marea adunare națională de la Alba Iulia", înfățișată pe larg și cu o deosebită simpatie: "A fost o mare și însuflețită adunare națională, patriotică și populară care amintește adunarea revoluționară de la Blaj din 1848. Poporul cânta "Hora Unirii" ca în 1859. Cu mare entuziasm, adunarea a hotărât într-un glas Unirea Transilvaniei cu România. Unitatea țărilor române, înfăptuită printr-o sclipire de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
interbelică. În lecția "Unirea Transilvaniei cu România", se rezerva un subtitlu special pentru "Marea adunare națională de la Alba Iulia", înfățișată pe larg și cu o deosebită simpatie: "A fost o mare și însuflețită adunare națională, patriotică și populară care amintește adunarea revoluționară de la Blaj din 1848. Poporul cânta "Hora Unirii" ca în 1859. Cu mare entuziasm, adunarea a hotărât într-un glas Unirea Transilvaniei cu România. Unitatea țărilor române, înfăptuită printr-o sclipire de spadă de Mihai Viteazul în 1600, se
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de la Alba Iulia", înfățișată pe larg și cu o deosebită simpatie: "A fost o mare și însuflețită adunare națională, patriotică și populară care amintește adunarea revoluționară de la Blaj din 1848. Poporul cânta "Hora Unirii" ca în 1859. Cu mare entuziasm, adunarea a hotărât într-un glas Unirea Transilvaniei cu România. Unitatea țărilor române, înfăptuită printr-o sclipire de spadă de Mihai Viteazul în 1600, se închega acum la 1 decembrie 1918, pentru totdeauna (s.n. C.M.)"329. Povestirea selecta abil elementele compatibile
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
da o mai mare amploare "împlinirii visului de o mie de ani". Marea Unire intra definitiv în tiparul "necesității istorice", ca și apariția Partidului comunist. Politica acelor ani față de "naționalitățile conlocuitoare" a produs noi informații despre trecut: "îndată" după hotărârile adunărilor românești, "au aderat de bunăvoie la Unire maghiarii și germanii care locuiau pe pământul Transilvaniei. Tuturor li s-au făgăduit drepturi egale cu românii (s.n. C.M.)"333. Toate recapitulările și lecțiile de sinteză insistau asupra "înfăptuirii unității naționale rezultat al
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
naționale rezultat al luptei de veacuri a poporului român" și a datelor-cheie de memorat, 24 ianuarie 1859, respectiv 1 decembrie 1918. Simpla invocare a orașului Alba-Iulia, "loc al memoriei" investit cu dubla simbolistică a lui Mihai Viteazul și a Marii Adunări Naționale 334 (ajunsă, în 1989, chiar "Populară și Națională"335), devenea o trimitere exclusivă la unitatea românilor. Istoria în gimnazii și licee Cărțile pentru restul elevilor au avut, după 1948, o concepție similară manualului de clasa a IV-a. Și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1848. Într-o accepție mult mai înțelegătoare, participarea României la un "război imperialist" și epopeea revoluției socialiste din Rusia nu mai contraveneau unirii Transilvaniei cu România, plasată acum în contextul frecventelor mișcări populare ale vremii. În această vastă frescă istorică, adunarea "populară" de la Alba Iulia a fost doar "un moment" important al luptei din Transilvania: "cu acest prilej [revoluționar] s-a hotărât, cu mare însuflețire, ca Transilvania să se unească cu România". În ciuda luptelor de clasă la care trebuie, oricum, să
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
clar menționată 353, nici măcar ca obiect al agresiunii "burghezo-moșierești". Profitând de spațiul generos, descrierea celor petrecute la 1 decembrie 1918 se lărgea, în schimb, atât de mult, încât părea să justifice echivalarea tuturor "evenimentelor din toamna anului 1918" cu "Marea Adunare de la Alba Iulia"354. Paradoxal, în urma comprimării celor două volume într-unul singur, spațiul acordat unirii Transilvaniei a crescut și mai mult, iar alte "evenimente din toamna anului 1918" au fost clar desprinse, prin subtitluri separate, de "hotărârea istorică a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Alba Iulia"354. Paradoxal, în urma comprimării celor două volume într-unul singur, spațiul acordat unirii Transilvaniei a crescut și mai mult, iar alte "evenimente din toamna anului 1918" au fost clar desprinse, prin subtitluri separate, de "hotărârea istorică a marii Adunări Naționale de la Alba Iulia"355. În manualele de la sfârșitul anilor '70 s-a încercat o reconciliere a "epocilor" cu "orânduirile" sociale, urmărindu-se o acomodare a exigențelor ideologice cu cele istorice 356. Unirea din 1918 a devenit hotarul dintre perioada
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
elogiind mai întâi "unirea din 1918" pasaj distinct al lecției, încheiat cu o scurtă informare despre Bucovina 359 și apoi "Unirea Transilvaniei cu România". Observăm, în continuare, o preferință vizibilă, puternic încărcată cu detalii factuale, pentru episodul ardelean și pentru Adunarea de la Alba Iulia. Portretele eroilor Vasile Goldiș, Emil Isac, Octavian Goga, Vasile Lucaciu au înlăturat fotografiile neclare cu mulțimea românilor adunați la Alba. Lista celor menționați la sfârșit de lecție pentru că avuseseră "un rol de frunte" în "lupta de eliberare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Alba Iulia a devenit simbolul acestei Uniri"369. De fapt, lecția propriu-zisă se reducea, aproape exclusiv, la o povestire despre cele petrecute, atunci, în acel oraș. Pentru memorarea corectă a textului, autorii solicitau expres elevilor să rezume, încă o dată, povestea adunării 370. Imagistica festivă și triumfalistă insista asupra "tricolorului unirii", asupra faptului că "toți cântau "Deșteaptă-te Române" și "Pe-al nostru steag e scris Unire""371. Unitatea națională, una dintre ideile-forță ale manualului, era extrasă în final din presupusa ei
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
textului cu provinciile, personalitățile și inamicii lipsă nu a modificat finalitatea povestirii, nici mesajul afectiv, așa cum erau deja cunoscute și vehiculate prin fragmentul despre "Însemnătatea Unirii", prin textul suplimentar dedicat tricolorului sau prin obișnuitele imagini de grup cu participanții la Adunarea de la Alba Iulia 375. De altfel, la sfârșitul anilor '80, mulți concetățeni erau obișnuiți încă din copilărie 376 cu ideea că "cel mai fericit moment din istoria noastră s-a desfășurat la 1 Decembrie 1918"377. Motivele erau de domeniul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1918 drept apogeu al fenomenului unionist. Apoi am repertoriat variantele comemorative care au precedat oficializarea datei de 1 decembrie 1918 (24 ianuarie 1859, 15 octombrie 1922 ș.a.). Nu doar momentul, dar și locația celebrată au variat în timp, până când omagierea Adunării naționale de la Alba Iulia s-a impus drept cel mai important act politic din acel an. Legiferarea noii zile naționale, în 1990, a exprimat amplul consens al contemporanilor în privința acestei aniversări, alimentat probabil și de o cultură istorică similară, fundamentată
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
din Republica Moldova", nr. 3-4, din martie-aprilie 2004, publicat pe http://www.contrafort.md/2004/113-114/696.html, accesat la data de 17.03.2010. "Convorbiri didactice" (București), an IV, nr. 5-6, 15 iunie-15 iulie 1898. "Cotidianul" (București), octombrie 1999. "Desbaterile Adunării Deputaților" (București), nr. 31, din 8 februarie 1920. "Evenimentul" (Iași), ianuarie 1917; ianuarie-februarie 1919; mai, noiembrie-decembrie 1920. "Evenimentul Zilei" (București), octombrie 1999. "Femeia" (București), an XLI, nr. 12, decembrie 1988. "Le Débat", novembre-décembre 1989, nr. 57. "Magazin istoric" (București), noiembrie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
absolvit ulterior Facultatea de Litere și Filosofie din București. Și-a început cariera didactică în școală, apoi a trecut în învățământul superior. În 1972 a devenit profesor doctor în istorie la Universitatea din București. A fost și deputat în Marea Adunare Națională. A debutat în 1939 cu volumul Miron Costin. În 1955, a luat Premiul de Stat pentru un roman similar, Neculai Milescu Spătarul. A fost unul dintre inițiatorii revistei de mare succes "Magazin istoric" fiind, la început, directorul ei (1967-1969
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
istorice ale neamului", la Galeria de Artă a Cercului Militar Național din București. 209 În primul volum, imaginea copiilor era aproape absentă. În următorul, ei apăreau în ipostaze foarte puțin firești pentru vârsta lor amestecați direct în bătălii, revoluții, războaie, adunări publice, lupte politice. Implicarea postumă și destul de fantezistă a copiilor în luptele celor mari nu a fost o invenție a propagandei comuniste. În Franța, de exemplu, copilul Bara, ucis în circumstanțe misterioase în timpul războiului din Vendée în 1793, a portretizat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Vezi Decretul nr. 397, publicat în "Monitorul Oficial" nr. 230 din 8 februarie 1920, p. 11853, având ca articol unic următoarea decizie: "ziua de 24 Ianuarie stil vechi (8 Februarie) va fi sărbătoarea națională a Unirii tuturor Românilor". 174 "Desbaterile Adunării Deputaților", nr. 31, din 8 februarie 1920, p. 412. 175 Ibidem. Propunerea schimbase programul deputaților, din cauză că a doua zi era chiar 24 ianuarie (stil vechi) și trebuia ca decizia să fie aprobată și de Senat pentru a fi promulgată în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
schimbase programul deputaților, din cauză că a doua zi era chiar 24 ianuarie (stil vechi) și trebuia ca decizia să fie aprobată și de Senat pentru a fi promulgată în timp util. Votarea a decurs de o manieră entuziastă. La propunerea președintelui Adunării, N. Iorga, nici nu s-a mai apelat la votul cu bile, ci s-a considerat suficient "să se voteze prin aclamațiuni". 176 Andi Mihalache, op. cit., pp. 167-168. Iorga era, de altfel, un reprezentant de frunte al "Ligii pentru unitatea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
207 "Conform hotărârii C.C. al P.M.R. relative la sărbătorirea Centenarului "Unirii Principatelor Române"", de la sfârșitul anului 1958, s-au format comitete de organizare a programelor omagiale în toată țara. Autoritățile locale au cerut "responsabililor cu munca educativă" serii de conferințe, adunări festive ale "oamenilor muncii", și "programe artistice" încheiate cu "hori țărănești / Hora Unirii" regizate corespunzător "în cadrul comunelor". 208 Vezi Livia Cicean, Educarea conduitei patriotice la copii, în Anton Vasilescu (coord.), Grădinița și educația moral-politică și patriotică. Culegere metodică, București, 1977
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]