12,591 matches
-
considerare și alte caracteristici nesemnificative sau neconcludente sub aspect genetic. Într-adevăr, persoanele surde cu rude surde au atras atenția multor oameni de știință încă din sec. al XIX-lea, preocupați de transmiterea surdității de la o generație la alta, dar drama pierderii auzului după naștere are o valoare emoțională. Ea a fost menționată doar în relație cu faima unei familii de surzi în cadrul comunității de surzi. A.G.Bell în ,,Memoire Upon the Formation of a Deaf Variety of the Human Race
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
noștri”. Sunt găzduite versuri de Ludovic Dauș, Nuși Tulliu, George Murnu, I. Găvănescul, Octavian Goga (Vorbeau azi-noapte două ape), Cincinat Pavelescu (Cântă greierul), Cezar T. Stoika, Sandu Tudor. Semnează proză N. Dunăreanu, Ion Dragu, Alexandru Bogdăneț, iar Olimpiu Constantinescu publică drama în versuri Adevărul învinge. Sectorul publicisticii este mai bine ilustrat. Se remarcă numele lui Theodor D. Speranția, Cezar Petrescu (Cărți pentru Basarabia), D. Caracostea (Ce spune Hasdeu despre „Miorița”), Radu Rosetti, Ștefan Berechet, Laura Scriban ș.a. Cezar T. Stoika tălmăcește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287148_a_288477]
-
editorial cu o traducere din literatura italiană în 1943. Câțiva ani mai târziu publică mai multe manuale de limba franceză. Revine cu transpunerea romanului Familia Malavoglia de Giovanni Verga, în colaborare cu Nina Façon (1955), și cu o ediție a dramei Vlaicu Vodă de Al. Davila (1956). Volumul Carnet inactual (1970) reunește o serie de studii de literatură comparată axate pe aria romanică. P. este și autorul unei remarcabile traduceri românești din Aventurile lui Pinocchio de Carlo Collodi (1975), care va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288652_a_289981]
-
articole de analiză politică cu altele de interes comun pentru exilații români. De pildă, În Cahiers Roumains a apărut un articol semnat de mons. I. Kirk, „Despre Misiunea catolică română pentru Europa”, dar și altul semnat de Eugen Titeanu, „Paradoxuri, drame și probleme ale emigrației”. Însă exilații au Încercat să publice o tribună care să prezinte punctul de vedere comun tuturor reprezentanților partidelor democratice În presa pariziană. Astfel, În 1948 a apărut primul număr din La Nation Roumaine. Organe du Conseil
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Uneori, aceste documente sînt dactilografiate, iar „Învinuitul” semnează pe marginea paginii, În dreptul unor acuzații dintre cele mai compromițătoare și fanteziste. Se pune mai ales problema credibilității acestor „mărturisiri” autoacuzatoare. Volumul Lidiei Ionescu Stăniloae ne permite să coroborăm informațiile și surprinde drama unei familii care Își pierde un membru În universul concentraționar și este părăsită de unii apropiați (pp. 257 și urm.). CÎteodată sensul unor afirmații este neclar sau nu poate fi decriptat. Vorbind despre șicanele la care a fost supus la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nouă»”. Destăinuirea unei asemenea experințe personale, care nu e una indiferentă și nici strict jurnalieră, este foarte importantă pentru reconstituirea exilului românesc, În general, și pentru evoluția acestuia Într-un interstițiu În care degradarea supraviețuirii În România devenise mai evidentă. Drama emigrantului român, care se confunda cu aceea a exilatului, nu era determinată numaidecît ori În primul rînd de grija zilei de mîine, ci de imposibilitatea și apoi de refuzul de a suporta o servitute ideologică, mistificantă. Între perspectiva de a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
după eliberare. Lupta pentru apărarea credinței proprii, ce i-a marcat viața, relația cu divinitatea și contemplația ca expresie a vieții se reflectă Într-un alt destin exemplar, acela al călugăriței. Un set de povestiri consemnează soluția de acceptare a dramelor vieții, salvatoare În condiții extreme, precum deportarea sașilor În lagărele de muncă din Uniunea Sovietică. Supraviețuirea, reîntoarcerea și reluarea cursului normal au fost țelurile care au animat pe protagoniștii unui asemenea destin tragic. O altă serie de declarații Învederează modul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
un spațiu simbolic pentru delimitarea și canalizarea violenței, rezultatele pe termen lung arată că această tentativa s-a soldat cu eșec. În Anglia, între 1980 și 1990, s-au înregistrat 1650 de răniți, 52 de morți (dintre care 39 în timpul dramei de la Heysel din 1985 din Belgia), sute de mii de euro pagube și mai mult de 4000 de arestări ca urmare a 105 incidente produse pe stadioane și în preajma lor. Violențele legate de evenimentele sportive au devenit atât de dramatice
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pp. 2-21. CELLES R. J. și CONTE J. R., Domestic violence and sexual abuse of children: A review f research in the eighties. Journal of Marriage and the Family, 52, 1990, pp. 1045-1058. GERBNER G., Dimensions of violence in televisions drama. În R.K. BAKER și S. J. BALL (Eds.), Violence in the media (Staff Report to the National Commission on the Causes and Prevention of Violence). Washington, DC: U.S. Government Printing Office, 1969, pp. 311-340. GLADUE B.A., Aggressive behavioral characteristics
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
secolului și cu caracterul lui „contrafăcut”. G. a tipărit numeroase cărți pentru copii, care indică o bună cunoaștere a universului celor mici, excelând în poetica basmului, a ghicitorii (Brad de munte, 1970, De-a baba oarba, 1971). A compus și drame cu caracter poematic despre destinul lui Dimitrie Cantemir (Zodia Inorogului, 1983) sau despre realitățile satului moldovenesc postbelic (Viața în continuare, 1991). A tradus în special din literatura ucraineană (Taras Șevcenko ș.a.). SCRIERI: Mărul discordiei, Chișinău, 1969; Neliniști matinale, Ujgorod, 1969
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287232_a_288561]
-
prețios, nu o poate acoperi. Cele cinci poeme amalgamează maniere diverse, incompatibile adesea, verbozitatea strivind și cele câteva sclipiri de sensibilitate lirică. Versurile lui A. din Poezii postume, eliberate de povara unui modernism căutat, izbutesc mai mult să dea expresie dramei personale. Proza, tratând liric teme ca dezrădăcinarea ori viața „otrepelor sociale”, a „oropsiților”, e vădit anacronică. Renumele lui A. în anumite cercuri nu se justifică decât într-o mică măsură prin creația sa. SCRIERI: Legea poeziei pure (în colaborare cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285347_a_286676]
-
NICOLAE STOICA MAREA DRAMĂ A ISTORIEI UNIVERSALE: AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL (c) NICOLAE STOICA (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA NICOLAE STOICA MAREA DRAMĂ A ISTORIEI UNIVERSALE: AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL EDITURA JUNIMEA IASI 2014 Cuprins Amploarea suferințelor produse de nazism 7 Instituții și inițiative
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
NICOLAE STOICA MAREA DRAMĂ A ISTORIEI UNIVERSALE: AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL (c) NICOLAE STOICA (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA NICOLAE STOICA MAREA DRAMĂ A ISTORIEI UNIVERSALE: AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL EDITURA JUNIMEA IASI 2014 Cuprins Amploarea suferințelor produse de nazism 7 Instituții și inițiative pentru asigurarea unui sistem de securitate colectivă, pentru menținerea și organizarea păcii 11 Avertismente conform cărora revizuirea tratatelor va
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
tipar, izvorând dintr-o emoție modernist-expresionistă. Există și poezii de atmosferă, descriptiv-intimiste, care mizează pe sugestie și care își deconspiră cheia alegorică spre final; nu lipsesc nici ironia, conștiința livrescă sau oralitatea discursivă. Lirismul de factură alegorică, în cheia unei drame individuale și naționale (Careu) sau păstrând o trakliană ambiguitate simbolică (Praful și pulberea), ajunge până la simplitatea și ingenuitatea trucată, postmodernă a unor poeme precum Căci spune chinezoaica: „Nu mai desena omuleți,/ oricât de mici,/ oricât de veseli,/ dacă nu-ți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
Halley, Chișinău, 1987; Cubul de zahăr, Chișinău, 1991; Lunaticul nopții scitice, Chișinău, 1995; Păsări mergând pe jos, Chișinău, 2001; Careul cu raci, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Leo Butnaru, Probabilitate și probitate, LA, 1983, 25 august; Mihai Cimpoi, Între idilă și dramă, LA, 1983, 3 noiembrie; Ion Ciocanu, Marginalii la un debut, în Cartea poeziei, Chișinău, 1985, 117-120; Andreea Deciu, Neajunsurile perfecțiunii, RL, 1992, 4; Voichița Sasu, Dulce-amarul vieții basarabene, TR, 1992, 14; Mihai Cimpoi, Utopia și antiutopia lui N. Popa, LA
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
scriitorilor englezi. Cele mai semnificative comentarii sunt însă cele privitoare la Shakespeare, la teatrul elisabetan și la spectacolele shakespeariene pe scenele moderne. B. este cel dintâi român care semnalează viziunea regizorală înnoitoare a lui Gordon Craig și Granville-Parker, conchizând că „dramele lui Shakespeare nu au numai valoare istorică, ci ele sunt întru totul și ale timpului nostru.” Cartea Shakespeare in Roumania (1931) nu intenționa să epuizeze o temă, ci doar să atragă luarea-aminte asupra unui aspect important al circulației motivelor între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
deplânge conflictul, de o „tristă grandoare” pentru intelectualul responsabil, între idealitatea adevărurilor universale ale umanismului și forțele obscure active în lumea contemporană. Sub axioma că numai „criteriile și idealurile spiritului” girează un rost „înalt și vrednic al vieții”, Comarnescu expune drama intelectualului devotat eticii și adevărului: „Pentru milioanele de oameni ai miturilor și fervorilor naturale, «telurice», cum spune Keyserling, intelectualii intransigenți apar un fel de oportuniști sau negativiști dăunători și primejdioși. Oportuniști când, sub veghea unicului criteriu al binelui etern și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
partid; el se face acum de către oricine simte nevoia și știe unde să-l caute.” Rubrica „o carte”, prezentă numai în două numere, conține cronici notabile ale lui I.I. Cantacuzino la De două mii de ani, romanul lui Mihail Sebastian despre drama insolubilă a unui evreu român, și la Nu, eseul contestatar de celebrități literare al lui Eugen Ionescu. În primul caz e respins ca inadmisibil abuzul prin care comentariile ideologice asupra iudaismului, suscitate de prefața antisemită a profesorului Nae Ionescu, sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
de atitudine, București, 2003. Repere bibliografice: Eugen Simion, Un debut remarcabil, RL, 1989, 23; Adriana Babeți, Terapie intensivă, O, 1989, 32; Doru Mareș, „Prier”. Proza care aduce ploaia, TMS, 1989, 8; Marian Papahagi, Încercarea prozatorului, TR, 1989, 28; Ioan Holban, Drama și melodrama, CRC, 1989, 35; Liviu Petrescu, Viața ca o doctorie, ST, 1989, 9; Irina Petraș, „1989 - Proza scurtă în avangardă”, ST, 1990, 1; Gabriel Dimisianu, Proza cotidianului, CC, 1990, 3; Mircea Țicudean, Realitatea prozei tinere, ECH, 1990, 3-4; Nicolae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
Lingua e stile”, „Revue roumaine de linguistique”. Scrie capitolul Limba și stilul lui Macedonski în Istoria limbii române literare (II, 1969). Semnează studii substanțiale despre parodie, grotesc, realism, comentarii pe marginea poeticii și stilisticii moderne, precum și analize formaliste sofisticate ale dramelor lui Racine, trădând un interes constant pentru clasicism, care va rodi în cărțile de maturitate. Prima sa carte, eseul Fragmente despre cuvinte, apare în 1968. Puțini știu că P. este autorul unor mici romane: Le Miroir persan (1977) și La
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
postfață Mihai Șora, Pitești, 2002; Inflexions de voix, Montreal, 1976; La Syntaxe narrative des tragédies de Corneille. Recherches et propositions, Paris - Ottawa, 1976; Le Miroir persan, Montreal, 1978; ed. Paris, 1978; The Poetics of Plot: The Case of English Renaissance Drama, Manchester, 1985; Fictional Worlds, Cambridge, MA, 1986; ed. (Lumi ficționale), tr. Maria Mociorniță, pref. Paul Cornea, București, 1992; Le Mirage linguistique. Essai sur la modernisation intellectuelle, Paris, 1988; ed. (The Feud of Language. A History of Structuralist Thought), tr. Ed.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
informație la zi, în primul rând din surse germane, menirea educativă a teatrului: Publicul nostru și teatrul (1911), Teatrul de vară (1911), Este mișcarea noastră teatrală un lux? (1912), Teatrul la țară (1914). Un poem, Faust și aviatorul (1921), câteva drame și comedii „poporale” precum În seara de Crăciun (1921), Gogu (1922), Între două focuri (1923), culegerile de versuri Pentru cei mici și buni (1919), Poezii (1938) sau de proză, cum sunt Pe pământ udat de sânge și alte schițe (1924
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
interpretarea baladelor Ucenicul vrăjitor și Craiul ielelor de Goethe, Blestemul bardului de Uhland, Lenore de Bürger, echivalențele sunt admirabile. Cu D. Anghel mai traduce Poezii de Ibsen, poemul dramatic Camoens de Fr. Halm, romanul Strigoiul Carpaților de Al. Dumas-tatăl și drama Gringoire a lui Théodore de Banville. Câteva traduceri din La Fontaine, în aceeași colaborare, au apărut postum. E greu de precizat în ce constă contribuția lui I. la scrierile în colaborare cu D. Anghel (Legenda funigeilor, 1907, Cometa, 1908, Carmen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
sociali și intelectuali, cezarii care s-ar simți amenințați de un Domn al lumii care a învins moartea, arma ultimă a tiranului, irozii care s-ar îngrozi la validarea post-mortem a regelui iudeilor. Îmi vine în minte scena impresionantă din drama Salome, a lui Oscar Wilde, pe care Richard Strauss a folosit-o ca punct de plecare pentru opera sa cu același nume. În acea reprezentare, lui Irod îi este adus la cunoștință că Isus din Nazaret, oriunde mergea, înfăptuia minuni
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Așa cum arată Mihai Popa în lucrarea Filosofia istoriei la Gheorghe I. Brătianu, "când temeliile unei lumi se prăbușeau, trecutul, istoria îl condamnau pe om la o mai statornică luciditate. Brătianu găsea că societatea își poate regăsi drumul, fără a uita drama prin care a trecut [...] Discontinuitatea era determinată de noile condiții ale prezentului (schimbări politice și economice fundamentale) [...] Tot ca o discontinuitate trebuie să considerăm schimbarea dramatică produsă de război [Primul Război Mondial n.n.] în conștiința individuală, care atrăgea după sine
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]