13,759 matches
-
fezabil economic să se exploateze solul ca rezultat al acumulării de mari concentrații de platină și paladiu de pe urma poluării. Institutul Blacksmith a inclus Norilsk în 2007 în lista celor mai poluate zece locuri din lume. Lista citează poluarea aerului prin particule (inclusiv radioizotopi de stronțiu-90, cesiu-137 și metale ca nichel, cupru, cobalt, plumb și seleniu) și prin gaze (cum ar fi oxizi de azot și carbon, dioxid de sulf, fenoli și hidrogen sulfurat). Institutul estimează că patru milioane tone de cadmiu
Norilsk () [Corola-website/Science/305514_a_306843]
-
substanțe organice cu un conținut ridicat în carbon și hidrogen.Prin procesele următoare de diageneză aceste substanțe cherogene pot deveni substanțe bituminoase, rocile sedimentare ce conțin substanțe cherogene sunt denumite roci mamă a zăcămintelor de petrol. Materia cherogenă alcătuită din "particule fin dispersate" în roca mamă, sub anumite condiții, mai ales în prezența temperaturilor înalte suferă un "proces de migrație" fiind împinse de apa sărată care are o greutate specifică mai mare, sub presiunea exercitată "particulele fine" se unesc într-o
Petrol () [Corola-website/Science/305702_a_307031]
-
petrol. Materia cherogenă alcătuită din "particule fin dispersate" în roca mamă, sub anumite condiții, mai ales în prezența temperaturilor înalte suferă un "proces de migrație" fiind împinse de apa sărată care are o greutate specifică mai mare, sub presiunea exercitată "particulele fine" se unesc într-o "masă compactă" de "petrol". Această "migrație" are tendință ascendentă spre suprafață, dacă acest proces de migrație este oprită de un strat impermeabil (argilos), are loc sub presiune îmbogățirea zăcământului care se află deja în porii
Petrol () [Corola-website/Science/305702_a_307031]
-
simple sau multiple) prezintă stabilitate limitată. Pentru a forma emulsii utilizate pentru eliberarea medicamentelor, trebuie încetinită/micșorată destabilizarea cinetică prin utilizarea unor agenți activi de suprafață. Aceștia pot, de asemenea, să formeze ei înșiși emulsii caracterizate prin dimensiuni mici ale particulelor. Formarea sistemelor de acest gen reprezintă un proces complex, care implică generarea și stabilizarea unei noi interfețe ulei-apa. Tipul de emulsie (apă/ulei sau ulei/apă) depinde de un număr de factori, incluzând surfactantul, raportul de ulei-apă, temperatura, concentrația de
Emulsie () [Corola-website/Science/305711_a_307040]
-
de eliberare controlată. Uleiul utilizat pentru emulsiile farmaceutice este în general de origine naturală. În general, o dată preparate, emulsiile ar trebui să fie stabile pentru cel puțin 2 ani de stocare la temperatura camerei, fără o creștere considerabilă a mărimii particulelor sau formarea de particule mari (în special în cazul emulsiilor utilizate în eliberarea controlată parenterală). Exemple de utilizare a emulsiilor: Deși sunt puțini autori care s-au ocupat de obținerea emulsiilor pe bază de polizaharide, ele prezintă numeroase avantaje, dintre
Emulsie () [Corola-website/Science/305711_a_307040]
-
utilizat pentru emulsiile farmaceutice este în general de origine naturală. În general, o dată preparate, emulsiile ar trebui să fie stabile pentru cel puțin 2 ani de stocare la temperatura camerei, fără o creștere considerabilă a mărimii particulelor sau formarea de particule mari (în special în cazul emulsiilor utilizate în eliberarea controlată parenterală). Exemple de utilizare a emulsiilor: Deși sunt puțini autori care s-au ocupat de obținerea emulsiilor pe bază de polizaharide, ele prezintă numeroase avantaje, dintre care se pot enumera
Emulsie () [Corola-website/Science/305711_a_307040]
-
-se în cantități uriașe în natură. S-au preparat noi tipuri de sisteme, sub forma multimicrosferelor, pe bază de acetat de celuloză/chitosan, prin metoda emulsiei apă/ulei/apă. Concentrația de acetat de celuloză și raportul dintre componenți influențează mărimea particulelor și forma acestora. De asemenea, s-a analizat și procesul de încărcare cu clorură de ranitidină și eficiența eliberării acesteia. Dziechciarek în 2002 a obținut microgeluri, pe bază de amidon, prin reticulare în emulsie. Acestea erau încărcate negativ (-50 mV
Emulsie () [Corola-website/Science/305711_a_307040]
-
acestora. De asemenea, s-a analizat și procesul de încărcare cu clorură de ranitidină și eficiența eliberării acesteia. Dziechciarek în 2002 a obținut microgeluri, pe bază de amidon, prin reticulare în emulsie. Acestea erau încărcate negativ (-50 mV), cu mărimea particulelor variind în funcție de tipul de agent de reticulare (cca. 0.25-10 microni). Un alt studiu asupra microparticulelor pe bază de acetați de amidon le prezintă ca noi sisteme polimere biodegradabile, care au proprietate de degradare și umflare într-o manieră mai
Emulsie () [Corola-website/Science/305711_a_307040]
-
într-un procent ridicat. Ca și microemulsiile și lipozomii, eliberarea tisulară din emulsiile administrate dermic este o chestiune complicată, care depinde nu numai de partiția medicamentului între faza uleioasă și cea apoasă, de concentrația medicamentului și de concentrația și mărimea particulelor, ci și de interacția dintre surfactanții utilizați pentru stabilizarea emulsiei și lipidele stratului cornos [6]. Se utilizează diverși surfactanți pentru sistemele de eliberare dermică și pentru aplicațiile cosmetice (Tabel 1). Surfactanții etoxilați joacă un rol special ca emulsifiant în emulsiile
Emulsie () [Corola-website/Science/305711_a_307040]
-
blochează radiațiile solare și cauzează în consecință o răcire a climei care se poate prelungi până la 2 ani de la erupție. Totodată erupțiile vulcanice emană și sulf, sub forma de gaz SO. Când acest gaz ajunge în stratosferă se transformă în particule de acid sulfuric care reflectă razele solare, contribuind la reducerea numărului celor care ating solul terestru. Erupția din 1815 a vulcanului Tambora din Indonezia a eliminat o cantitate foarte mare de cenușă, care s-a răspândit în atmosferă; anul următor
Mica eră glaciară () [Corola-website/Science/306447_a_307776]
-
(* 13 iunie 1911, Sân Francisco, California; † 1 septembrie 1988, Berkeley, California) a fost un fizician american. Alvarez a primit în anul 1968 Premiul Nobel pentru Fizică pentru contribuția sa în domeniul fizicii particulelor. Alvarez a dovedit în anul 1937 captura electronilor, prezisa de Hideki Yukava în anul 1935. În 1939 a găsit împreună cu Felix Bloch momentul magnetic al neutronului. Pe timpul celui de-al doilea război mondial a lucrat la dezvoltarea bombei nucleare și
Luis Walter Alvarez () [Corola-website/Science/305895_a_307224]
-
române. Exemple: Cuvîntul "cacofonie" a fost format în limba greacă din "kakos" „rău, urît” și "phone" „voce”. A intrat în franceză și apoi în celelalte limbi europene aproximativ în secolul al XVII-lea, cu sensul actual de sunet strident, dezagreabil. Particula grecească "kako-" este întîlnită și în alte neologisme: "cacofazie" „vorbire incorectă”, "cacologie" „construcție gramaticală defectuoasă” sau "cacografie" „scriere greșită”, avînd în toate cazurile același sens de „rău, greșit”. Unii lingviști sînt de părere că această particulă își are originea în
Cacofonie () [Corola-website/Science/305949_a_307278]
-
de sunet strident, dezagreabil. Particula grecească "kako-" este întîlnită și în alte neologisme: "cacofazie" „vorbire incorectă”, "cacologie" „construcție gramaticală defectuoasă” sau "cacografie" „scriere greșită”, avînd în toate cazurile același sens de „rău, greșit”. Unii lingviști sînt de părere că această particulă își are originea în cuvîntul proto-indo-european "*kakko", însemnînd "a defeca". Așadar, deși astăzi cuvîntul "cacofonie" nu este legat de acest sens, este posibil ca în istoria sa îndepărtată să fi existat o înrudire.
Cacofonie () [Corola-website/Science/305949_a_307278]
-
No). Primul model de înjumătățire înaintea celor mai stabili izotopi, No este emisia alfa și principalul model după înjumătățire este fisiunea spontană. Principalele produse ale înjumătățirii sunt No , 100 de izotopi ai fermiului și principalele produse de dinainte energia și particulele subatomice.
Nobeliu () [Corola-website/Science/305264_a_306593]
-
l este un element chimic sintetic din sistemul periodic al elementelor cu simbolul Cm și numărul atomic 96. Este un metal radioactiv transuranic din seria actinidelor ce a fost obținut prin bombardarea unor atomi de plutoniu cu particule alfa (ioni de heliu). Numele a fost dat în onoarea savanților Marie și Pierre Curie. l a fost sintetizat pentru prima oară la University of California, Berkeley de către Glenn Seaborg, Ralph James și Albert Ghiorso, în 1944. El a fost
Curiu () [Corola-website/Science/305269_a_306598]
-
identificat chimic la Metallurgical Laboratory (în prezent Argonne National Laboratory) la University of Chicago. A fost cel de-al treilea element transuranic descoperit. Curiul 242 (timp de înjumătățire 163 zile) a fost obținut prin bombardarea unei ținte de plutoniu-239 cu particule alfa. în ciclotronul de 60 de inci de la Berkeley (rezultând și un neutron liber). În 1947, Louis Werner și Isadore Perlman au obținut o cantitate vizibilă de hidroxid de curiu-242 prin bombardarea americiului-241 cu neutroni. În forma sa elementară, curiul
Curiu () [Corola-website/Science/305269_a_306598]
-
înjumătățire relativ scurt îl face însă nepotrivit ca sursă de energie pe termen lung. Cm este precursorul plutoniului 238, care reprezintă cel mai uzual combustibil pentru GTR-uri . Cm este folosit ca sursă de radiație α în spectrometrele Röntgen cu particule α (APXS) cu care au fost echipați roboții marțieni Sojourner, Spirit și Opportunity pentru analiza chimică a solului.
Curiu () [Corola-website/Science/305269_a_306598]
-
l este un element chimic sintetic din sistemul periodic al elementelor cu simbolul Cf și numărul atomic 98. Este un metal radioactiv din seria actinidelor care a fost obținut în 1950 prin bombardarea unor atomi de curiu cu particule alfa (ioni de heliu). Numele provine de la statul american California în care se află laboratorul în care a fost descoperit. l a fost obținut pentru prima dată în 1950, la University of California, Berkeley de către o echipă formată din Stanley
Californiu () [Corola-website/Science/305270_a_306599]
-
echipă formată din Stanley Thompson, Kenneth Street, Jr., Albert Ghiorso și Glenn Seaborg, descoperirea fiind anunțată în data de 17 martie 1950. Pentru a produce californiu, cercetătorii au bombardat o țintă de curiu 242, cu masa de ordinul microgramelor, cu particule alfa de 35 MeV, obținând atomi de californiu 245 și neutroni liberi. Au fost identificați 19 izotopi ai californiului, cu mase atomice cuprinse între 237,062 unități (Cf) până la 256,093 unități (Cf), cei mai stabili fiind Cf cu un
Californiu () [Corola-website/Science/305270_a_306599]
-
descoperitoare a elementului 87. Eka-cesiul a fost descoperit în 1939 de către Marguerite Perey de la Institutul Curie din Paris, atunci când purifica o probă de actiniu-227 care a fost semnalată a avea o energie de descompunere de 220 keV. Perey a observat particule de descompunere cu un nivel de energie sub 80 keV. Ea a crezut că aceasta descompunere era cauzată de un produs de descompunere nemaiîntâlnit vreodată, unul care a fost separat în timpul purificării, dar a reapărut din actiniul-227 pur. Diverse teste
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
franciului de a fi sintetizat, capturat și răcit, împreună cu structura să atomică relativ simplă l-au făcut subiectul unor experimente specializate de spectroscopie. Aceste experimente au dus la informații mai detaliate despre nivelurile de energie și constantele de cuplare dintre particulele subatomice. Studiile pe lumina emisă de ionii de franciu-210 capturați laser au furnizat date precise despre schimburile între nivelurile atomice de energie care sunt destul de asemănătoare cu cele prezise de teoria cuantică. Franciul poate fi sintetizat în urmă reacției nucleare
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
în cantități infime în reactoare nucleare, cum sunt cele de la "Oak Ridge National Laboratory" din Tennessee, SUA sau "Research Institute of Atomic Reactors" din Dimitrovgrad, Rusia. Producția celui de-al doilea izotop important, berkeliu-247, implică iradierea izotopului sintetic curiu-244 cu particule nucleare alfa. Numai un gram din acest element rar a fost produs în Statele Unite din 1967. În plus, nu există aplicații practice ale berkeliului în afara celor ce fac referire la cercetarea științifică, astfel menționăm utilizarea la sinteza elementelor transuraniene mai
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
berkeliu-249 este mai puțin radioactiv, putând fi astfel relativ sigur de manipulat. În ciuda acestor fapte, izotopul are un timp de înjumătățire de 330 zile, iar produsul său final este izotopul californiu-249, ce se caracterizează printr-o emisie foarte puternică de particule alfa. Această transformare treptată este foarte importantă pentru studierea proprietăților berkeliului și a compușilor săi, dar formarea izotopului de californiu nu numai că este pledată de contaminarea chimică, dar și de daunele radiațiilor alfa emise. Deși mici cantități de berkeliu
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
1,380 ani), Bk (9 ani) și la Bk (330 zile); timpul de înjumătățire a celorlaltor izotopi poate varia între câteva microsecunde și câteva zile. Izotopul ce este cel mai simplu de sintetizat este berkeliu-249. Acesta emite cele mai ușoare particule beta, acestea constituind un obstacol în detectarea sa. Radiațiile sale alfa sunt destul de slabe - 1.45% în ceea ce privește radiațiile beta-, dar ajută, câteodată, la detectarea izotopului. Al doilea izotop al berkeliului, din punctul de vedere al importanței, este berkelium-247, și se
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
constituind un obstacol în detectarea sa. Radiațiile sale alfa sunt destul de slabe - 1.45% în ceea ce privește radiațiile beta-, dar ajută, câteodată, la detectarea izotopului. Al doilea izotop al berkeliului, din punctul de vedere al importanței, este berkelium-247, și se descompune cu particule alfa ca majoritatea izotopilor actinidelor. Berkeliul mai are și 2 metastări, cea mai stabilă fiind Bk cu timpul de înjumătățire de 23,7 ore. Berkeliul este produs prin bombardarea actinidelor mai ușoare (ca U sau Pu) cu neutroni într-un
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]