15,863 matches
-
plecați din satele Grumezoaia și Hurdugi”. Petru P. Harnagea cinstește astfel memoria personalităților „care trebuie să fie un exemplu pentru generațiile viitoare de tineret și un îndemn de a munci pentru propășire orașului și ținutului de unde au pornit și pentru Patria noastră dragă”. Am căutat să ilustram volumul de față cu imagini care reflectă întâlnirile foștilor absolvenți și a profesorilor care au dat dovadă de abnegație și sacrificiu în îndeplinirea calității de dascăli, care la rândul lor au contribuit la conturarea
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
sau mai tineri, s au înscris cu demnitate în fluxul neîntrerupt al istoriei, aducându-și contribuția prin forță brațelor, prin lumină minții și căldura sufletului la tot ce s-a înfăptuit și se înfăptuiește aici ori în alte colțuri ale patriei, spre gloria ei nemuritoare. Spunând acestea ne gândim la nume ilustre de voievozi, precum cel al lui Dimitrie Cantemir, la revoluționarii de la 1848, la făuritorii Unirii (Alexandru Ioan Cuza în primul rând), la vitejii dorobanți ai Regimentului 12 ce s-
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
asemenea, aminte cu venerație de numele celor care, prin lumină minții și prin talentul lor, au făcut și fac din aceste locuri un tărâm ce a revărsat și revarsă fluxuri neîntrerupte de energie, pulsând cu putere în marele organism al patriei noastre. Timpul nu-mi îngăduie să menționez numele atâtor oameni de știință, profesori, scriitori, muzicieni, pictori, actori, medici ori juriști care, legați într-un fel sau altul de plaiurile hușene, le-a sporit strălucirea, înscriindu-se în cartea de aur
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
în care era transportată arhiva școlii și bunurile profesorilor fiind surprins și distrus, că întreaga garnitură, în timpul bombardamentului violent din aprilie 1944 în gară București-Triaj. Elevii Liceului „Cuza Vodă” și-au dat tributul de sânge pe câmpurile de luptă, pentru Patrie, în ambele conflagrații mondiale.. Dintre cei căzuți la datorie amintim: Nicolae N. David (1941), Iosif St. Hlubă (1944), Gheorghe Stoian (26 august 1941), Eugen V, Profir (8 iulie 1941), Ion Țolea (1943), Vasile Ț. Andrian (septembrie 1944), Paul Barais (8
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
1947 și până la arestare a ascultat cu regularitate emisiunile instigatoare ale posturilor de radio imperialiste și în special emisiunile Postului de Radio Paris, unde funcționa în calitate de crainică pentru emisi unile în limba română fiica sa, Lovinescu Monica, soția trădătorului de patrie Ierunca Virgil, iar știrile transmise le comenta în mod ostil regimului democrat din RPR, împreună cu coinculpatul Diaconescu Stelian. Cu ocazia deselor discuții pe care le purta inculpata împreună cu D[iaconescu] S[telian], își manifestau neîn crederea în trăinicia regimului nostru
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
pe care aceasta le-a avut cu poetul ION CARAION, prieten intim al lui EUGEN JERUMCA (sic!) condamnat pe viață și în al cărui proces a fost interogată. „ROXANA VOINESCU“ N.B. Deținuta C.R. ECATERINA LOVINESCU este suspectă pentru trădare de patrie, cât și pentru o serie de legături nedeclarate la anchetă. Fiind internată în spitalul penit. Văcărești, agentei „ROXANA VOINESCU“ nu i s-a (sic!) mai trasat sarcini pe lângă susnumita. MĂSURI LUATE: Un exemplar după prezenta notă se va trimite spre
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
la mine estem? Mama nu iestem?“ Și eu îți spun ție, scumpa mea: Mama nu iestem? ... 77/1948 Vineri, 17 septembrie [1948] Scumpa, scumpa mea heimatlos (apatridă), iată, după lege, nu mai ești cetățean român: e ca și cum am avea două patrii, două religii, două inimi, două mentalități, două aspi rații diferite, noi două, draga mea, care toată viața am avut două inimi într-una singură, o viață comună, viața, pe de-a-ntregul a noastră. Simt că-mi vine să plâng în
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
subconștientului colectiv. Adversarului politic i se atribuie vina de a fi (ce oroare !) „străin”. În felul acesta, el nu devine doar un cetățean de gradul doi, un „celălalt”, ci și un „trădător”, un trimis al „agenturilor străine”, un „dușman al Patriei”. Conform principiului : nu numai că „străinul este dușman” (lat. hospes hostis), dar și „dușmanul este străin”. Iar În forma sa particulară : „evreul e dușman” și „dușmanul e evreu”. Tot astfel, boierii și țăranii i-au dat domnitorului Moldovei, Mihail Sturdza
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
locuri din Europa. Heinrich Heine vorbește despre eleganța deosebită a evreicelor din Germania medievală <endnote id="(367)"/>. La rândul său, descriind perfecțiunea fizică a evreicei Esther, Honoré de Balzac (Splendeurs et misères des courtisanes, 1838) susține că evreicele vin din „patria frumu seții” și că prin ele „s-a păstrat tipul sublim al frumuseții asiatice” <endnote id="(548, p. 50)"/>. Chiar și atunci când imaginea este complet răsturnată, ea pare menită să contracareze legenda „evreicei frumoase și ele gante”. Este cazul unui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fără ca să plătească patentă la vreuna dintr-Însele”, avea „o rară dibăcie [În afaceri], Întemeiată, din nenorocire, pe un caracter cât se poate de mârșav”, „spiona pe toată lumea și o trăda la spătărie [= poliție]”, „s-ar fi servit de cuvintele «patrie și libertate», ca să- și sature lăcomia de bani” etc. <endnote id="(657, pp. 57 și 122)"/>. Nu toate portretele psiho-morale ale evreului negustor din Țările Române sunt pictate În culori Întunecate. Sunt și câteva excepții. În 1787, de exemplu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Forța evreului e banul” etc. <endnote id="(602, pp. 268- 269)"/>. Portretul făcut evreului de A.C. Cuza urmează - observă Marta Petreu - „tradiția secolului al XIX-lea”. În ochii lui A.C. Cuza, „jidanii” ar fi o „nație fără teritoriu”, banul fiind „patria lor ambulantă”. Ei ar fi un „neam de traficanți cosmopoliți”, care trăiesc din „exploatarea muncii” altor neamuri, de aceea sunt „disprețuiți și urâți oriunde” (Naționalitatea În artă, 1908) <endnote id="(898, pp. 86-87)"/>. Sigur că mentalitatea care făcea din orice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu pumnii mari și dinți puternici”), un mutant cu caracteristici fizice, psihice și morale diferite de cele ale „vechiului evreu”, de stetl. De aseme nea, chiar și după Întemeierea statului Israel, aceeași propagandă a Încercat să creeze imaginea unei noi „patrii evreiești”, a unui „nou Sion” : „Acolo [În Birobidjan] este apă și soare. Sunt păduri Întinse, pământuri fertile, minerale din abundență”, prezenta N.S. Hrușciov În 1958 acest paradis terestru <endnote id="(582, p. 145)"/>, Încer când să concureze cu imaginea biblică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Basel, 1897), În 1882 - după conferința sionistă de la Focșani (1881) -, 288 de evrei din Moldova (Bârlad, Focșani, Moinești, Galați) au plecat cu vasul „Thetis” spre Eretz Israel și au Întemeiat coloniile agricole de la Zikhron Yaakov și Rosh Pina. „Ajungând În patria străbună - scrie sociologul Carol Bines -, olimii [= emigranții] din România și- au pus amprenta pe opera de colonizare, anticipând mișcarea haluțiană [= de pionierat] a organizației sioniste, creând primele colonii - Rosh Pina și Zikhron Yaakov, fiind pionierii reîntoarcerii poporului evreu la sânul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
apere În fața agresiunii unor români. Slugerul Costache, vătaf la agie, a declarat cu acel prilej că evreii „trebuiau să se lase bătuți, căci n-au nici un drept de a se apăra contra valahilor țării, care astfel domnesc și guvernează În patria lor” <endnote id="(395, p. 175)"/>. Într-un memoriu din 1945, fostul primar al orașului Cernăuți, Traian Popovici, după ce descrie „Întreaga gamă de Împilări” la care au fost supuși evreii În timpul războiului, conchide astfel : „E straniu cum de evreii au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să aplice o formă a „soluției finale” : expulzarea totală și definitivă a evreilor din regat. Capii puternicei comunități evreiești din Spania s-au prezentat la palat, Încercând să o convingă pe regină, pe de o parte, de fidelitatea evreilor față de patria lor adoptivă, Spania, iar pe de altă parte, de importanta lor contribuție la viața economică și culturală a regatului. Isabela nu prea s-a lăsat convinsă. Când Însă membrii delegației evreiești au umplut masa din fața ei cu pungi de galbeni
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o dată pe 30 de arginți !”. În fața acestui argument ideologic, regina Isabela a semnat decretul de expulzare a evreilor din Spania. A fost o experiență traumati zantă. Circa 200.000 de evrei au fost nevoiți să plece, rătăcind În căutarea altei patrii ; 20.000 dintre ei au murit pe drum. Evreul nu și-a permis luxul să fie curajos. Primejdiile Îl amenințau practic de peste tot : din partea autorităților locale, dar și a celor centrale, din partea populației majoritare, dar și din partea altor minorități, din partea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Desjardins - ; 800.000 de brațe nu apucă nici plugul, nici sapa, nici pușca, ci numai banul” <endnote id="(743, p. 48)"/>. În pofida unor astfel de afirmații, evreii din România au avut posibilitatea să-și demonstreze curajul militar și loialitatea față de patrie din 1876, atunci când au avut dreptul legal să lupte În armata română, ca „străini neaparținând unei naționalități străine” <endnote id="(280, p. 120)"/>. Și au făcut-o cu prisosință, cu toate că nu erau cetățeni români, În timpul războaielor din 1877-1878, din 1913
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înrolați sub steagurile țării noastre și a lor”, ca fiind „oameni tot atât de hotărâți și de eroici, ca toți românii”. „Ei n-au stat la gânduri - scria Arghezi -, n-au ezitat o singură clipă să aducă jertfa lor de sânge pentru Patrie... ; acești oameni se bucură de bucuriile noastre și se Întristează de Întristările noastre ; acești buni patrioți, cărora li s-a contestat, ca o supremă insultă, chiar dreptul la sinceritate și suferință au sărit cu toții În ajutorul Patriei, prea fericiți ca să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de sânge pentru Patrie... ; acești oameni se bucură de bucuriile noastre și se Întristează de Întristările noastre ; acești buni patrioți, cărora li s-a contestat, ca o supremă insultă, chiar dreptul la sinceritate și suferință au sărit cu toții În ajutorul Patriei, prea fericiți ca să o slujească...” <endnote id="(699, I, p. 9)"/>. Și la războiul de reîntregire a Patriei (1916-1919) participarea evreilor a fost entuziastă. Ei și-au luat drept model pe eroul Războiului de Independență Mauriciu Brociner. Orice evreu umil
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
buni patrioți, cărora li s-a contestat, ca o supremă insultă, chiar dreptul la sinceritate și suferință au sărit cu toții În ajutorul Patriei, prea fericiți ca să o slujească...” <endnote id="(699, I, p. 9)"/>. Și la războiul de reîntregire a Patriei (1916-1919) participarea evreilor a fost entuziastă. Ei și-au luat drept model pe eroul Războiului de Independență Mauriciu Brociner. Orice evreu umil dintr-un stetl moldovenesc visa să devină un erou militar, cu o decorație În piept. Anume pe acest
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
locotenentul ungur Varga de „pacifism”, „umanitarism”, „internaționalism” și „anarhism”. Și asta pentru că, fiind „străin”, Gross ar face „apologia trădării”, n-ar avea „În suflet un pic de iubire de țară” și n-ar avea de apărat - cum are Varga - o „patrie” și o „moștenire strămoșească” <endnote id="(731, pp. 41-46)"/>. Reacția unei părți a populației românești a dublat-o pe cea a autorităților civile și militare. Începând cu 11 noiembrie 1918, după retragerea intempestivă a trupelor germane, În București, Brăila și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei alături de cei români În armata română, cum au fost răniți și uciși ca și ceilalți, acela nu poate fi antisemit” (general de corp de armată N. Petala) ; sau : „Stimăm și iubim pe cetățenii evrei Întrucât au contribuit la mărirea Patriei și și-au făcut cu prisosință datoria, soldații evrei luptând În aprigile lupte cot la cot cu soldații români” (ministru de Război, general Rășcanu) <endnote id="(448, p. 24)"/>. Acest tip de discurs Încerca să contrabalanseze zgomotoasa propagandă antisemită. Iată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(135, p. 210)"/>. Trebuie notată discrepanța frapantă dintre, pe de o parte, curajul și loialitatea de care au dat dovadă marea majoritate a evreilor din România În timpul unui război pe care ei l-au considerat a fi „al patriei lor” și, pe de altă parte, modul dureros de nedrept În care au fost receptați de către o bună parte a opiniei publice românești. Din nou, viciile „evreului imaginar” au prevalat, punând În umbră virtuțile „evreului real”. Când Nicolae Iorga - pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Când Nicolae Iorga - pe care nu-l putem bănui de filosemitism - a vizitat SUA În 1930, el a fost profund surprins de puternicele sentimente de nostalgie, dragoste de țară și loialitate pe care le nutreau evreii emigrați din România față de patria lor natală. Astfel de sentimente erau și mai profunde la foștii militari, care luptaseră cu arma În mână În războiul de reîntregire a țării : „Foștii soldați [evrei] luau poziție Înaintea drapelului [românesc] și la sunetele unui imn care avea răsunet
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și sângele nostru când ne-o cere țara, chiar rămânând buni evrei, neexistând antinomie Între ambele sentimente de bun român și credincios evreu” <endnote id="(684, p. 103)"/>. Mihail Sebastian se simțea a fi un bun cetățean al României, al „patriei mele române”, cum scria el. Își asuma fără rezerve o identitate multiplă : „Liber statul să mă decreteze vapor, urs polar sau aparat fotografic, eu nu voi Înceta prin aceasta să fiu evreu, român și dunărean” <endnote id=" (219, pp. 222-225
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]