12,120 matches
-
ai școlii arheologice românești care și-au adus contribuția la îmbogațirea cunoștințelor despre trecutul spațiului brăzdat de Prahova și Teleajen, dintre care amintim pe: Radu Vulpe, Ion Nestor, Gheorghe Ștefan, Grigore Florescu, Gheorghe Diaconu, Dinu V Rosetti și mulți alții. Parterul clădirii Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova este dedicat expozițiilor arheologice, acestea cuprinzând cele mai importante descoperiri din siturile în care se efectuează cercetări. S-a încercat în desfășurarea expozițiilor aplicarea de metode noi în ceea ce privește prezentarea bogatului material arheologic
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
prezentate urmând două teme majore: Suceava medievală și Bucovina. De asemenea, aripa de pe latura de nord a clădirii, ocupată în prezent de Filiala Suceava a Arhivelor Statului, urmează să găzduiască secția de artă a Muzeului Bucovinei. Clădirea are două niveluri (parter și etaj), unde încăperile sunt dispuse simetric. Atât la parter, cât și la etaj, de o parte și de alta, se deschid din holul central, coridoare longitudinale, de-a lungul cărora se înșiruie camerele (câte 25 pe nivel). Modulul arhitectural
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
asemenea, aripa de pe latura de nord a clădirii, ocupată în prezent de Filiala Suceava a Arhivelor Statului, urmează să găzduiască secția de artă a Muzeului Bucovinei. Clădirea are două niveluri (parter și etaj), unde încăperile sunt dispuse simetric. Atât la parter, cât și la etaj, de o parte și de alta, se deschid din holul central, coridoare longitudinale, de-a lungul cărora se înșiruie camerele (câte 25 pe nivel). Modulul arhitectural central, care depășește prin înălțime aripile clădirii, este pus în
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
din holul central, coridoare longitudinale, de-a lungul cărora se înșiruie camerele (câte 25 pe nivel). Modulul arhitectural central, care depășește prin înălțime aripile clădirii, este pus în evidență și de un ușor decroș, în axul căruia se găsește la parter intrarea, iar la etaj un balcon din fier forjat și un altorelief reprezentând stema Moldovei, mărginită lateral de o cunună. Același decroș este prezent și la cele două extremități ale edificiului, dinspre Strada Ștefan cel Mare. Fațada este împărțită pe
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
din fier forjat și un altorelief reprezentând stema Moldovei, mărginită lateral de o cunună. Același decroș este prezent și la cele două extremități ale edificiului, dinspre Strada Ștefan cel Mare. Fațada este împărțită pe orizontală în două registre: cel corespunzător parterului, cu ferestre dreptunghiulare prinse într-un parament de bosaje de tip rustic, și cel superior, cu ferestre deasupra cărora sunt dispuse elemente în relief, fie sub formă triunghiulară, fie sub formă de bare orizontale, alternând grupat. Clădirea are un stil
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
poate să adăpostește mașini de război. Cazematele pe lângă zidurile au fost construite în secolul al XIX-lea. Fiecare etaj donjonului urmează același model: constat într-o singură cameră cu un stâlp central, care susține bolta pe ogive. În Evul mediu, parterul adăpostea bucătăriile și locuințele servitorilor. Pe primul etaj se află Sala Consiliului, care era folosită și pentru recepțiile oficiale. Este conectată cu cabinetul regelui printr-o pasarelă. Zidurile sălii erau initial acoperite cu lambriuri de lemn decorate cu tapiserii, care
Castelul Vincennes () [Corola-website/Science/334144_a_335473]
-
Offenbach. Clădirea este declarată monument istoric din 11 martie 1991. Pe 13 noiembrie 2015 a fost scena unui atac terorist revendicat de organizația Statul islamic. era la început un mare café-concert cu o arhitectură chineză, cu cafeneaua și teatrul la parter și o mare sală de dans la primul etaj. Se jucau vodeviluri de Scribe, Bayard, Mélesville, sau Dumersan, și aveau loc și concerte. Stabilimentul, deschis pe 3 februarie 1865, este cumpărat aproape imediat de André-Martin Pâris. În timpul războiului din 1870
Bataclan () [Corola-website/Science/335108_a_336437]
-
este pus pe intrare, care reprezintă un portal cu aspect oriental de aivan rectangular cu două ferestre laterale, mărginite de colonete elegante, care se repetă și la portal. Holul intrării este iluminată de o fereastră laterală, iar urcarea la nivelul parterului se efectuează prin trepte exterioare. Fațada laterală are o compoziție simetrică, alcătuită din patru axe, toate conținând ferestre. Cornișa casei este proeminentă, din muluri, cu o friză netedă, susținută la colțuri de lesene. În anul 2014, agentul economic care arendează
Conacul urban al lui Inglezi () [Corola-website/Science/335202_a_336531]
-
anfiladă circulară. Compoziția fațadei este simetrică, cu un rezalit voluminos central, accentuat de un acoperiș piramidal cu foișor aerat, cât și două rezalite laterale. Nouă axe compoziționale reprezintă 8 goluri de ferestre și unul în mijloc pentru intrarea principală la parter, respectiv ușa de la balcon la etajul doi. Paramentul fațadei principale este variat: parterul este executat în bosaje orizontale din piatră de gresie, iar etajul din cărămidă arsă și detalii din piatră. Intrarea nu este evidențiată arhitectural decât cu arcul conturat
Clădirea fostului gimnaziu pentru fete fondat de principesa N. G. Dadiani () [Corola-website/Science/335236_a_336565]
-
un acoperiș piramidal cu foișor aerat, cât și două rezalite laterale. Nouă axe compoziționale reprezintă 8 goluri de ferestre și unul în mijloc pentru intrarea principală la parter, respectiv ușa de la balcon la etajul doi. Paramentul fațadei principale este variat: parterul este executat în bosaje orizontale din piatră de gresie, iar etajul din cărămidă arsă și detalii din piatră. Intrarea nu este evidențiată arhitectural decât cu arcul conturat cu bolțari în spiritul goticului timpuriu și dominat de balconul-tribună de la etaj. Ferestrele
Clădirea fostului gimnaziu pentru fete fondat de principesa N. G. Dadiani () [Corola-website/Science/335236_a_336565]
-
teren pe care este amplasat complexul de clădiri a fost cumpărat în 1878 de secretarul gubernial Nicolai Ivanovici Kușkovski la licitația publică organizată de Uprava urbană. Între anii 1879 și 1894, acesta a ridicat o casă de colț, într-un parter, cu un subsol, alcătuită din șase odăi. În 1897, Kușkovski a vândut proprietatea imobiliară medicului Lazăr Tumarkin, care între anii 1898 și 1902 a construit o clădire pentru clinica de hidroterapie. Proprietarii atestați în 1903 erau Matei și Lazăr Tumarkin
Complexul de clădiri ale fostei clinici de hidroterapie a medicului Tumarkin () [Corola-website/Science/335370_a_336699]
-
sudul Imperiului Rus. Complexul de clădiri este compus din vila urbană (litera A) și clădirea fostei clinici de hidroterapie (litera B). Vila medicului Tumarkin este o casă de locuit construită la colțul cartierului, ridicată pe un plan rectangular, într-un parter, amplasată la intersecția străzilor A. Pușkin și A. Șciusev. Fațadele au o arhitectură eclectică cu reminiscențe clasice, abundând în detalii decorative. Fațada principală este orientată spre strada Pușkin și are o compoziție disimetrică, cu amplasarea unui rezalit în partea centrală
Complexul de clădiri ale fostei clinici de hidroterapie a medicului Tumarkin () [Corola-website/Science/335370_a_336699]
-
de-al Doilea Război Mondial. Clădirea a fost restaurată în stil Art Nouveau, total diferit de stilul inițial. Din punct de vedere arhitectural, fațada nu reprezintă o entitate decorativă integră. Fosta clinică de hidroterapie este o clădire alcătuită dintr-un parter cu etaj, ridicată pe un plan rectangular, amplasat în curtea complexului. Are o fațadă simetrică, cu cinci axe compoziționale, dintre care patru sunt goluri de ferestre simple, rectangulare, fără ancadramente, cu amplasarea intrării în axa de simetrie, printr-un rezalit
Complexul de clădiri ale fostei clinici de hidroterapie a medicului Tumarkin () [Corola-website/Science/335370_a_336699]
-
Costache) și șapte fete (Safta, Sevastia, Aglae, Aspasia, Elena, Zoița și Natalia). În anul 1846 și-a construit o reședință impunătoare în Fălticeni, cu o structură solidă din cărămidă pe fundații de piatră și balast compactat. Casa avea inițial doar parter după un plan tradițional, cu șase camere dispuse de o parte și de alta a unui hol central, prin intermediul căruia se realiza și accesul. Boierul Alecu Forăscu era un critic vehement al „pantalonarilor și bonjuriștilor” pe care-i critica de pe la
Alecu Botez-Forăscu () [Corola-website/Science/335327_a_336656]
-
care o primiseră după proces: "corecția" la etajul I, pe capul T-ului, "temnița grea" și "muncă silnică" pe cele două laturi ale cozii T-ului, tot la etajul I; deținuții în carantină erau încarcerați la subsol, secția "lagăr", la parter, iar la etajul II se aflau cei aflați în "detenție administrativă", adică cei care nu trecuseră încă prin proces, administrația căutând încă dovezi împotriva lor. Reeducarea, începută inițial în camera 1 "corecție", se va muta în camera 4 "spital" (cea
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
2 februarie 1974 devine prin ordinul (nr. 2916) al Ministerului Sănătății medic primar gradul 1 în neurochirurgie. Ca o recunoaștere a activității neurochirurgicale efectuate de Dr. , la 10 decembrie 1979, se inaugurează Serviciul de Neurochirurgie din Spitalul Militar Central la parterul blocului chirurgical afectându-i-se 65 paturi, un bloc operator modern cu o sală mare de operații stereotaxice plombată, cu control teleradiografic de finețe al fiecărui gest chirurgical, un serviciu de neuroradiologie, un cabinet de explorări funcționale, camere de reanimare
Mircea Iacob () [Corola-website/Science/331701_a_333030]
-
lui Teodor Balș, pe care acesta o moștenise și care slujise drept palat domnesc lui Ioniță Sandu Sturdza. Clădirea, situată cam la jumătatea distanței între Râpa Galbenă și Parcul Copou, a fost amenajată de Alexandru Costinescu, care a realizat „un parter amfiteatral, congiurat cu trei rânduri de lojă și cununat cu o galerie și o scenă întinsă.” Inaugurarea a fost realizată la 22 decembrie 1846 jucându-se tabloul vivant "Bătălia moldovenilor cu cavalerii teutoni la Marienburg" de Gheorghe Asachi și vodevilul
Teatrul din Copou () [Corola-website/Science/331801_a_333130]
-
Este o specie nocturnă, în timpul zilei stând ascunsă în locuri adăpostite și întunecate. Preferă un mediu cald și umed, cu temperaturi de 20-29° C și o umiditate relativă a aerului de cel puțin 60%. În clădiri, apar de obicei la parter sau sub el, dar în număr mai mic pot fi găsiți și la etajele superioare. De obicei sunt găsiți în subsoluri și pivnițe, în conducte, în crăpăturile pereților sau fisurile mobilelor din bucătărie și cămări, spații goale de sub podele sau
Gândac negru de bucătărie () [Corola-website/Science/331843_a_333172]
-
el, când relația de prietenie era excelentă, Bogdan-Pitești își dădea în petec. Se certau, se înjurau își spuneau vrute și nevrute. A doua zi se comportau ca și când nu s-a întâmplat nimic. Celebră este întâmplarea când Găină locuia într-o cameră la parter și dormea cu fereastra deschisă. Într-o noapte i-au fost furate toate hainele și banii. Disperat, Găină l-a chemat în ajutor pe Bogdan, care s-a plimbat timp de două ore pe sub fereastra camerei, necăjindu-l pe Găină
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
clădirile de serviciu se aliniau spre portalul de intrare ajungând până acolo. Și, chiar în față, se înălța fațada de Nord a impozantei biserici abațiale. Construită pe locul cel mai înalt, locuința abațială era clădirea cea mai remarcabilă a mănăstirii: parterul nu era decât o galerie cu arcade, care oferea o trecere deschisă și acoperită între biserică și clădirea oaspeților... și care sta aplecată peste un unic etaj unde se alinia o serie de ferestre cu cercevele și vitralii, sprijinându-se pe
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
Fecioara Maria și celebrul tablou al lui Murillo « Miracol al Alăptării », Fecioara, mamă mistică, alăptându-l cu un jet de lapte, care îl împroșca pe un sfânt Bernard de Clairvaux, aflat în extaz. În aripa de Vest, care ocupa întregul parter, se afla sala capitulară, o sală imensă în care se reunea întreaga comunitate, pavată cu piatră galbenă de Verdun, cu structură foarte fină, strălucitoare și bine ceruită, cu plafon frumos cu bârne groase, grinzi și casete, îmbinate în maniera franceză
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
pe câmp: oile pășteau pe miriști sau pe pârloage, caprele și purceii pășteau în pădure, iar vacile erau mereu supravegheate pe pajiști. Tot în apropierea "Fântânii Spălătoriei", se găsea clădirea "Fabricii de Bere", cu obișnuitele porți boltite în semicerc la parter și ferestre mici tipice la etaj. Astăzi de nerecunoscut, această construcție, care și-a păstrat totuși volumul de origine, a fost transformată în casă de locuit. Împreună cu vinul, dar într-o cantitate mai mică, berea era cealaltă băutură produsă la
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
a început în luna iulie 1905 și a costat în jur de 84 000 de coroane (echivalent 25 kg aur). A fost inaugurată la 1 iunie 1906. Clădirea, în funcțiune și astăzi, are un corp principal și corpuri laterale. La parter se aflau remizele trăsurilor și patru grajduri pentru cai. La primul etaj se găseau încăperile comandantului, cele pentru odihnă și sala de așteptare a pompierilor, iar la al doilea diferite depozite și un rezervor cu apă pentru umplerea cisternelor. Turnul
Cazarma pompierilor din Iosefin () [Corola-website/Science/335687_a_337016]
-
Ilie”, situată în centrul capitalei României, a fost și ea deteriorată de cutremurul din noiembrie 1940, fiind renovată în 1953-1954 cu cheltuiala Arhiepiscopiei Bucureștilor și dată în folosință gratuită comunității bulgare din București, împreună cu tot inventarul ei și apartamentul de la parter. Decizia a fost luată în ședința din 7 iunie 1954 a Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la propunerea patriarhului Justinian. Biserica a fost resfințită la 26 octombrie 1954 de patriarhul Justinian al României, împreună cu patriarhul Kiril al Bulgariei. Gramota
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
al XVI-lea. Mai târziu, în 1736, romano-catolicii din Făgăraș au primit terenul și aprobarea construirii unui nou sanctuar. Construirea noii bisericii și a mănăstirii a început la 22 aprilie 1737. Construcția bisericii a fost terminată în anul 1742, iar parterul mănăstirii în anul 1752. Curând după încheierea construcției bisericii, mai precis la 31 mai 1760, în Făgăraș a izbucnit un incendiu foarte puternic care a mistuit aproape întregul oraș, iar în acest incendiu a ars și acoperișul bisericii franciscane. Biserica
Biserica Franciscană din Făgăraș () [Corola-website/Science/335731_a_337060]