14,490 matches
-
Eugenie a crescut în casa reginei Victoriaș monarhul britanic permisese fiicei sale Beatrice să se căsătorească cu condiția ca ea să rămână să-i țină companie și să devină secretarul său personal. Așa încât, Victoria Eugenie și-a petrecut copilăria la Castelul Windsor, Balmoral și la Casa Osborne. Tatăl ei a murit în timp ce efectua serviciul militar după ce a contactt febră în Africa în 1896. După moartea reginei Victoria în 1901, familia Battenberg se mută la Londra, la Palatul Kensington. Victoria îl întâlnește
Victoria Eugenie de Battenberg () [Corola-website/Science/315402_a_316731]
-
prinți europeni erau înrudiți între ei. Ea era convinsă că acest lucru ar consolida familia regală din punct de vedere moral și fizic. Louise s-a logodit cu Marchizul de Lorna la 3 octombrie 1870. Nunta a avut loc la Castelul Windsor, la 21 martie 1871 și mulțimea a fost atât de numeroasă încât pentru prima dată a fost nevoie ca polițiștii să facă bariere să poată deține controlul. Louise purtat un voal de dantelă pe care l-a desenat ea
Prințesa Louise a Regatului Unit () [Corola-website/Science/315399_a_316728]
-
al noii Ducese de Kent a fost Emich Carl, al doilea Prinț de Leiningen, cu care a avut 2 copii, un fiu Carl și o fiică Fedora. Ducele de Kent a cumpărat o casă proprie de la Doamna Fitzherbert în 1801. Castelul Hill Lodge din Castlebar Hill Ealing a fost atunci plasat arhitectului James Wyatt și s-au cheltuit mai mult de £100,000. Un vecin apropiat al Little Boston House între 1815 și 1817 a fost US Envoy cu soția sa
Prințul Eduard, Duce de Kent și Strathearn () [Corola-website/Science/315397_a_316726]
-
închiriat de la General Baynes, în încercarea de a rămâne incognito, Cabana Woolbrook pe plaja Sidmouth. Ducele de Kent a murit de pneumonie pe 23 ianuarie 1820 la Cabana Woolbrook, Sidmouth, Devon și a fost înmormântat în Capela Sf. George, la Castelul Windsor. El a murit cu doar 6 zile înaintea tatălui sau, George al III-lea, și la mai puțin de un an de la nașterea fiicei sale. El i-a precedat pe tatăl și pe cei trei frați mai mari ai
Prințul Eduard, Duce de Kent și Strathearn () [Corola-website/Science/315397_a_316726]
-
Alexandra nu era pregătită să-l accepte pe Christian (care de asemenea era văr de gradul trei cu Alexandra) ca văr sau frate. Logodna a fost anunțată la 5 decembrie 1865. Regina a permis ca ceremonia să aibă loc la Castelul Windsor și a renunțat la rochia neagră de doliu. Christian părea mai în vârstă decât era iar un oaspete a comentat că parcă Elena se căsătorea cu unchiul ei. Cuplul și-a petrecut prima noapte la Casa Osborne înaintea lunii
Prințesa Elena a Regatului Unit () [Corola-website/Science/315393_a_316722]
-
Victoria Alice Elizabeth Julia Marie"; 25 februarie 1885 - 5 decembrie 1969), a fost mama Prințului Filip, Duce de Edinburgh (soțul reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit). Prințesa Victoria Alice Elizabeth Julia Marie de Battenberg s-a născut la Castelul Windsor în Berkshire în prezența străbunicii sale, regina Victoria. Era cel mai mare copil al Prințului Louis de Battenberg și a soției lui Prințesa Victoria de Hesse. Mama ei era fiica cea mare a Prințesei Alice, Mare Ducesă de Hesse
Prințesa Alice de Battenberg () [Corola-website/Science/315434_a_316763]
-
()) este un castel medieval situat pe Valea Loarei în apropierea comunei Ancenis. Este o construcție cu o mare importanță strategică datorită situației frontaliere și poziția pe axa de comunicații și de intrare care o constituia Loara în Evul Mediu. Primul castel a fost
Castelul Ancenis () [Corola-website/Science/315438_a_316767]
-
este un castel medieval situat pe Valea Loarei în apropierea comunei Ancenis. Este o construcție cu o mare importanță strategică datorită situației frontaliere și poziția pe axa de comunicații și de intrare care o constituia Loara în Evul Mediu. Primul castel a fost construit între 980-985 de către Guérech, conte de Nantes și duce de Bretania, fiul lui Alain Barbe Torte, eliberatorul orașului Nantes și soția sa Aremberge, pentru a apăra conția nanteză de cea din Anjou. Un șant săpat în stâncă
Castelul Ancenis () [Corola-website/Science/315438_a_316767]
-
fost construit între 980-985 de către Guérech, conte de Nantes și duce de Bretania, fiul lui Alain Barbe Torte, eliberatorul orașului Nantes și soția sa Aremberge, pentru a apăra conția nanteză de cea din Anjou. Un șant săpat în stâncă izola castelul de oraș, el în sine fortificat.În 987 castelul este asediat de către Geoffroy de Anjou, care a pierit în fața zidurilor sale. Fiul lui Guérech, Alain, nu l-a prea atras castelul, făcându-l cadou în jurul anului 1000, unuia dintre soldații
Castelul Ancenis () [Corola-website/Science/315438_a_316767]
-
și duce de Bretania, fiul lui Alain Barbe Torte, eliberatorul orașului Nantes și soția sa Aremberge, pentru a apăra conția nanteză de cea din Anjou. Un șant săpat în stâncă izola castelul de oraș, el în sine fortificat.În 987 castelul este asediat de către Geoffroy de Anjou, care a pierit în fața zidurilor sale. Fiul lui Guérech, Alain, nu l-a prea atras castelul, făcându-l cadou în jurul anului 1000, unuia dintre soldații săi cei mai valoroși, un anume Alfrid sau Alfred
Castelul Ancenis () [Corola-website/Science/315438_a_316767]
-
cea din Anjou. Un șant săpat în stâncă izola castelul de oraș, el în sine fortificat.În 987 castelul este asediat de către Geoffroy de Anjou, care a pierit în fața zidurilor sale. Fiul lui Guérech, Alain, nu l-a prea atras castelul, făcându-l cadou în jurul anului 1000, unuia dintre soldații săi cei mai valoroși, un anume Alfrid sau Alfred, cu condiția ca să-l păzească, astfel acesta devenind primul senior de Ancenis. Acestuia i-au succedat Maurice, Guihenec II sau Guihenoc II
Castelul Ancenis () [Corola-website/Science/315438_a_316767]
-
valoroși, un anume Alfrid sau Alfred, cu condiția ca să-l păzească, astfel acesta devenind primul senior de Ancenis. Acestuia i-au succedat Maurice, Guihenec II sau Guihenoc II, Geoffroy I, Guihenoc III si 6 Geoffroy. Proprietate a baronilor de Ancenis, castelul a intrat în posesia lui Henric al II-lea, regele Angliei, care a mărit fortificațiile și i-a încredințat garda lui Maurice de Craon. Philippe-Auguste a reluat locul care a fost din nou adus în 1213/1214 sub Philippe de
Castelul Ancenis () [Corola-website/Science/315438_a_316767]
-
intrat în posesia lui Henric al II-lea, regele Angliei, care a mărit fortificațiile și i-a încredințat garda lui Maurice de Craon. Philippe-Auguste a reluat locul care a fost din nou adus în 1213/1214 sub Philippe de Dreux. Castelul a fost asediat de englezi în 1214, apoi din nou de armata franceză în 1220. În 1230, [Ludovic al IX-lea al Franței|Ludovic al IX-lea]] a venit la Ancenis și a emis o ordonanță care a degajat seniorii
Castelul Ancenis () [Corola-website/Science/315438_a_316767]
-
a degajat seniorii cu jurământ de fidelitate împotriva ducelui lor. În timpul lungului război Blois și Montfort, Ancenis a fost ocupat de francezi. Prin căsătoria lui Jeanne al II-lea, baron de Ancenis, fieful a trecut în sânul ilustrei familii Rieux. Castelul a fost demolat în 1487 din ordinul lui Carol al VII-lea și în 1490 din ordinul Anei de Bretania. Este imediat reconstruit în 1530, pentru a fi din nou demolat în 1626 din ordinul lui Ludovic al XIII-lea
Castelul Ancenis () [Corola-website/Science/315438_a_316767]
-
Anei de Bretania. Este imediat reconstruit în 1530, pentru a fi din nou demolat în 1626 din ordinul lui Ludovic al XIII-lea. A fost din nou distrus în secolul al XVIII-lea de către vendeeni ("vendéens" - în franceză). În 1598 castelul a fost scena reuniunilor pregătitoare pentru semnarea Edictului de la Nantes (asigura libertatea religiei protestante hughenote în Franța), între reprezentanții lui Henric al IV-lea și cei ai ducelui de Mercoeur, baron de Ancenis. În timpul războiului Vendeii (unul dintre războaiele civile
Castelul Ancenis () [Corola-website/Science/315438_a_316767]
-
tot restul vieții sale. Rolul pe care l-a jucat în criza din 1921 i-a redus popularitatea însă disidența sa în fața Wehrmachtului german, aparițiile zilnice din capitală și criza telegramelor l-au făcut din nou popular. a decedat la castelul Amalienborg la 20 aprilie 1947 și a fost înhumat la Catedrala Roskilde.
Christian al X-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/315456_a_316785]
-
La 29 octombrie 1950 i-a succedat tatălui său la tron. Deviza sa a fost "Plikten framför allt", "Datoria înainte de orice". Prima dată s-a căsătorit cu Prințesa Margaret de Connaught la 15 iunie 1905 la Capela St.George a Castelului Windsor. Prințesa Margaret era fiica Prințului Arthur, Duce de Connaught, al treilea fiu al reginei Victoria și al Prințului Albert. Prințesa Moștenitoare Margaret a Suediei a murit brusc la 1 mai 1920 după o infecție în urma unei operații. La acel
Gustaf al VI-lea Adolf al Suediei () [Corola-website/Science/315460_a_316789]
-
, înscrisă în anul 2000 pe lista locurilor din patrimoniul mondial UNESCO, desemnează partea situată între localitățile Sully-sur-Loire și Saint-Florent-le-Vieil. constituie un loc excepțional datorită diversității biologice, dar și pentru bogăția istorică și culturală (parcuri, castele și orașe). Această parte a fluviului traversează două regiuni și patru departamente, Loiret, Loir-et-Cher, Indre-et-Loire și Maine-et-Loire. Cunoscută și sub numele de „grădina Franței” sau „tărâm de basm al castelelor” este o regiune a superlativelor, unde se concentrează cele mai multe castele
Valea Loarei () [Corola-website/Science/315470_a_316799]
-
diversității biologice, dar și pentru bogăția istorică și culturală (parcuri, castele și orașe). Această parte a fluviului traversează două regiuni și patru departamente, Loiret, Loir-et-Cher, Indre-et-Loire și Maine-et-Loire. Cunoscută și sub numele de „grădina Franței” sau „tărâm de basm al castelelor” este o regiune a superlativelor, unde se concentrează cele mai multe castele, din cea mai vizitată țară din lume.Singulară ca ambianță, în Europa și chiar în lume, cu un peisaj mirific, străbătută de ape limpezi, tărâm al artei și al istoriei
Valea Loarei () [Corola-website/Science/315470_a_316799]
-
castele și orașe). Această parte a fluviului traversează două regiuni și patru departamente, Loiret, Loir-et-Cher, Indre-et-Loire și Maine-et-Loire. Cunoscută și sub numele de „grădina Franței” sau „tărâm de basm al castelelor” este o regiune a superlativelor, unde se concentrează cele mai multe castele, din cea mai vizitată țară din lume.Singulară ca ambianță, în Europa și chiar în lume, cu un peisaj mirific, străbătută de ape limpezi, tărâm al artei și al istoriei, presărat cu nenumărate castele și monumente, atrage ca un magnet
Valea Loarei () [Corola-website/Science/315470_a_316799]
-
a superlativelor, unde se concentrează cele mai multe castele, din cea mai vizitată țară din lume.Singulară ca ambianță, în Europa și chiar în lume, cu un peisaj mirific, străbătută de ape limpezi, tărâm al artei și al istoriei, presărat cu nenumărate castele și monumente, atrage ca un magnet turiștii din lumea întreagă. Constructia castelelor a început în secolul XII, primul dintre ele fiind cel din Angers. Pentru construcția lor, de-a lungul timpului, au fost chemați cei mai mari arhitecți, între care
Valea Loarei () [Corola-website/Science/315470_a_316799]
-
din lume.Singulară ca ambianță, în Europa și chiar în lume, cu un peisaj mirific, străbătută de ape limpezi, tărâm al artei și al istoriei, presărat cu nenumărate castele și monumente, atrage ca un magnet turiștii din lumea întreagă. Constructia castelelor a început în secolul XII, primul dintre ele fiind cel din Angers. Pentru construcția lor, de-a lungul timpului, au fost chemați cei mai mari arhitecți, între care și Leonardo da Vinci. Valea Loarei a inspirat mulți eroi medievali și
Valea Loarei () [Corola-website/Science/315470_a_316799]
-
mână. Tot aici s-au urzit unele dintre cele mai mârșave intrigi și trădări, care au răzbit acolo unde vitejia și-a pierdut din strălucire. Vizitatorul nu va vedea numai somptuase palate renascentiste, ci și cetăți, turnuri medievale, conace, fortărețe, castele ca din povești, ferme fortificate, biserici și mănăstiri, catedrale și citadele. Aflându-se în calea a numeroase bătălii, unele dintre satele din regiune au fost fortificate înca din secolul XII î.e.n. Secolul al XII-lea a văzut apărând aici primele
Valea Loarei () [Corola-website/Science/315470_a_316799]
-
și mănăstiri, catedrale și citadele. Aflându-se în calea a numeroase bătălii, unele dintre satele din regiune au fost fortificate înca din secolul XII î.e.n. Secolul al XII-lea a văzut apărând aici primele fortificații din piatră. Odată cu trecerea anilor, castelelor construite în Evul Mediu timpuriu li s-au adăugat elemente suplimentare în funcție de evoluția tehnicilor militare: poduri mobile care le izolau în caz de pericol, turnuri înalte, crenelate, pentru veghe și pentru a adăposti arcașii. Din secolul al XII-lea, edificiile
Valea Loarei () [Corola-website/Science/315470_a_316799]
-
-lea, edificiile sumbre, solide, cu rol strict defensiv, au început să fie înfrumusețate cu ferestre largi și încăperi spațioase. Sofisticarea construcțiilor a crescut apoi odată ce perfecționarea artileriei, făcând ca fortărețele de până atunci să fie ineficiente în fața turnurilor. Prin urmare, castelele s-au transformat treptat în „stațiuni” pentru elita vremii și pentru curtea regală. În aceeași perioadă le-au fost adăugate parcuri vaste și elegante, "à la française". Castelele păstrează semnele trecerii timpului, supraviețuind chiar și tăvălugului Revoluției franceze în timpul căreia
Valea Loarei () [Corola-website/Science/315470_a_316799]