12,604 matches
-
și imaginea anticipatoare), se inserează reprezentarea mnezică, legată de procesul de (re)memorare și de problematica identității, implicit și de imaginarul colectiv. Ea este diferită de percepție, deși o poate reactualiza, dar într-o formă datată și vidă. Este așadar opusă ei în ce privește referința temporală, consistența, înțelegerea (și trăirea). Imaginea mnezică se situează mai exact între percepția reală și conceptul obiectului perceput, într-o ipostază studiată de psihologia cognitivă contemporană ca modalitate de reprezentare mentală a unei informații "trăite" sub o
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fundul iadului a te munci ducându-te,/Ce pe Hristos, auzi, pe Domnul și Mântuitorul tău,/ Și cu drag îl priimeaște pre el în casa sufletului tău. (Dioptra. Cartea II XXI, apud Moraru, "Dioptra" 70) Cele două mari destine biblice opuse, adamic și christic, beneficiază, spre diferență de omul precreștin, locuitor fericit doar al spațiului terestru, de alte câteva areale sacre reprezentate în imaginarul religios. Textele medievale subliniază condiția omului, de creatură făcută din lut (ca materie vremelnică și primară), cauză
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
întreaga rețea a lumii medievale se pot petrece doar dacă centrul caruselului e preluat de altceva, dacă tronul gol e ocupat, legitim sau nu, de altcineva. Dar cine poate sta pe jilțul Voievodului? Dacă faptul de a construi poate fi opus celui de desfacere a destinului sau a firii lucrurilor prin blestem, dacă pioșeniei văduviei ce onorează memoria celui dispărut i se opune păcatul care întină amintirea viitoare a celui fără-de-lege, dacă cel care clădește trebuie să se ferească de rău
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
justifica valabilitatea enunțurilor pe care ei le formulau despre "lume" etc. Interesul acesta a fost activat de cunoașterea filosofică însăși, dar și de existența, în epocă, a sofiștilor, care pretindeau că pot susține, adică argumenta, orice idee, chiar și una opusă (contradictoriu) alteia argumentată anterior, ceea ce contravenea "bunului simț" al gândirii. De fapt, ceea ce deranja nu era atât situația de care am vorbit, anume faptul că ar putea fi argumentată și o idee opusă altei idei, argumentată, la rându-i, în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
adică argumenta, orice idee, chiar și una opusă (contradictoriu) alteia argumentată anterior, ceea ce contravenea "bunului simț" al gândirii. De fapt, ceea ce deranja nu era atât situația de care am vorbit, anume faptul că ar putea fi argumentată și o idee opusă altei idei, argumentată, la rându-i, în bune condiții, ci această pretenție infinită a sofiștilor de a argumenta orice pe fundamente valabile. Dovada pentru această stare de lucruri o aflăm chiar la Aristotel, care deseori, dar mai cu seamă în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
privind corectitudinea gândirii. În perioada de glorie a sofiștilor, instrumentul logic, care, pentru eleați, garanta succesul gândirii în dobândirea adevărului, este pus în dificultate, dat fiind faptul că ideea despre posibilitatea de a dovedi, prin argumentare, orice chiar și opinii opuse (în mod contradictoriu) domină "spațiul întemeierii". Această ultimă idee în fapt, o veritabilă regulă a metodei intră, cumva, în conștiința filosofică a momentului: pentru unii filosofi (sofiștii), ca fapt indubitabil, pentru alții (cei care nu se foloseau de procedee sofistice
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
relația, locul, timpul, poziția, posesia, acțiunea, pasiunea; b) cele cinci voci (numărul a fost stabilit de Porphyrios; la Aristotel sunt, nominal, doar patru): genul, diferența, specia, propriul, accidentul, numite, de aceiași, predicabile; c) un grup de noțiuni generale, numite postpredicamente: opușii, contrarii, anterior-posterior, simultan, mișcarea, posesia (într-un sens mai general); d) noțiunile superioare, numite, de medievali, transcendentalia: Ființa, Unul, Adevărul, Binele etc.; e) noțiunile obișnuite, corespunzătoare cunoașterii "naturale", întemeiate în experiență sau constituite inductiv. Predicamentele, predicabilele, postpredicamentele și transcendentalia, spre deosebire de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
facultății care susține forma logică, în măsura în care aceasta se află în act. Și în cazul ultim este vorba de o diferență (formă logică fapt real sau reel), mult mai adâncă însă decât cele de până acum, pentru că ea angajează însăși natura opușilor. De asemenea, legătura împlinită dintre aceste două instanțe, legătură ce dă unitatea unei cunoștințe, constituie atributul cunoașterii veritabile; căci ea, de fapt, împlinește corespondența. În cazul cunoașterii părelnice, forma logică și obiectul ei nu stabilesc corespondența, chiar dacă un subiect al
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
operații prin care să fie căutat acest termen, care poate susține relația dintre ceilalți doi majorul și minorul de la care pornește căutarea; de fapt, începe constituirea unui silogism. Aparent, avem de-a face aici cu un demers care are sensul opus celui pe care cunoașterea îl are, de vreme ce noi căutăm un temei pentru ceea ce am stabilit deja (relația dintre S și P în concluzie).86 În fond, nu este vorba despre așa ceva. Aristotel este un "constructivist". Silogismul este o construcție, care
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ei nu aparțin aceluiași gen. Iar neapartenența în cauză ține de jocul timpului, de prezența (operațional-timporizatoare) sau absența sa. Opus fenomenului nu poate fi decât ceea ce nu poate fi constituit fenomenal: de exemplu Ideea. Fenomenul și Ideea constituie cuplul de opuși, genul lor comun fiind timpul. Prezența timpului "constituie" fenomenul; "absența" timpului "constituie" Ideea. De aici observăm că timpul are un rol oarecare în privința Ideii, deși unul negativ. Oricum, Ideea are sens tocmai prin raportare la timp (ținând de "absența" timpului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
principală rațională. Dar raționamentul, cum însuși Kant susține, nu este altceva decât o judecată. De altfel, în privința paralogismelor rațiunii pure (legate de Ideea psihologică), judecata este "judecătorul" aparenței produsă prin constituirea rațională a unui eu ca substanță simplă, unitară și opusă unor obiecte posibile în spațiu. În fiecare situație dintre cele patru (eul ca substanță, simplu, unitate, în relație ...) este implicată judecata analitică. Desigur, pretenția psihologiei raționale este că judecata în cauză este sintetică: ceea ce înseamnă că subiectul "eu" își primește
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în filosofia din Ființă și timp, corespunzătoare proiectului realizat); altminteri este pus în dificultate însuși gândul privind "activitatea" (actul) analiticii în analitica existențială, adică valabilitatea formală a celei dintâi pentru cea de-a doua. Rezultatul acestei regândiri poate fi însă opus ideii despre "activitatea" formală a analiticii în analitica existențială: se poate ajunge la observația după care aceasta din urmă este autonomă, că își prescrie sieși regulile de constituire a "obiectului" propriu pe o cale non-judicativă. De altfel, aceasta pare a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ar însemna, în ultimă instanță, o reducție a nimicului la timp; suntem, astfel, în plină dictatură a judicativului. Heidegger însuși, atunci când va constitui existențial timpul, va conduce demersul către regulativitatea și constitutivitatea judicativului, fiindcă, deși scopurile analiticii sale sunt existențial-ontologice, opuse, susține el, metafizicii (ce poate fi identificată aici cu filosofia supusă dictaturii judicativului), Dasein-ul, socotit în ființa sa, va fi redus la timp. Dar "ființa sa" este o unitate existențială în act, iar unul dintre momentele "activității" sale este tocmai
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în regândirea ordinii judecății. Timpul a în-ființat (constituit) subiectul, a în-ființat (constituit) și predicatul; le-a conferit sensurile obiectuale specifice de funcțiuni judicative, dar, după această instituire, timpul, operând încă, retrage subiectul din raza sa, conferindu-i încă un sens, opus, formal, celui anterior, fiind vorba despre atemporalizare. Forma aceasta a cuvântului indică o acțiune, dar una care are sensul opus sensului în care operează timpul, de obicei: cel de timporizare. Iese subiectul și din condiția de ființare (păstrând, totuși, poziția
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de funcțiuni judicative, dar, după această instituire, timpul, operând încă, retrage subiectul din raza sa, conferindu-i încă un sens, opus, formal, celui anterior, fiind vorba despre atemporalizare. Forma aceasta a cuvântului indică o acțiune, dar una care are sensul opus sensului în care operează timpul, de obicei: cel de timporizare. Iese subiectul și din condiția de ființare (păstrând, totuși, poziția obiectuală redusă la simpla sa funcțiune judicativă)? Dacă nu, cum reușește să-și păstreze un anumit statut, pe acesta ontologic
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acestea sunt stabilite de filosoful german, analiza de față se plasează în zona încercărilor de tematizare ontologică a lui "este", care, odată schițată, face posibilă tematizarea copulativă; așadar, este vorba, aici, despre o preeminență a tematizării ontologice. 206 O poziție opusă celei formulate aici, dar deosebit de semnificativă într-o reducție fenomenologică, în Maurice Merleau-Ponty, Phénoménologie de la perception, Troisième partie, III: "La liberté". 207 Aristotel, Etica nicomahică, Cartea a II-a, V, 4; 1105 b; p. 38. 208 Cf. Thomas Nagel, What
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
într-un singur strat sau │ cu o grosime a metalului ≥ 0,40 mm, într-un sistem multistrat, așa cum │ cu o acoperire externă organică (partea sunt descrise în notă 1. │ expusă la intemperii) și, opțional, cu │ o acoperire organică pe partea opusă │ (internă). Acoperirea externă constă │ într-o peliculă de plastisol aplicat │ lichid, cu o grosime nominală maximă a │ filmului uscat de 0,200 mm, un PCS de │ până la 8,0 MJ/mp și o masă uscată │ maximă de 330 g/mp
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176162_a_177491]
-
într-o peliculă de plastisol aplicat │ lichid, cu o grosime nominală maximă a │ filmului uscat de 0,200 mm, un PCS de │ până la 8,0 MJ/mp și o masă uscată │ maximă de 330 g/mp. Peliculă organică │ de pe partea opusă, dacă există, are un │ PCS de până la 4,0 MJ/mp și o masă │ uscată maximă de 200 g/mp." b) după tabel se introduce o nouă notă, nota 1, cu următorul cuprins: ... "NOTĂ 1: Sistem de învelitoare de acoperiș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176162_a_177491]
-
într-un singur strat sau │ cu o grosime a metalului ≥ 0,40 mm, într-un sistem multistrat, așa cum │ cu o acoperire externă organică (partea sunt descrise în notă 1. │ expusă la intemperii) și, opțional, cu │ o acoperire organică pe partea opusă │ (internă). Acoperirea externă constă │ într-o peliculă de plastisol aplicat │ lichid, cu o grosime nominală maximă a │ filmului uscat de 0,200 mm, un PCS de │ până la 8,0 MJ/mp și o masă uscată │ maximă de 330 g/mp
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176199_a_177528]
-
într-o peliculă de plastisol aplicat │ lichid, cu o grosime nominală maximă a │ filmului uscat de 0,200 mm, un PCS de │ până la 8,0 MJ/mp și o masă uscată │ maximă de 330 g/mp. Peliculă organică │ de pe partea opusă, dacă există, are un │ PCS de până la 4,0 MJ/mp și o masă │ uscată maximă de 200 g/mp." b) după tabel se introduce o nouă notă, nota 1, cu următorul cuprins: ... "NOTĂ 1: Sistem de învelitoare de acoperiș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176199_a_177528]
-
sau denumirea cazinoului va fi inscripționata pe una dintre fete și vor fi perfect echilibrate. Pentru controlul echilibrării zarurilor, sălile de cazinou vor avea în dotare aparate tip "Balancing Galiper". Se va respecta condiția că suma punctelor înscrise pe fețele opuse ale unui zar să fie egală cu cifră 7. Articolul 33 Dotarea minimala pe care trebuie să o posede un cazinou pentru a putea obține licență este de 10 mese speciale de joc, dintre care cel putin 4 mese speciale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181406_a_182735]
-
în care forma secțiunii arborelui sau a cioatei nu este circulară, diametrul se determină conform prevederilor alin. (3)-(5), ca medie a două diametre perpendiculare, determinate pentru cercul circumscris conturului secțiunii cioatei, tangent la contur în punctele de măsurare diametral opuse." 3. La articolul 3, după alineatul (6) se introduc patru noi alineate, alineatele (7)-(10), cu următorul cuprins: "(7) În cazul arborilor scoși din rădăcini, fără a fi sustrași, diametrul arborelui se măsoară la 30 cm de la colet. (8) În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186623_a_187952]
-
și tehnologii utilizate în sporirea luminării naturale a spațiilor interioare. Controlul luminării naturale este necesar în cazul unor programe arhitecturale cum sunt școlile; clasa pe plan pătrat necesită luminarea pe două laturi fie adiacente (golul pe a doua latura, cea opusă catedrei trebuie să reprezinte că suprafață 1/3 din suprafața peretelui), fie opuse, fie suplimentarea pe o latură a suprafeței vitrate, cu ajutorul configurării spațiale a ferestrei. Controlul luminării naturale este necesar și în spațiile muzeale, atelierele artiștilor plastici etc. care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
este necesar în cazul unor programe arhitecturale cum sunt școlile; clasa pe plan pătrat necesită luminarea pe două laturi fie adiacente (golul pe a doua latura, cea opusă catedrei trebuie să reprezinte că suprafață 1/3 din suprafața peretelui), fie opuse, fie suplimentarea pe o latură a suprafeței vitrate, cu ajutorul configurării spațiale a ferestrei. Controlul luminării naturale este necesar și în spațiile muzeale, atelierele artiștilor plastici etc. care necesită luminare zenitala. Pentru unele încăperi cu destinație specială cum sunt laboratoarele, atelierele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
putând fi evaluate în cadrul calculului performanței energetice globale a sistemului, prin introducerea unor factori de corecție; - o sursă rece, ce contribuie la eliminarea unei cantități de căldură din zona de calcul trebuie tratată că o sursă obișnuită, dar de semn opus (negativă); - dacă o sursă caldă de mărime importantă are o temperatură apropiată de cea a mediului ambiant interior, fluxul de căldură degajat depinde în mod esențial de diferența de temperatură dintre sursă și mediu; în acest caz, acest flux va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]