14,215 matches
-
ia în nume de rău". În Critica facultății de judecare, (* 53 Obs.), Kant zice: "Voltaire spunea că cerul ne-a dat, pentru a compensa numeroasele mizerii ale vieții, două lucruri: speranța și somnul. El ar fi putut să adauge și rîsul, dacă mijloacele de a-l provoca la ființele raționale ar fi foarte ușor de găsit".x) Goethe spune (în ale sale Maximen und Reflexionen): "Prin nimic nu-și dezvăluie oamenii mai mult caracterul decît prin ceea ce găsesc că este ridicol
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ușor de găsit".x) Goethe spune (în ale sale Maximen und Reflexionen): "Prin nimic nu-și dezvăluie oamenii mai mult caracterul decît prin ceea ce găsesc că este ridicol. Omul stăpînit de simțuri rîde adesea și cînd nu-i nimic de rîs. Indiferent ce-l stimulează, plăcerea lui interioară iese la iveală. Înțeleptul gîndește că aproape totul este ridicol, omul rațional socoate că aproape nimic nu-i așa". Iar într-una dintre epigrame spune (ceea ce întărește zisa lui Lichtenberg și e important
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
mai buni". Carlyle spune (Sartor Resartus, I, 4): "Un om care a rîs o dată din toată inima și atît cît i-a făcut plăcere nu ar putea fi în mod absolut, irevocabil, rău. Ce de mai lucruri se află în Rîs: el este cheia codului cu care descifrăm întreg omul:... Cel ce nu poate rîde nu numai că e în stare de toate duplicitățile și înșelăciunile, dar toată viața lui n-a fost decăt înșelăciune și duplicitate". 14. Marele humor În
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în stare de toate duplicitățile și înșelăciunile, dar toată viața lui n-a fost decăt înșelăciune și duplicitate". 14. Marele humor În cele de mai sus, humorul a fost descris ca o verigă aparte a întregii serii de forme ale rîsului. Și, de cele mai multe ori, humorul este tratat în psihologia rîsului: la fel și în expunerea Psihologiei prezentată de mine. Dar el se deosebește de celelalte forme ale rîsului prin faptul că are, într-o mai mare măsură decît ele, caracterul
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
lui n-a fost decăt înșelăciune și duplicitate". 14. Marele humor În cele de mai sus, humorul a fost descris ca o verigă aparte a întregii serii de forme ale rîsului. Și, de cele mai multe ori, humorul este tratat în psihologia rîsului: la fel și în expunerea Psihologiei prezentată de mine. Dar el se deosebește de celelalte forme ale rîsului prin faptul că are, într-o mai mare măsură decît ele, caracterul unui sentiment total. Mai mult decît celelalte forme ale experienței
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
fost descris ca o verigă aparte a întregii serii de forme ale rîsului. Și, de cele mai multe ori, humorul este tratat în psihologia rîsului: la fel și în expunerea Psihologiei prezentată de mine. Dar el se deosebește de celelalte forme ale rîsului prin faptul că are, într-o mai mare măsură decît ele, caracterul unui sentiment total. Mai mult decît celelalte forme ale experienței de viață și ale reflecției, el presupune un purgatoriu în care contradicțiile vieții și asprele bătălii ale existenței
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
fie că e acea înțelegere ce vede totul rînduit într-o mare coerență, fie că e simpatia ce simte pulsul vieții deopotrivă în lucrurile cele mai mărunte ca și în cele mai mari există posibilitatea unui zîmbet sau a unui rîs în fața a tot ce apare, cu adevărat sau doar părelnic, ca o contradicție față de ceea ce ne umple sufletul. Contradicțiile vieții, dizarmoniile, deziluziile ți grijile ei se evaporă în fața bazei și a fundalului ce determină efectul diverselor trăiri. Este esențial, pentru
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ce apare, cu adevărat sau doar părelnic, ca o contradicție față de ceea ce ne umple sufletul. Contradicțiile vieții, dizarmoniile, deziluziile ți grijile ei se evaporă în fața bazei și a fundalului ce determină efectul diverselor trăiri. Este esențial, pentru acea formă a rîsului pe care o are caracterul humorului, faptul că raportul cu lumea este pozitiv sau că cel ce rîde ori surîde, cu acest prilej, se include în orice caz și pe sine într-însa. În fața marelui criteriu aplicat, dispare pînă la
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
caracteristic față de el decît batjocura. Există totuși mai multe forme intermediare între acești doi poli și vom lua în considerare aici cîteva dintre cele mai importante. Batjocura presupune, cum am văzut, un raport de contradicție, care nu există în cazul rîsului complet involuntar. Batjocorirea este plină de obiectul său, într-un chip antipatic, aducînd cu ea dorința de a se ocupa mereu de el, pentru a-i evidenția și a-i zugrăvi neputința, insignifianța, prostia sau josnicia. Batjocura este un sentiment
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
să servească ceea ce este valoros în lume. Nu valorile sînt înjosite, cînd sînt realizate prin mobiluri elementare, ci invers, acestea sînt înnobilate datorită faptului că legile conform cărora acționează comportă posibilitatea apariției unor ansambluri valoroase. Este loc aici atît pentru rîs cît și pentru plîns și amîndouă stările sufletești se pot întruni în humor cu o tonalitate diferită, în funcție de raportul dintre cele două sentimente individuale. Poate fi citată și cu această ocazie o mică însemnare de jurnal, în parte, ca exemplu
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
totuși uitării, în lumea ideilor, atît tragicul cît și comicul existenței. Schimbările și contradicțiile predomină doar în lumea sensibilă; în cea ideală însă, neschimbarea și unitatea sînt stăpîne. În lumea ideilor nu este loc nici pentru jeluirea tragică, nici pentru rîsul comic. Un rîs sau o jelanie peste măsură fac la fel de rău, fiindcă sufletul este pus prin ele într-o mișcare atît de puternică, într-o singură direcție, încît tăria și unitatea sa au de suferit. Platon nu aplică la comedie
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
lumea ideilor, atît tragicul cît și comicul existenței. Schimbările și contradicțiile predomină doar în lumea sensibilă; în cea ideală însă, neschimbarea și unitatea sînt stăpîne. În lumea ideilor nu este loc nici pentru jeluirea tragică, nici pentru rîsul comic. Un rîs sau o jelanie peste măsură fac la fel de rău, fiindcă sufletul este pus prin ele într-o mișcare atît de puternică, într-o singură direcție, încît tăria și unitatea sa au de suferit. Platon nu aplică la comedie și la tragedie
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
vedea însă nici o posibilitate ca un sentiment ce nu are în sine o valoare absolută să intre ca element într-un sentiment total și să înarmeze bine sufletul pentru a întîmpina ceea ce poate aduce viața în continuare. Spinoza socotea un rîs proaspăt și sănătos ărintre lucrurile bune ale vieții, accentuînd puternic opoziția ssa față de demersurile gîndirii ascetice și pietate (Ethica, IV, nota 45). El făcea doar o singură deosebire, aceea între rîsul involuntar (risus) și rîsul batjocoritor (irrisio). Deîndată ce rîsul
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ceea ce poate aduce viața în continuare. Spinoza socotea un rîs proaspăt și sănătos ărintre lucrurile bune ale vieții, accentuînd puternic opoziția ssa față de demersurile gîndirii ascetice și pietate (Ethica, IV, nota 45). El făcea doar o singură deosebire, aceea între rîsul involuntar (risus) și rîsul batjocoritor (irrisio). Deîndată ce rîsul găsește un anumit obiect, el devine pentru Spinoza o expresie a batjocurii, aflîndu-se în opoziție cu înțelegerea, care este pentru dînsul lucrul suprem. Această concepție stă la baza vestitei sale declarații
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în continuare. Spinoza socotea un rîs proaspăt și sănătos ărintre lucrurile bune ale vieții, accentuînd puternic opoziția ssa față de demersurile gîndirii ascetice și pietate (Ethica, IV, nota 45). El făcea doar o singură deosebire, aceea între rîsul involuntar (risus) și rîsul batjocoritor (irrisio). Deîndată ce rîsul găsește un anumit obiect, el devine pentru Spinoza o expresie a batjocurii, aflîndu-se în opoziție cu înțelegerea, care este pentru dînsul lucrul suprem. Această concepție stă la baza vestitei sale declarații că s-a străduit
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
rîs proaspăt și sănătos ărintre lucrurile bune ale vieții, accentuînd puternic opoziția ssa față de demersurile gîndirii ascetice și pietate (Ethica, IV, nota 45). El făcea doar o singură deosebire, aceea între rîsul involuntar (risus) și rîsul batjocoritor (irrisio). Deîndată ce rîsul găsește un anumit obiect, el devine pentru Spinoza o expresie a batjocurii, aflîndu-se în opoziție cu înțelegerea, care este pentru dînsul lucrul suprem. Această concepție stă la baza vestitei sale declarații că s-a străduit să nici nu rîdă, nici
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Nu a aplicat acest principui numai într-o lucrare despre politica de stat, ci și cu privire la evenimentele epocii. Dezordinea din epocă, notează el într-o scrisoare (Ep. 30), în timpul unui război între Olanda și Anglia, nu i-a stîrnit nici rîsul, nici plînsul, ci l-a îndemnat să studieze natura omenească și s-o observe; la fel cu toate celelalte, omul este o parte a naturii, a cărei legătură cu celelalte părți și cu întreaga natură n-o cunoaștem. Bucuria cunoașterii
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
întreaga natură n-o cunoaștem. Bucuria cunoașterii îi concentra tot interesul. Ea era sentimentul său total. Marele humor se bazează însă tocmai pe o premisă în care Spinoza nu credea și anume aceea că înțelegerea și hazul nu se exclud. Rîsul poate fi o expresie nu pentru distanțare, pentru batjocură ori pentru dispreț, ci pentru un sentiment de unitate. Înțelegerea însăși poate aduce cu ea un rîs sau un zîmbet. Oamenii Renașterii țineau, mai presus de orice, la autoafirmare. Se afirma
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
care Spinoza nu credea și anume aceea că înțelegerea și hazul nu se exclud. Rîsul poate fi o expresie nu pentru distanțare, pentru batjocură ori pentru dispreț, ci pentru un sentiment de unitate. Înțelegerea însăși poate aduce cu ea un rîs sau un zîmbet. Oamenii Renașterii țineau, mai presus de orice, la autoafirmare. Se afirma la ei opoziția față de credința în autoritate și în asceză a Evului Mediu. Erau cu totul preocupați de activitatea construirii unei lumi noi de idei, drept
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Carlyle spune frecvent despre cineva "bietul!" (poor!), cuvîntul acesta exprimă parțial simpatie, parțial dispreț. El zugrăveștecu asprime nechibzuința (potrivit vederilor sale) de a lucra pentru adevăr ți dreptate în lume. Și cu toate acestea, avea o inimă caldă. Și prețuia rîsul spontan, sănătos, putea rîde el însuși din inimă, socotind că omul care a rîs măcar o dată în viață, din toată inima, nu putea fi cu totul rău (v. § 13). Dar rîsul său era însoțit, în mod curios, de o glumă
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cu toate acestea, avea o inimă caldă. Și prețuia rîsul spontan, sănătos, putea rîde el însuși din inimă, socotind că omul care a rîs măcar o dată în viață, din toată inima, nu putea fi cu totul rău (v. § 13). Dar rîsul său era însoțit, în mod curios, de o glumă deseori amară sau care răzbea sub forma unui efect de contrast. Carlyle este humorist prin simțul său pentru contradicția dintre miez și înveliș, prin înțelegerea faptului că învelișurile se schimbă și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Divergențele ce nu puteau intra într-o completă legătură interioară s-au afirmat prin contraste succesive. Se spune despre Carlylecă după ce dărîma totul în lume, în felul său brutal, putea să se oprească brusc și să se întoarcă, printr-un rîs ce izbucnea puternic, în niște ținuturi mai pline de netezime. Propriile sale tirade profetice trebuiau să-i apară atunci lui însuși într-o lumină comică 106. 52. Humorul și energia psihică Conform definiției psihologice date marelui humor în cele mai
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
multă vreme, de așa numitul humor. În Psihologia mea, îl descrisesem, foarte pe scurt, ca pe un gen aparte printre sentimentele ridicolului și prezentasem batjocura și humorul ca fiind cele mai mari opoziții pe tărîmul acestor sentimente. Cele mai multe manifestări ale rîsului se situează între aceste două extreme. Am vrut acum să cercetez humorul mai de aproape și l-am considerat de astă dată ca pe unul dintre sentimentele în care viața se poate însuma pentru individ într-un fel de dispoziție
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
orice fel de glumă, mai mult sau mai puțin spirituală ceea ce eu numesc "micul humor". Am vrut să descriu însă "marele humor", care presupune o bază de experineță profundă în viața sentimentală, în vreme ce prim-planul își găsește expresia într-un rîs sau într-un zîmbet. Era, în același timp, de datoria mea să determin raportul dintre humor, ca sentiment vital, și sentimentul religios. În această privință, Kierkegaard, în strădania sa plină de zel de a afirma deosebiri nete, plasase humorul pe
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
al cuvîntului, cel de al doilea uzul său englezesc de mai tîrziu, iar al treilea concepea humorul în semnificația pe care i-au dat-o romantismul și Kierkegaard. 26 Sully, Essay on laughter, pp. 289-293; 427-432, este îngrijorat de viitorul rîsului sănătos, spontan, pe motivul pesimismului, al oboselii și cinismului; rezervorul ce umplea altădată apele voioșiei naționale ascăzut și ar fi chiar amenințat să sece. Veselia vechii Anglii s-a dezvoltat după lupta comună împotriva Romei și a Spaniei. Acum însă
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]