KorAP: Find »[drukola/base=edita & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...480 481 482 ...494 >

12,343 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

la Sibiu gazeta Transilvania (1868-1888) organul societății literare cunoscută sub numele de ASTRA și revista Observatorul (1878-1885), care apărea la Sibiu și era un jurnal național românesc ce a exprimat poziția activismului 311. Tipăriturile cu caracter preponderent religios au fost editate în centre precum Oradea, Blaj, Cluj, Gherla, Satu Mare etc;de exemplu, publicația Amvonul (1871-1881) a fost o revistă de elocvență religioasă, fondată și condusă de preotul Justin Popfui, ce a apărut la Oradea. Gazeta Amicul familiei (1870-1890) a fost înființată

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și Erdély Magyar Lányok (Fetele maghiare din Ardeal cu profil literar și religios, cu un supliment geografic al Ardealului, se tipărea la Cluj). Lunar, circulau următoarele două reviste: Kátholikus Világ (Lumea catolică organul "Reuniunei poporale a Romano-catolicilor Ardeleni", ce era editată la Cluj) și A Nap (Soarele -se distribuia în Timișoara, pentru membrii Societății de misiuni sociale; avea o tematică preponderent socială). La Cernăuți se edita și o revistă săptămânală în limba polonă: Gazeta Polska 320. Publicațiile care au apărut săptămânal

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
următoarele două reviste: Kátholikus Világ (Lumea catolică organul "Reuniunei poporale a Romano-catolicilor Ardeleni", ce era editată la Cluj) și A Nap (Soarele -se distribuia în Timișoara, pentru membrii Societății de misiuni sociale; avea o tematică preponderent socială). La Cernăuți se edita și o revistă săptămânală în limba polonă: Gazeta Polska 320. Publicațiile care au apărut săptămânal în limba germană au fost: Heimat (foaia organizației catolice germane din Bucovina, publicată la Cernăuți) și Sonntagsblatt (revistă religioasă ce apărea în Timișoara). Cu o

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ca atare. Deși a avut consecințe nefaste pentru realitățile culturale catolice românești, a fost o măsură firească în stare de război, dar abuzivă pe timp de pace. Acest episod a reprezentat sfârșitul apariției Revistei Catolice, care nu a mai fost editată niciodată. Farul nou Primul număr al ziarului Farul nou a apărut la data de 1 ianuarie 1934, la București 387. În această ediție nu a fost publicat un articol-program care să împărtășească cititorilor dorințele și așteptările colectivului de redacție, adică

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
I al României a fost comemorată și ea de publicația catolică de limbă germană, în mai multe numere 450. După o întrerupere de aproximativ 8 ani (deși pentru o scurtă perioadă, între 24 martie 28 noiembrie 1918, revista a fost editată), la data de 13 aprilie 1924 a apărut nr. 1 al celui de-al șaselea an de publicare a revistei Bukarester katholisches sonnatagsblatt 451. În articolul-program, publicat în primul număr după reapariție, s-a menționat existența unei alte reviste de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolică s-a dezvoltat, diversificându-se și specializându-se. În 1921 a apărut o revistă dedicată tinerilor catolici: Der Jugenfreund (Amicul tinerimii) ca "Organ al Asociației noastre a tinerilor" ("Organ der Katholischen Juglingsvereine der Erzidiozese Bukarest"). Această publicație a fost editată la recomandarea arhiepiscopului de București, Raymund Netzhammer 462. Primul număr al revistei Jugenfreund a apărut în ianuarie 1921 și a fost coordonat de Matthaus Seikel. Publicația era tipărită lunar 463, însă uneori apărea și o dată la două luni464. Matthaus Seikel

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
studiu (care era o replică la o polemică privitoare la "originea schismei între români") a apărut în 1902, în revista Unirea de la Blaj492,. Auner a fost cel care a scris una dintre cele mai controversate lucrări din istoriografia catolică românească, editată la Budapesta în 1908, în condiții neclare și astăzi 493. Folosind doar istoriografia maghiară, el a reactualizat teoriile maghiare privind originea secuiască-maghiară a catolicilor moldoveni, forțând interpretarea unor relatări ale misionarilor, precum și unele ipoteze fanteziste 494. Datorită acestei lucrări, istoriografia

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
primul număr al revistei Lumina creștinului. Cel care și-a asumat responsabilitatea publicării ei a fost preotul Anton Gabor. Scopul înființării acestei gazete a fost "acela de a deveni cu timpul organul Apostolatului Rugăciunii". Publicațiile catolice din Moldova s-au editat sub coordonarea preoților franciscani și a celor diecezani. Revistele diecezane cele mai importante care au apărut au fost Lumina creștinului și Sentinela catolică. Lumina creștinului Editarea revistei Lumina creștinului a fost legată de numele preotului Anton Gabor, care în luna

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
salariu 566 timp de un an. La sfârșitul anului, a constatat că suma investită a fost amortizată; din acest motiv, publicația a reușit să apară în continuare, deși inițial se primiseră doar 18 cereri de abonament. Primul număr s-a editat în 2000 de exemplare, fiind destinat preoților din episcopiile de Iași și București, dar și credincioșilor catolici. Redacția și administrația revistei se aflau pe strada Ghica Deleni nr. 4 bis. Din luna mai a anului 1913, sediul a fost mutat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
care circulau în Moldova, la București și în Transilvania. S-au enumerat și titlurile cărților religioase care apăruseră în acea perioadă, precum și locul de unde acestea puteau fi procurate. Pentru ostașii catolici care au participat la Primul Război Mondial, a fost editată o broșură: Căința Desăvârșită, ce a apărut în peste 2000 de exemplare, cu sprijinul preotului Ulderic Cipolloni și al d-nei Otilia Ferderber 580. Moartea regelui Carol I a fost consemnată și ea în paginile publicației, printr-un articol în care

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Rugăciunii" scris de Ioan Ferenț, autorul nota: "Mântuitorul nostru ne dă în chipul acesta o menire dumnezeiască, făcându-ne colaboratori ai săi în munca pentru mântuirea sufletelor"591. Ținând cont de această menire a tuturor credincioșilor, la începutul anului, se edita un calendar ce cuprindea motivele pentru care populația se ruga în fiecare lună. În anul 1930 de exemplu, existau următoarele evenimente: "ianuarie ca toți să fie una; februarie sfințirea căsătoriei, școlile catolice în misiuni; martie Sf. Iosif, păstorul și modelul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
veste care s-a răspândit din Sinaia în dimineața zilei de 27 septembrie 1924 și care a umplut de o adâncă durere întreaga țară. Regele Carol I a murit de bătaie de inimă"607. Pe tot parcursul războiului au fost editate materiale care informau credincioșii și care îi încurajau spre a demonstra o trăire creștină în astfel de momente. A fost relatată o întâmplare petrecută în Paris, unde un soldat rănit aflat în sala de asteptare a gării a cerut să

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și la două decenii de activitate neîntreruptă a tipografiei "Presa Bună", s-a produs "decesul" presei catolice din Moldova, odată cu instalarea comunismului în România. Sentinela catolică Sentinela catolică a apărut ca supliment al revistei Lumina creștinului. Această publicație a fost editată lunar începând cu data de 1 ianuarie 1921, având format de ziar. Ea cuprindea 4 pagini și se afla tot sub redacția preotului Anton Gabor. A fost distribuită tuturor abonaților revistei Lumina creștinului și avea îndeosebi preocupări apologetice, adică apăra

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
un număr costa 2 lei. Redacția și administrația se aflau pe strada Ștefan cel Mare din Iași, iar redactor era Dumitru Andrieș 638. La 1 aprilie 1933 Sentinela catolică și-a schimbat numele în Dacia creștină. Scopul celor care au editat această publicație a fost acela de a evidenția necesitatea unui ziar catolic, precum și intenția de a o transforma treptat într-un cotidian. Pentru a îndeplini acest deziderat, s-a făcut fuziunea revistei Sentinela catolică cu Farul nou din București. Această

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
1914, publicația cuprindea rubrici permanente, precum: "Cronologia pe anul 1914 (anul în care apărea), Sărbătorile de păruncă, Posturile în Eparhia de Iași și București, Sărbătoarea Patronului, Calendarul cu notițe"661. Existau materiale ce apăreau constant: în anul 1914 au fost editate următoarele articole: "Un înger al binefacerii, Viața cuvioasei Maria Lataste (ambele erau traduceri), Petru Șchiopul și catolicismul în Moldova, Catolicii și acțiunea militară a României, În ce chip a dezvățat un căpitan pe soldații săi de sudălmi, Povestea vorbei"662

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
aceasta a fost readusă la Săbăoani, unde a funcționat sub conducerea preotului Anton Bișoc până la instaurarea regimului comunist. Revista a continuat să apară până în anul 1947, însă tipografia Serafica a dispărut încă din 1944699. Aurora franciscană Aurora franciscană a fost editată la Huși, pe parcursul a trei perioade: 1918-1920, 1921-1927, 1938-1944. Înainte de anul 1900 a fost introdus în România Ordinul al III-lea Franciscan, denumit și Terțiarii Franciscani, un ordin de călugări și laici din Occident, congregație a Societății Catolicilor Pocăiți. Scopul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pentru o mică meditație. Va urma viața unui Sfânt din Ordinul Franciscan și în fine, se vor da diferite știri și sfaturi folositoare"701. În prima perioadă a apariției, publicația a avut forma unui ziar cu patru pagini. A fost editată la Huși, unde locuia redactorul I. Tălmăcel, care era directorul și administratorul Orfelinatului de război 702. În iarna anului 1920 revista s-a mutat la Fărăoani, odată cu transferul redactorului în această localitate. În decembrie 1920 s-a tipărit ultimul număr

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
anii '30 au existat aproximativ 41 de reviste catolice, dintre care 22 de rit latin și 19 ale uniților 782. Dacă pentru primul număr al revistei Lumina creștinului redactorul și inițiatorul ei Anton Gabor a primit 18 cereri de abonament, editând revista din bani proprii, această publicație s-a dezvoltat apoi atât calitativ, cât și cantitativ, ea fiind tipărită ulterior în peste 1600 de exemplare 783. Revista Viața a apărut inițial ca un buletin parohial destinat populației din satul Săbăoani, iar

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
economice semnalate număr de număr de redactorii revistelor au indicat faptul că nicio publicație catolică nu a făcut profit. Din vânzarea unor tipărituri, s-a putut acoperi costul apariției și cel aferent redactării lor, în condițiile în care acestea erau editate în tipografii catolice. Revistele Lumina creștinului, Viața 787, Bukarester katholisches sonntagsblatt, Farul nou și Buletin parohial au reusit să apară constant, pentru că banii strânși din vânzarea revistelor, cât și primirea unor donații, au acoperit costurile de redactare și tipărire. Referindu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
financiar) reprezentantul papalității. Marmaggi a inițiat o întrunire cu toți episcopii, în vederea fondării unui cotidian în limba română la București. Gabor i-a scris nunțiului și i-a propus câteva sugestii referitoare la ziarul care ar fi urmat să fie editat. El considera că pentru început, acesta trebuia să apară doar de două sau de trei ori pe săptămână, până în momentul în care se dobândea o oarecare experiență, atât din punct de vedere al gestiunii financiare, cât și al redacției. Susținea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
tipografiei 986. În august 1927, monseniorul Gabor, aflând de proiectul cultural al ministrului Angelescu privind înființarea a 3.000 de biblioteci populare sătești, i-a scris arhiepiscopului Cisar, pentru a interveni la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice în vederea distribuirii publicațiilor editate de "Presa Bună", la bibliotecile sătești 987. Arhiepiscopul a confirmat în 10 ianuarie 1928 că a primit de la Iași publicațiile apărute la "Presa Bună", ce urmau a fi înmânate ministrului Angelescu 988. Această rugăminte a fost înnoită și în februarie

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Progressio, Editura Presa Bună, Iași, 2003. Idem, Etica în comunicațiile sociale, Editura Presa Bună, Iași, 2000. Idem, Etica în Internet. Biserica și internetul, Editura Presa Bună, Iași, 2002. Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituții, decrete declarații, traducerea Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, Editat de Organizația Catolică Internațională de Ajutorare "Kirche in Not", Nyiregyhaza, 1990. Consiliul Pontifical pentru Cultură, Pentru o pastorală a culturii, Editura Presa Bună, Iași, 1999. Idem, Pornografia și violența în mijloacele de comunicare: un raspuns pastoral, Editura Presa Bună, Iași

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
1941. Laboa, J.M., Historia de la Iglesia, vol. IV, BAC, Madrid, 2002. La Porte, Jose Maria, Fernandez-Alfaro, El cristiano en los medios de comunicacion segun san Josemaria Escriva. Contexto historico y desarrollo espiritual y pastoral, Thesis ad Doctoratum in Teologia, totaliter edita, Romae, 2008. Latreille, A., L'Eglise catholique et la revolution francaise, vol 1, Paris 1950. Le Bon, Gustave, Învățămintele psichologice din războiul european, Editura "Librăriei Stănculesu", București, 1991. Leonis XIII. Pontifici Maximi. Acta 1881, vol. IV, Typographia Vaticana, Romae, 1885

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de los catolicos en la Restauracion", în Hispania Sacra, 40, 1988, Jose Maria La Porte, Fernandez-Alfaro, El cristiano en los medios de comunicacion segun san Josemaria Escriva. Contexto historico y desarrollo espiritual y pastoral, Thesis ad Doctoratum in Teologia, totaliter edita, Romae, 2008. 10 Nechita Runcan, Concordatul Vaticanului cu România considerații istorico-juridice, Editura Ex Ponto, Constanța, 2000. 11 Mihai Lostun, Relațiile diplomatice dintre România și Vatican în perioada interbelică, Iași, 2005, Teză de doctorat. 12 Bălan Nicolae Mitropolitul, Biserica neamului și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Correspondance inedite, vol. II, G. Charpentier, Paris 1863, p. 106, apud Jose Maria La Porte Fernandez-Alfaro, El cristiano en los medios de comunicacion segun san Josemaria Escriva. Contexto historico y desarrollo espiritual y pastoral, Thesis ad Doctoratum in Teologia, totaliter edita, Romae, 2008, p. 25. 62 N. Sykes, "La vita religiosa e i rapporti fra stato e chiesa", în J.P. Tuer, Storia del mondo moderno, vol. X, Cambridge University Press-Garzanti, Milano, 1974, p. 96. 63 Papa Grigore XVI, Enciclica Mirari vos

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]