13,682 matches
-
110-140 zile în zona montană. Circulația aerului în zona submontană a satului Pietrni este predominantă pe direcția nord-sud, date fiind diferențele mari de altitudine și când aerul mai cald din vatra satului tinde în permanrnță să fie înlocuit de aerul montan, mai rece, în orice anotimp. În zona montană cu altitudini de peste 1600 m, circulația aerului este predominantă pe direcția vest-est, vara și pe direcția est-vest, iarna. Regimul precipitațiilor este de asemenea influențat de relief și altitudine, prezentând în acest sens
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
zona submontană a satului Pietrni este predominantă pe direcția nord-sud, date fiind diferențele mari de altitudine și când aerul mai cald din vatra satului tinde în permanrnță să fie înlocuit de aerul montan, mai rece, în orice anotimp. În zona montană cu altitudini de peste 1600 m, circulația aerului este predominantă pe direcția vest-est, vara și pe direcția est-vest, iarna. Regimul precipitațiilor este de asemenea influențat de relief și altitudine, prezentând în acest sens diferențieri semnificative. În sudul localității, spre hotarul cu
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
numit Cârligele Mici de la intrarea în Cheile Costeștilor, este reprezentată de tufișurile de cetină cu negi abrucate pe pereții calcaroși inaccesibili ai defileului, de garofițele de stâncă, micsandrele de stâncă, iedera albă, ceapa sălbatică, ghioceii galbeni și tufișurile mojdreni. Pădurile montane, încadrate în etajul subalpin situat între altitudinile de 600-1200 metri, sunt situate pe fețle sudice și nordice a munților Arnota , Cacova și Piatra precum și pe culmile muntoase situate de-o parte și de alta a traseului montan al râului Costești
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
tufișurile mojdreni. Pădurile montane, încadrate în etajul subalpin situat între altitudinile de 600-1200 metri, sunt situate pe fețle sudice și nordice a munților Arnota , Cacova și Piatra precum și pe culmile muntoase situate de-o parte și de alta a traseului montan al râului Costești și a afluenților săi (Prislop, Târnicior, Valea Largă, Comarnice, Cracul lui Ignat). Esențele seculare de fag și gorun au fost exploatate "la ras"în anii 1965-1980, zona fiind apoi reîmădurită cu esențe de fag și molid care
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
genetică în cadrul populației. Astfel, prin imigrație se poate introduce un nou material genetic în fondul genetic al populației, în timp de prin emigrație se poate înlătura material genetic. Fluxul genetic poate fi împiedicat de anumite obstacole cum ar fi lanțuri montane, oceane, deșerturi sau chiar construcții de mari dimensiuni ca în cazul Marelui Zid Chinezesc, care a împiedicat fluxul genetic al plantelor din acea zonă. Evoluția organismelor constă în schimbări ale trăsăturilor fenotipice moștenite, a celor caracteristici particulare ale unui organism
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
m, având o vârstă de aproximativ 92 de ani. Deși coborât aici cu două etaje de vegetație, sub fag și gorun, molidul rezistă în climatul de silvostepă din Iași. Experții în domeniu au sugerat completarea peisajului cu alte specii lemnoase montane, precum fagul, ienupărul sau cetina de negi. Aleea salcâmilor cuprinde 35 de arbori ("Robinia psuedoaccacia v. Inermis") cu un diametru mediu de 51 cm, înălțimea de 14 m și vârsta de circa 165 de ani. Costache Negruzzi menționează într-una
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
comitatul Turda - d. 9 martie 1764, Baia Mare) a fost episcop al Bisericii Române Unite cu Roma din Transilvania între anii 1752-1764. Tatăl său, Teodor Aron, a fost preot paroh în Bistra. După studii elementare absolvite cu rezultate deosebite la Roșia Montană, a urmat cursurile medii la colegiul iezuit din Cluj și cursurile de filosofie la Trnava, fiind trimis apoi de episcopul Inocențiu Micu-Klein la Colegiul „De Propaganda Fide” din Roma, unde a studiat între 1734-1742. A fost hirotonit preot la Roma
Petru Pavel Aron () [Corola-website/Science/302144_a_303473]
-
ocupase pozițiile de la Termopile, iar focidienii asigurau apărarea unui drum de munte care avea acces în vale. Xerxes a atacat după 4 zile de așteptare fără să obțină rezultatul scontat. Atunci a luat hotărârea să încerce o încercuire pe drumul montan de ocol și tradiția citează numele lui Ephialtes din Trachis, drept cel care i-a condus pe perși. Leonidas a ținut un consiliu de război și a organizat apărarea pasului, luându-și asupra sa sarcinile cele mai grele. Nu se
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
ordine care s-a păstrat de-a lungul timpului. Reprezentarea arborelui vieții în această alcătuire o regăsim pe statuetele antropomorfe feminine descoperite în necropolele aparținând culturii de epoca bronzului Gârla Mare, în județul Mehedinți, dar și în Bulgaria, la Orsoia, Montana, iar un arbore al vieții similar este incizat pe inelul getic descoperit în necropola de la Seimeni. Biserica creștina le-a preluat și le-a reinterpretat simbolul în concordanța cu ambițiile ei doctrinale. În tradiția creștină arborele cosmic este Crucea Răstignirii
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
străbate județul Buzău. Izvorăște din Carpații de Curbură din Munții Ciucaș și se varsă în Siret. Vechea denumire în limba greacă veche a râului Buzău și a orașului Buzău, atestată în secolul IV î. Hr., a fost Mousaios ("Μουσαίος"). În sectorul montan, dinamica râului este deosebit de mare, mai ales la viituri. În sectorul subcarpatic și cel montan, afluenții mai importanți sunt: Râul Bâsca Roziliei, Râul Bâsca Chiojdului, Pănătău, Slănic și Câlnău. În sectorul de câmpie, Buzăul primește un număr redus de afluenți
Râul Buzău () [Corola-website/Science/302722_a_304051]
-
Siret. Vechea denumire în limba greacă veche a râului Buzău și a orașului Buzău, atestată în secolul IV î. Hr., a fost Mousaios ("Μουσαίος"). În sectorul montan, dinamica râului este deosebit de mare, mai ales la viituri. În sectorul subcarpatic și cel montan, afluenții mai importanți sunt: Râul Bâsca Roziliei, Râul Bâsca Chiojdului, Pănătău, Slănic și Câlnău. În sectorul de câmpie, Buzăul primește un număr redus de afluenți și de o importanță minoră. Pe cursul Buzăului sunt două amenajări hidroenergetice: barajul și Acumularea
Râul Buzău () [Corola-website/Science/302722_a_304051]
-
diplomatice. În 1944 Armata Roșie ajunsese la frontiera Ungariei. Pentru a preveni o acțiune a lui Horthy în defavoarea lui, Hitler l-a chemat pe acesta pentru discuții în Austria, la castelul Kessheim, la marginea orașului Salzburg, foarte aproape de Berchtesgaden, reședința montană a lui Hitler. Însă, o dată ajuns acolo, Horthy a fost reținut cu forța vreme de 1-2 zile și ulterior practic deposedat de o mare parte din puteri. Germania era decisă să evite o ”a doua Italie", ieșită din Axă în
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]
-
cratere) făcute de meteoriți, cea mai mare atingând diametrul 31 km . Fundamentul cristalin, acoperit de gresii și calcare paleozoice, mezozoice și terțiare, apare la suprafață în vest, precum și în masivele muntoase centrale. Sunt caracteristice dunele de nisip, hamadele (în zonele montane și în platourile vulcanice din Libia și din Mauritania), regurile și ergurile. Cercetătorii deșertului au stabilit prin studiul rocilor, fosilelor din Sahara că în acest ținut în trecut (o perioadă de milioane de ani) au fost perioade diferite succesive „umede
Sahara () [Corola-website/Science/302770_a_304099]
-
cu cea a Marelui Bazin. Zona Culturală a Marelui Bazin (The Great Basin Culture Area) este zona geografică nativă a triburilor nativilor americani care se extinde spre nord și est mai mult decât zona bazinului hidrografic a Marelui Bazin. Platoul montan al Marelui bazin acoperă circa 500.000 km² și cuprinde cea mai mare parte a statului Nevada, mai bine de jumătate din suprafața statului Utah, precum și zone ale statelor California, Idaho, Oregon, Wyoming. nu este, de fapt, doar un singur
Marele Bazin () [Corola-website/Science/302782_a_304111]
-
este un artist plastic român născut în 4 octombrie 1941 la Ciclova Montană, județul Caraș-Severin. Are numeroase expoziții și lucrări de artă în muzee și colecții private din România, Marea Britanie, Franța, Germania, Suedia, Statele Unite etc. Deși pare influențat de diferiți pictori abstracți din secolul XX, Oravitzan este considerat de critica de specialitate a
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
la București, Mediaș, Târnăveni, Dorohoi, Turda, Avrig, Calarasi. Industria de prelucrare a lemnului dispune de resurse forestiere considerabile. În combinatele de prelucrare a lemnului se produc plăci aglomerate, fibrolemnoase, furnire, placaje, mobilă. Cele mai importante unități se află în zonele montane și submontane, la Suceava, Bistrița, Focșani, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Arad, Târgu Mureș, Reghin, Satu Mare, București, Brăila și Constanța. Industriile ușoară și alimentară au tradiție în România, deoarece există importante baze de materii prime autohtone. Importante sunt industria bumbacului
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
este o grupă montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali. Cel mai înalt pisc este Vârful Vlădeasa, cu o altitudine de 1.836 m. Către nord se extind până la râul Crișul Repede. La sud sunt despărțiți de Munții Bihor de
Masivul Vlădeasa () [Corola-website/Science/303231_a_304560]
-
Printre elementele arboricole semnalate în arealul rezervației se află specii de: molid ("Picea abies"), larice ("Larix decidua"), pin ("Pinus l."), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), tei pucios ("Tilia cordata"), ulm de munte ("Ulmus montana"), alun ("Corylus avellana"), migdal pitic ("Amygdalus nana"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), soc ("Sambucus L.") sau cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"). La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice cu specii de: colilie ("Stipa pulcherrima"), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), coada-iepurelui ("Sesleria
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
de nisip. Pentru aceasta trebuie asigurată o umiditate moderată și o temperatură de 18 - 25 °C. ul planta medicinala, crește în regiunile alpine până la altitudinea de 2000-2500 m, mai ales pe versanții umbriți și umezi, prin păduri de conifere, pajiști montane, pe stâncării și pe soluri silicoase. Cu un conținut important de antioxidanți, afinele sunt fructe ce nu ar trebui sa lipsească din alimentația zilnică, indiferent că sunt consumate proaspete, congelate, sau sub formă de ceai. Frunzele și fructele - ("Folia et
Afin () [Corola-website/Science/303259_a_304588]
-
în mod empiric contra paraliziei. Reprezentanții genului Aconitum (omag) au flori zigomorfe, nepintenate, divers colorate (albastre, galbene sau albastre-violacei), dispuse în racem lax. Tepala superioară a perigonului are formă de coif. Cresc prin locuri înierbate, tufișuri, coaste stîncoase, în regiunea montană, din etajul gorunetelor pînă în subalpin Conține un alcaloid foarte toxic, aconitina, care în prima fază se manifestă prin iritarea terminațiilor nervoase senzitive, urmată apoi de o paralizie motorie. În cazul intoxicațiilor apare amețeala, epuizarea musculară, ritmul cardiac devine neregulat
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
suc lăptos. Are flori pintenate, care apar primăvara de timpuriu. Fructul este o capsulă de 2-2,5 cm lungime, multispermă. Din bulbotuberculi se extrage bulbocapmina, cu acțiune anestezică. Se întâlnește prin păduri luminoase, din regiunea de cîmpie pînă în cea montană. Cuprinde mai ales plante lemnoase, cu flori unisexuate, grupate în amenți. Prin prezența (uneori) în xilemul lor a traheidelor, precum și prin decalajul dintre polenizare și fecundare, se apropie de gimnosperme, însă prin organizarea florală simplificată, cu învelișuri florale reduse (număr
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
întreagă, ovată sau eliptică. Florile femele sunt grupate cîte 2 și la bază au hipsofile care prin concreștere închid complet 2 achene trimuchiate (numite popular jir). F. sylvatica L. este o specie comună din regiunea de cîmpie pînă în etajul montan inferior, formînd păduri pure sau în amestec cu alte specii foioase sau de conifere. "F. orientalis" Lipsky (fag de Crimeea) este sporadic prin pădurile din Carpații și Subcarpații Orientali. În medicina populară, scoarța de fag se folosește ca vermifug și
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
mature. A. glutinosa (L.) Gaertn. (arinul negru) are frunze emarginate și lăstarii tineri viscid-lipicioși. Crește în luncile rîurilor din regiunile de cîmpie și deal. A. incana. (arinul alb) are frunze acuminate, se întîlnește în lungul pîraielor din zona colinară și montană (din etajul fagului pînă în cel al molidului). Scoarța de arin se utilizează empiric ca febrifug și tonic iar frunzele se folosesc sub formă de cataplasme, ca galactofug la sfîrșitul lăuziei. Arbori sau arbuști cu flori unisexuate, dispuse monoic. Florile
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
în cime, sunt pe tipul 5, heterochlamidee, cu gineceu din două carpele concrescute numai în partea inferioarâ. Fructul este o capsulă sau o polifoliculă. Saxifraga paniculata Mill. (ochii șoricelului) este o specie perenă, care trăiește pe stînci calcaroase din etajul montan superior și alpin. Are frunze spatulate, rozulare, pe margini cu depuneri de CaCO3 (exudat prin hidatode). Florile sunt albe, grupate în raceme, iar fructul o capsulă. Multe specii din familiile Saxifragaceae și Crassulaceae sunt considerate ca plante ornamentale decorative deosebit de
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
axilare, solitare. Se întîlnește prin ape stagnante, puțin adînci, cu fund mîlos. Unii lobi ai frunzelor se transformă în capcane, adaptate la prinderea unor mici animale acvatice. Drosera rotundifolia L. (roua cerului) este o specie sporadică prin sfagnete, în regiuni montane și depresiuni intracarpatice, cu frunze în rozetă bazală, care prezintă tentacule glandulifere (secretă lichid proteolitic). Genuri exotice: Dionea sp., Drosophyllum sp. Cuprinde plante cu flori bisexuate, actinomorfe, fiind grupate în panicule, raceme, umbele sau cime. cu polenizare entomofilă, rar anemofilă
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]