12,263 matches
-
unui obiect și să-l pătrundă. Spirit al suprafețelor strălucitoare, poet al spumelor fosforescente, al peisajelor odorante, Bolintineanu n-are acces la mitologia interioară a spațiului. Bosforul său nu este, cu toate acestea, un spațiu al barbariei. Bolintineanu reabilitează lumea otomană, atît de contestata în epoca romantică. O reabilitează atît de mult încît face din ea un paradis al voluptăților molatice, al spețelor vegetale suave, al reliefurilor armonioase. Un mic univers, strîns în jurul unui lac enorm, un univers de parfumuri, culori
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
islam, fie de creștinism sau iudaism, sau pur și simplu din rațiuni ideologice. Din perspectiva istoriei conflictul arabo-israelian este perceput ca un fenomen modern, care datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, conflictul devenind o importantă problemă internațională imediat ce Imperiul Otoman (în 1917) a pierdut puterea în Orientul Mijlociu. Conflictul arabo-israelian a provocat cel puțin cinci războaie importante și un numar de conflicte minore; astfel: Războiul arabo-israelian, din 1948, este cunoscut că războiul israelian de independență (început după retragerea britanică și proclamarea
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
și cea română, iar ulterior cea turcă i-au obligat pe evrei să emigreze în toată lumea. Anterior anului 1918 întregul teritoriu, care în prezent este împărțit între Siria, Israel, entitatea palestiniană și regatul iordanian, a constituit o parte a Imperiului Otoman. După anul 1918 a avut loc stabilirea unor frontiere în teritoriile Libanului, Siriei, Palestinei și Transiordaniei și în cea mai mare parte de-a lungul râului Iordan. În perioada pre-israelită, care precede perioadă statului evreu, teritoriul Palestinei apare menționat în
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
procesului de pace israeliano-palestinian nu reprezintă doar un efect al Războiului Rece, ci are fundamente adânc înrădăcinate în istoria popoarelor europene (a se vedea consecințele Primului Război Mondial și implicațiile care s-au răsfrânt asupra zonei orientale, în special după destrămarea Imperiului Otoman). Cu toate acestea trebuie subliniat faptul că statele europene (că entități individuale) deși nu au avut un rol politic important și-au menținut interesele (comerciale și nu numai) asupra regiunii, însă numai odată cu încheierea Războiului Rece, Europei i s-au
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
respectiv, cele de stat și națiune, având ca numitor comun limba ebraica și tradițiile iudaismului. 310 Semnificativă s-a dovedit a fi inițiativa unor studenți ruși de a organiza imigrația prin intermediul organizației BILU, care urmărea intensificarea demersurilor pe langă autoritățile otomane, pentru acordarea permisiunii de colonizare masivă a Palestinei. 311 Pentru detalii a se vedea Dragoș Ilinca, op. cît., pp. 123-132. 312 Cuvântul provine de la numele muntelui Sion, de lângă orașul Ierusalim. 313 A. L. Zissu , Sioniști sub anchetă, Edart - FFP, București
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
din interiorul subsistemelor mai mult sau mai puțin statice sunt semnificative În această privință (Miller și Kagan, 1997). 9.1. România la sfârșitul secolului al XIX-leatc " 9.1. România la sfârșitul secolului al XIX‑lea" Ieșirea din sfera de influență otomană În urma recunoașterii condiționate a independenței statului român la Congresul de la Berlin din 1878 a pus România În fața unei situații strategice dificile. În acel moment, Principatele Unite aveau granițe comune cu Rusia și cu Austro-Ungaria, doi actori cu tendințe pronunțat hegemonice
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
considere Rusia țaristă drept cea mai mare amenințare la adresa securității naționale. Pe plan extern, România se găsea Într-o postură delicată, dar care a avantajat-o dintr-un anume punct de vedere: proaspăt ieșită din sfera de control a Imperiului Otoman, ca unul dintre statele-tampon menite să separe Austro-Ungaria și Rusia, România a avut posibilitatea de a acționa cu o oarecare libertate pe scena internațională, o libertate de care nu avea să se mai bucure În perioada Războiului Rece. Deși ridica
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
că linkage-ul dintre haplotipul IX și mutația IVSI-110 în Turcia și România ar putea fi explicat printr-o migrație genetică directă din Turcia spre România și ar putea fi atribuită perioadei când Transilvania, Valahia și Moldova erau principate vasale Imperiului Otoman. Mutația CD 39 s-a găsit a fi asociată cu cea mai mare frecventa cu haplotipul I. Pentru prima dată, această mutație se asociază, în România, cu haplotipul (-++-), aceasta explicându-se prin evenimente de recombinare/conversie și reflectă originea veche
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
românesc (Stroilă, 1996). Este perioada în care Tălmăcelul are statut de sat subordonat scaunului Tălmaciu. Urmează apoi, începând cu secolul XIV și până în secolul XVII, perioada în care populația din această zonă încearcă să-și mențină independența în fața ofensivei Imperiului Otoman. Perioada este marcată de o puternică instabilitate politică. În 1526, după înfrângerea ungurilor la Mohács, regatul maghiar se prăbușește, iar Transilvania devine principat autonom, aflat sub suveranitatea Porții Otomane. În 1688, Transilvania devine provincie a Imperiului Habsburgic. După dizolvarea Universității
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din această zonă încearcă să-și mențină independența în fața ofensivei Imperiului Otoman. Perioada este marcată de o puternică instabilitate politică. În 1526, după înfrângerea ungurilor la Mohács, regatul maghiar se prăbușește, iar Transilvania devine principat autonom, aflat sub suveranitatea Porții Otomane. În 1688, Transilvania devine provincie a Imperiului Habsburgic. După dizolvarea Universității Săsești, scaunul Tălmaciului, din care făcea parte și Tălmăcelul, este scos de sub administrația magistraților sibieni (1784), situație care va stimula o deosebită dezvoltare economică și socială a zonei. Tot
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
-se plasa Miercurea. Începând cu 1918, administrația devine românească. Din 1950 Ludoșul este înglobat în raionul Sebeș, regiunea Hunedoara. Astăzi Ludoșul aparține județului Sibiu. În 1438, turcii pradă voievodatul Transilvaniei, iar scaunul Miercurea (inclusiv Ludoșul) nu scapă nici el urgiei otomane. Locuitorii comunei au fost mult timp împovărați de datorii de tip feudal. Atât statul, cât și biserica catolică au constituit instrumente ale subjugării economice. Se plăteau dijma din produse animale, cereale și vin și decima, pentru biserica catolică (începând din
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în relații de dependență față de centru. Teoria sistemului mondial avansează ideea că epoca sistemului mondial este a treia în ordine cronologică după epoca mini-sistemelor (în societățile de vânători-culegători) și cea a imperiilor lumii (Imperiul Roman de exemplu, Egiptul Antic, Imperiul otoman). Această a treia epocă apare la începutul secolului al XVI-lea, moment în care se naște și capitalismul. Rezultatul expansiunii sistemului mondial este împărțirea lumii în centru (societățile Europei de Vest), periferie (societățile sărace) și tipul intermediar al societăților semi-periferice
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de ani de viață și 26 de ani de domnie și care, după opinia aceluiași autor, l-au costat viața (inamicii săi l-au denunțat că a bătut monedă proprie, ceea ce constituia un act de nesupunere și sfidare a suzeranității otomane). Secolul al XIX-lea marchează apariția, ce e drept la distanțe de câțiva ani - 1811, 1814, 1833 - a unor medalii referitoare la viața Bucureștilor (medalia școlilor grecești din București, placheta Teatrum Valachicum Bucharestini, medalia dedicată generalului Kiseleff, de către Colegiul medicilor
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
circumstanțiată, demnă, fără neghioabe admirații, vie parcă de ieri. D. CANTEMIR D. Cantemir (1673-1723) e un erudit de faimă europeană,voievod moldovean, academician berlinez, prinț moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru. Autor între altele al unei Istorii a imperiului otoman scrisă latinește, care i-a făcut renumele în Occident, întrucît ne privește, interesează prin Divanul seau gâlceava înțeleptului cu lumea sau județul sufletului cu trupul, compunere școlărească, și prin mai matura Istorie ieroglifică. Divanul, cu pesimismul lui biblic, e de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de ani de viață și 26 de ani de domnie și care, după opinia aceluiași autor, l-au costat viața (inamicii săi l-au denunțat că a bătut moneda proprie, ceea ce constituia un act de nesupunere și sfidare a suzeranității otomane){\cîte 6}. Secolul al XIX-lea marchează apariția, ce e drept la distanțe de câțiva ani - 1811, 1814, 1833 - a unor medalii referitoare la viață Bucureștilor (medalia școlilor grecești din București, placheta Teatrum Valachicum Bucharestini, medalia dedicată generalului Kiseleff, de către
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
acesta, la rândul său, a dat naștere curentelor și ideologiei politice a naționalismului modern.6 De-a lungul secolelor al XIX-lea și al XX-lea, naționalismul a modelat și remodelat organizarea politică a lumii moderne, a grăbit distrugerea Imperiilor Otoman, Austro-Ungar și Britanic și a unit unitățile teritoriale disparate din Germania și Italia. Fostele colonii spaniole precum și Brazilia din America de Sud au adoptat modelul statului-națiune când și-au câștigat independența în secolul al XIX-lea, după cum au procedat noile țări din
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
publicisticii eminesciene din această etapă: "O depeșă din Ragusa", " Până în momentul de față...", "Despre biruința muntenegrenilor...", "De la armia de pe Drina...", "Telegramele cele mai nouă" etc. cuprind informații privind organizarea apărării pe fronturile de luptă și rezistența armatelor sârbe în fața invadatorilor otomani. Eminescu realizează una dintre cele mai sugestive caracterizări ale poporului muntenegrean, având în minte imaginea Țărilor Române la începutul organizării lor și identificând elemente de similitudine între conducătorii muntenegreni și personalități ca Mircea cel Bătrân sau Ștefan cel Mare. Apelul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pentru încheierea păcii și acordarea de drepturi popoarelor aflate sub stăpânirea sa, constituie un alt subiect dezbătut pe larg de Eminescu în paginile Curierului de Iași. Diplomația europeană se distinge în viziunea jurnalistului prin practicile birocratice, în opoziție cu puterea otomană care vede soluționarea problemelor pe calea armelor. Imperiul Otoman respinge însă propunerile Marilor Puteri și, astfel, în 12/24 aprilie 1877, Rusia declară război Porții. Proclamarea Independenței României, în 9 mai 1877, este prezentată ca un moment esențial în istoria
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sub stăpânirea sa, constituie un alt subiect dezbătut pe larg de Eminescu în paginile Curierului de Iași. Diplomația europeană se distinge în viziunea jurnalistului prin practicile birocratice, în opoziție cu puterea otomană care vede soluționarea problemelor pe calea armelor. Imperiul Otoman respinge însă propunerile Marilor Puteri și, astfel, în 12/24 aprilie 1877, Rusia declară război Porții. Proclamarea Independenței României, în 9 mai 1877, este prezentată ca un moment esențial în istoria țării noastre, urmare firească a derulării evenimentelor: "Drept că
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Drept că în realitate era altfel, căci România n-a fost niciodată vasală Turciei; dar în ochii diplomației engleze și a unei părți din jurnalistica austriacă România era ceea ce e și după opinia lui Savfet Pașa: parte integrantă a Imperiului otoman"211. În articolele "România și cestiunea Orientului" și "România și cestiunea orientală", jurnalistul dezbate pe larg revendicările României, stipulate în Memoriul înaintat de ministrul de externe Mihail Kogălniceanu Porții, și ecoul acestora în presa străină. Textele publicate în gazeta ieșeană
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
rubrică specială, " De pe câmpul de război", care sintetizează informațiile furnizate de agențiile străine de presă. Jurnalistul acordă atenție și poziției adoptate de marile puteri necombatante, în special politicii Imperiului Austro-Ungar care, deși se erijează în apărător al păcii, sprijină Imperiul Otoman și formulează declarații războinice la adresa României. Preocupat să ofere cititorilor o imagine cât mai fidelă a politicii internaționale, Eminescu consacră mai multe articole situației politice din Franța, Germania, Italia și Grecia. În ciuda schimbărilor care au loc în politica internă, Eminescu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mai amplu al politicii internaționale, susținându-și discursul prin apelul constant la exemple privind situația altor state. Pornind de la poziția geopolitică a țării noastre în spațiul european, situată la granița dintre cele trei imperii, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Țarist și Imperiul Otoman, jurnalistul pledează pentru echidistanță: "suntem adecă țară mică și săracă și trebuie să cunoaștem puțina noastră însemnătate, să nu ne amestecăm în certurile celor mari și să mărturisim, mai ales, anemia noastră"298. Prezentarea vieții politice din Anglia, Franța, Germania
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Principatelor între statele cu cele mai moderne structuri democratice din epocă. Un moment de răscruce îl constituie înlăturarea de la domnie al lui Alexandru Ioan Cuza, în 1866, și instalarea unui prinț străin la conducerea țării. Evenimentele generează pericolul unei intervenții otomane directe, cel al desfacerii Unirii, la care se adaugă și alte probleme cauzate de manevrele diplomatice ale marilor puteri. Situația de criză este depășită ca urmare a implicării responsabililor politici interni, precum și a proaspetei diplomații românești. De altfel, în ciuda luptelor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
De altfel, în ciuda luptelor interne pentru putere, oamenii politici români și, nu în ultimul rând, Principele Carol I de Hohenzollern, valorifică fiecare ocazie care ar fi putut aduce mai aproape momentul modificării statutului internațional al țării, prin desprinderea de Imperiul Otoman și dobândirea independenței de stat. Între momentul în care Principatele dobândesc o Constituție modernă, în 1866, și clipa obținerii și recunoașterii de către marile puteri a suveranității și independenței câștigate prin intrarea în războiul ruso-turc declanșat în 1877, se scurge un
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
19 august 1878. În urma Congresului de la Berlin, din iunie-iulie 1878, Dobrogea, Gurile Dunării și Insula Șerpilor revin României, iar cele trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Bolgrad și Ismail, sunt retrocedate Imperiului țarist. Dobrogea fusese integrată sistemului administrativ al Imperiului Otoman la sfârșitul secolului al XV-lea, după cucerirea Chiliei și Cetății Albe, în 1484, iar revenirea ei între granițele României constituia un drept și nu o favoare care se făcea țării noastre. Eminescu consacră acestui subiect mai multe editoriale din
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]