13,312 matches
-
stânga sus al pavilionului era similară în proporțiile elementelor constructive cu pavilionul navelor de luptă, iar dimensiunile acesteia erau 0,5 din lungime și 0,3 din lățime. Flamura navelor Marinei Militare și a navelor grănicerești erau reprezentate printr-o „pânză de astar, în formă dreptunghiulară, de culoare roșie la navele de luptă ale Marinei Militare, de culoare albastră la navele auxiliare ale Marinei Militare și de culoare verde la navele grănicerești [lățimea este de 0,6 din lungime]. La capătul
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
navelor marinei militare și ale navelor grănicerești erau reprezentate prin drapelul de luptă al unităților respective. Flamura era însemnul prin care se făcea cunoscut faptul că nava este armată și comandată de un ofițer de marină. Era constituită dintr-o „pânză de astar, de forma unui triunghi isoscel, având baza spre dispozitivul de prindere și imprimate pe ambele fețe culorile drapelului și stema Republicii Socialiste România.” Geacul era reprezentat „printr-o pânză de astar de formă pătrată, având imprimate pe ambele
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
de un ofițer de marină. Era constituită dintr-o „pânză de astar, de forma unui triunghi isoscel, având baza spre dispozitivul de prindere și imprimate pe ambele fețe culorile drapelului și stema Republicii Socialiste România.” Geacul era reprezentat „printr-o pânză de astar de formă pătrată, având imprimate pe ambele fețe culorile drapelului și stema Republicii Socialiste România. Pe culoarea albastră sunt aplicate două ancore încrucișate de culoare albă având aceeași mărime ca stema.” Pavilionul distinctiv pentru navele grănicerești era reprezentat
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
de formă pătrată, având imprimate pe ambele fețe culorile drapelului și stema Republicii Socialiste România. Pe culoarea albastră sunt aplicate două ancore încrucișate de culoare albă având aceeași mărime ca stema.” Pavilionul distinctiv pentru navele grănicerești era reprezentat „printr-o pânză de astar, de culoare albă, de formă dreptunghiulară, având jumătatea dinspre dispozitivul de prindere de culoare verde pe care este aplicată o ancoră de culoare albă”. Dimensiunile acestor însemne, precum și modul de folosire al acestora urmau să fie stabilite de către
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
luptă ale unităților militare, cu excepția inscripțiilor de pe fața a doua a drapelului: „Gărzile patriotice” — în linie arcuită, deasupra stemei — și unitatea administrativă în care se găsea gruparea (municipiul sau județul) — în linie dreaptă, sub stemă. Dimensiunile erau indicate în anexă: pânza avea 100 cm lungime și 66 lățime, înălțimea scrisului era de 6 cm, franjurii erau lungi de 5 cm, hampa avea 240 cm lungime și 4 cm în diametru, iar ogiva din vârful hampei era înaltă de 15 cm. Potrivit
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
patrimoniul Muzeului Militar. În 1971 un lot important de vechi drapele a trecut în patrimoniul Muzeului Național de Istorie. În 1966, la Muzeul Militar Central se găseau 1075 drapele românești și străine, dintre care 949 originale, cu hampă, vârf și pânză, 42 de copii și reconstituiri și 84 la care se mai păstrează doar hampa și vârful. Împreună cu alte categorii de drapele, stindarde, pavilioane, fanioane, eșarfe și cravate, colecția se ridica la 1248 obiecte. Astăzi colecția de drapele și stindarde a
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
accesorii cravata pentru fixarea decorațiilor, șase eșarfe pentru militarii din garda drapelului și o husă din material textil impermeabil. Drapelul de luptă al navelor militare este identic cu pavilionul acestora. Pavilionul este, la rândul său, identic cu , fiind confecționat din pânză de astar în diferite dimensiuni, potrivit rangului navei. Geacul României dintre 1995 și 1998 a fost asemănător mărcilor navelor militare. După această dată a fost înlocuit cu unul care înfățișează drapelul românesc în poporție de 1:1 cu două ancore
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
ancore albe încrucișate în centrul fâșiei albastre. Pavilionul șefului Statului Major General este reprezentat de un tricolor românesc de formă pătrară având patru stele albe, una sub alta, în centrul fâșiei albastre. Flamura navelor este reprezentată printr-o bucată de pânză în formă de triunghi isoscel alungit, cu proporția de 1:10, pe care este imprimat tricolorul românesc. La începutul anilor 2000 au fost stabilite patru drapele de identificare a forțelor armate: Publicația „Album des pavillons nationaux et des marques distinctives
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
execută în atelierul său macheta plutei, se întâlnește și cu foști naufragiați, dorind să înțeleagă atmosfera care domnea pe plută. Ezită la alegerea unei scene concrete, în cele din urmă se hotărăște asupra momentului în care naufragiații observă în depărtare pânzele bricului "Argos" care le va aduce salvarea. Rezultatul a fost un tablou, care la expunerea la Salonul din 1819 va trezi multe controverse și comentarii, cu caracter mai mult politic, decât artistic. "Pluta Meduzei" este, mai presus de orice, o
Théodore Géricault () [Corola-website/Science/306753_a_308082]
-
înalt sunt de regulă ace sau alte instrumente ascuțite, de metal cu ajutorul cărora se zgârie suprafața netedă a plăcii (din metal moale precum cupru ori zinc). Odată zgâriat desenul este acoperit cu un strat fin de cerneală tipografică. Cu ajutorul unei pânze apretate se elimină cerneala în surplus și se acoperă cu o hârtie (de regulă umedă), iar apoi prin presare se transferă desenul de pe placă pe hârtie. Astfel procesul poate fi repetat, teoretic fără a avea diferențe între exemplare. Placa, piatra
Gravură () [Corola-website/Science/306806_a_308135]
-
opună. Pentru a nu fi atacat de răniți, Dunant flutură un steag care poate fi considerat "neutru", un negativ al steagului elvețian (fond roșu cu o cruce albă la mijloc) obținut în pripă prin desenarea unei cruci roșii pe o pânză albă. Întors la Geneva scrie o carte numită "Amintiri din Solferino", publicată din banii proprii în 1862. A trimis copii ale acestei cărți liderilor politici și militari din întreaga Europă. Pe lângă relatarea experienței trăite la Solferino în 1859, el pledează
Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie () [Corola-website/Science/306799_a_308128]
-
și concep un fiu: Horus. Isis îl cheamă în ajutor pe Anubis, zeul cu cap negru (culoare ce simboliza renașterea în Egiptul Antic). Cu răbdare acesta adună la un loc membrele, le freacă cu ulei, le înfășoară în bucăți de pânză, confecționând prima mumie. Când își termină treaba, Osiris deschide ochii și începe din nou să respire. Isis se transformă într-un erete și se așază pe trupul soțului ei. Astfel, cei doi au conceput un copil, care va putea deveni
Mitologia Egiptului Antic () [Corola-website/Science/306907_a_308236]
-
se poate opune acestui fapt. Se presupune că Seth a fost un rege rău și lacom. Într-o zi însă, aflându-se la vânătoare, el descoperă printre trestii sarcofagul lui Osiris. Cuprins de furie, el ciopârțește sicriul, scoate mumia, desface pânzele, face bucăți trupul și aruncă aceste bucăți în cele patru colțuri ale fluviului. Aflând acestea, Isis pornește din nou în căutarea soțului ei, trecând cu o barcă de-a lungul fluviului. Pe fiecare mal unde găsește o bucată din Osiris
Mitologia Egiptului Antic () [Corola-website/Science/306907_a_308236]
-
în Parcul Natural Porțile de Fier, pe direcția vest-est, de la Valea Cernei, în vest, până la extremitatea estică a parcului și coboară în altitudine de la nord la la sud și est. Parcul Natural Porțile de Fier se suprapune structurii tectonice în pânză a Munților Carpați. Se remarcă patru unități majore: Unitățile Danubiene, Pânza de Severin, Pânza Getică și Pânza Supragetică. Unitățile Danubiene sunt prezente în partea centrală și estica a Parcului Natural Porțile de Fier în arealul Munților Almăj și includ un
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Cernei, în vest, până la extremitatea estică a parcului și coboară în altitudine de la nord la la sud și est. Parcul Natural Porțile de Fier se suprapune structurii tectonice în pânză a Munților Carpați. Se remarcă patru unități majore: Unitățile Danubiene, Pânza de Severin, Pânza Getică și Pânza Supragetică. Unitățile Danubiene sunt prezente în partea centrală și estica a Parcului Natural Porțile de Fier în arealul Munților Almăj și includ un fundament metamorfic reprezentat prin gabrouri, serpentinite, gnaise, șisturi metamorfice sericito-cloritoase, micașisturi
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
până la extremitatea estică a parcului și coboară în altitudine de la nord la la sud și est. Parcul Natural Porțile de Fier se suprapune structurii tectonice în pânză a Munților Carpați. Se remarcă patru unități majore: Unitățile Danubiene, Pânza de Severin, Pânza Getică și Pânza Supragetică. Unitățile Danubiene sunt prezente în partea centrală și estica a Parcului Natural Porțile de Fier în arealul Munților Almăj și includ un fundament metamorfic reprezentat prin gabrouri, serpentinite, gnaise, șisturi metamorfice sericito-cloritoase, micașisturi, filite, cuarțite, etc.
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
a parcului și coboară în altitudine de la nord la la sud și est. Parcul Natural Porțile de Fier se suprapune structurii tectonice în pânză a Munților Carpați. Se remarcă patru unități majore: Unitățile Danubiene, Pânza de Severin, Pânza Getică și Pânza Supragetică. Unitățile Danubiene sunt prezente în partea centrală și estica a Parcului Natural Porțile de Fier în arealul Munților Almăj și includ un fundament metamorfic reprezentat prin gabrouri, serpentinite, gnaise, șisturi metamorfice sericito-cloritoase, micașisturi, filite, cuarțite, etc. Pânza de Severin
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Getică și Pânza Supragetică. Unitățile Danubiene sunt prezente în partea centrală și estica a Parcului Natural Porțile de Fier în arealul Munților Almăj și includ un fundament metamorfic reprezentat prin gabrouri, serpentinite, gnaise, șisturi metamorfice sericito-cloritoase, micașisturi, filite, cuarțite, etc. Pânza de Severin este alcătuită din formațiuni sedimentare flișoide de vârstă Jurasic superior - Cretacic inferior (Strate de Sinaia). Pânza aflorează pe sectorul Orșova - Drobeta Turnu Severin într-un afloriment spectaculos la Vârciorova, în amonte de Cazanele Mari (viaductul Grăniceri) precum și la
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Fier în arealul Munților Almăj și includ un fundament metamorfic reprezentat prin gabrouri, serpentinite, gnaise, șisturi metamorfice sericito-cloritoase, micașisturi, filite, cuarțite, etc. Pânza de Severin este alcătuită din formațiuni sedimentare flișoide de vârstă Jurasic superior - Cretacic inferior (Strate de Sinaia). Pânza aflorează pe sectorul Orșova - Drobeta Turnu Severin într-un afloriment spectaculos la Vârciorova, în amonte de Cazanele Mari (viaductul Grăniceri) precum și la confluența dintre pârâul Sirina și Dunăre. Pânza Getică aflorează în partea vestică a Parcului Natural Poțile de Fier
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
sedimentare flișoide de vârstă Jurasic superior - Cretacic inferior (Strate de Sinaia). Pânza aflorează pe sectorul Orșova - Drobeta Turnu Severin într-un afloriment spectaculos la Vârciorova, în amonte de Cazanele Mari (viaductul Grăniceri) precum și la confluența dintre pârâul Sirina și Dunăre. Pânza Getică aflorează în partea vestică a Parcului Natural Poțile de Fier în arealul Munților Locvei și la est de Valea Cernei. Fundamentul metamorfic este reprezentat prin șisturi metamorfice cu diferit grad de metamorfism. Alături de acestea sunt prezente intruziunile magmatice - masivul
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
reprezentat prin șisturi metamorfice cu diferit grad de metamorfism. Alături de acestea sunt prezente intruziunile magmatice - masivul granitic de Sichevița și banatite și învelișul sedimentar al Bazinului Reșița, cu depozite de vârstă Paleozoic mediu și superior precum și Mezozoic (calcare, marnocalcare, marne). Pânza Supragetică prezintă fundament metamorfic, este o pânză de forfecare de soclu, alcătuită din formațiuni cristaline prealpine și depozite sedimentare paleozoice superioare și mezozoice, subțiri și lacunare cu petice de eroziune. Intruziunile magmatice sunt reprezentate de masivul de granitoide de la Sichevița
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
de metamorfism. Alături de acestea sunt prezente intruziunile magmatice - masivul granitic de Sichevița și banatite și învelișul sedimentar al Bazinului Reșița, cu depozite de vârstă Paleozoic mediu și superior precum și Mezozoic (calcare, marnocalcare, marne). Pânza Supragetică prezintă fundament metamorfic, este o pânză de forfecare de soclu, alcătuită din formațiuni cristaline prealpine și depozite sedimentare paleozoice superioare și mezozoice, subțiri și lacunare cu petice de eroziune. Intruziunile magmatice sunt reprezentate de masivul de granitoide de la Sichevița, de vârstă hercinică. Parcul Natural Porțile de
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
primare, denumite și caoline se găsesc în locul formării lor pe când argilele secundare se găsesc departe de locul formării lor fiind mutate de eroziune și apă. Straturile argiloase fiind impermeabile, joacă un rol în reținerea apei de înfiltrație și în formarea pânzei de apă freatică. Minerale argiloase sunt de obicei formate pe perioade lungi de timp prin dezagregarea chimică treptată a rocilor, de obicei, de silicat de aluminiu, prin concentrații mici de acid carbonic și alți solvenți diluați. În urma intemperiilor acești solvenți
Argilă () [Corola-website/Science/307808_a_309137]
-
de pădurile de stejari, imagini pe care le fixează în nenumărate schițe. Comportamentul lui amintește de preocupările contemporanului său, pictorul englez William Turner. Ambii căutau trăiri palpitante, impresii pe care li le oferea natura. Tablourile lor însă nu seamănă, pe pânzele lui Friedrich nu regăsim avântul și haosul elementelor deslănțuite ale naturii atât de caracteristice picturii lui Turner. În vara anului 1803, artistul se stabilește la Loschwitz (azi un cartier al orașului Dresda). În atmosfera mai sumbră a meleagurilor Germaniei pictorul
Caspar David Friedrich () [Corola-website/Science/307814_a_309143]
-
difuze, albastrul apei este atât de fin încât pare destinat sentimentelor privitorului, și nu ochiului său. "Pe velier" (1818-1819) este rememorarea unei excursii pe Marea Baltică. Se remarcă compoziția desăvârșită prin care pictorul redă mișcarea și ritmul călătoriei pe barca cu pânze. Friedrich a micșorat cu bună știință dimensiunile personajelor pentru a accentua mărimea catargului și senzația de deplasare dată de pânza umflată în vânt. Titlul original al tabloului "Marea înghețată" (1823-1824) a fost "Scufundarea vasului "Espoir"". Friedrich făcea aluzie la numele
Caspar David Friedrich () [Corola-website/Science/307814_a_309143]