12,341 matches
-
Jurnal TV (din 22 mai 2008 pînă pe 1 februarie 2010). Din octombrie 2009 este membru-fondator al organizației sindicale, afiliate Sindicatului din Cultură. Din septembrie 1992 până în septembrie 1995 a activat la Televiziunea de Stat din Republica Moldova în calitate de regizor secund, Redacția Publicistică, apoi regizor de emisie în Departamentul de Informații. Din toamna anului 1999 - a colaborat cu Studioul “Moldova-Film”, TVM, Radio “Antena C“, Radio “Sîngera”, portalul de internet www.yam.ro. A realizat timp de 2,5 ani, la postul de
Oleg Brega () [Corola-website/Science/325788_a_327117]
-
a două volume din prima ediție a Manualului Inginerului Chimist, decan al facultății, conducător de doctorat, membru corespondent al Academiei Române (1963) și membru titular al acestei prestigioase instituții (1974), președinte al Secției de Chimie a Academiei Române, membru în colegiile de redacție ale Revistei de Chimie și Revue Roumaine de Chimie), cât și prin distincțiile conferite în acea vreme (Premiul de Stat, Ordinul Muncii, Meritul Științific, Profesor Universitar Emerit). Emilian Bratu și Costin Nenițescu au fost doi profesori de elită ai Facultății
Emilian Bratu () [Corola-website/Science/325865_a_327194]
-
Pro patria este o emisiune săptămânală realizată de Redacția Emisiunilor Militare de Televiziune din Ministerul Apărării Naționale din România, difuzată de TVR1. Prima emisiune militară de televiziune a prins contur la 30 martie 1968, cu titlul "De strajă patriei" și a fost transmisă cu o săptămână înainte ca trupele
Pro Patria () [Corola-website/Science/325042_a_326371]
-
Pro patria". Spațiul de emisie a crescut la 60 de minute și, timp de 7 ani, aceasta s-a difuzat în fiecare vineri, de la ora 18,30. În acest scop, colonelul Valeriu Pricină, singurul rămas din vechiul colectiv, a reorganizat redacția "Pro patria", recrutându-i din televiziunea de stat pe cei mai mulți dintre noii angajați. După 38 de ani de existență, emisiunea "Pro patria" a fost scoasă din grila de programe a postului public, în luna ianuarie 2006, deși Legea privind pregătirea
Pro Patria () [Corola-website/Science/325042_a_326371]
-
numeroase emisiuni culturale pe teme de istorie literară ori de evocare a unor personalități culturale. În anul 1977 a devenit membru al Societății Numismatice Române, apoi al Societății de Științe Filologice din România, unde a făcut parte din colegiul de redacție al revistei „Limba și literatura română”, publicația societății. Ca recunoaștere a activității publicistice de promovare, dar și de recuperare a valorilor culturale muscelene, a fost numit membru de onoare al Societății de Științe Istorice din România, filiala Muscel. Pentru majoritatea
Adrian Săvoiu () [Corola-website/Science/325200_a_326529]
-
În lumea programelor pentru copiii “Prix Jeunesse” de la Munchen și “Prix Danube” echivalau că nivel cu Cannes și Veneția pentru cinema. Pe blogul eugenpatriche.wordpress.com se relatează de către E.Patriche care era nu doar scenaristul programului ci și șeful Redacției pentru copiii: Am trimis o hârtie “sus” [director general era ,parcă ,Dumitru Popa] cerând câte o primă specială de un milion pentru cei doi autori, n-am primit niciun răspuns. În aceste condiții nu am ezitat să semnez transferul Ruxandrei
Abracadabra (emisiune) () [Corola-website/Science/325225_a_326554]
-
o societate anonimă pe acțiuni, majoritatea acțiunilor fiind în mâna profesorului Mihail Manoilescu și a familiei lui. Directori ai ziarului din prima lui perioadă au fost Dragoș Protopopescu și Toma Vlădescu. Prim-redactor era Mihail Polihroniade, iar secretar general de redacție, Valeriu Cârdu. membri ai redacției erau Ion Stoenescu pentru politica internă, Alexandru Cristian Tell, Mircea Streinul, Virgil Rădulescu, Gabriel Bălănescu. În afară de această permanență la redacție, au colaborat: Radu Gyr, Nicolae Totu, Mihail Manoilescu, Bănică Dobre, Ciril Vârnav, Luca Popovici, Paul
Buna Vestire (ziar) () [Corola-website/Science/325227_a_326556]
-
majoritatea acțiunilor fiind în mâna profesorului Mihail Manoilescu și a familiei lui. Directori ai ziarului din prima lui perioadă au fost Dragoș Protopopescu și Toma Vlădescu. Prim-redactor era Mihail Polihroniade, iar secretar general de redacție, Valeriu Cârdu. membri ai redacției erau Ion Stoenescu pentru politica internă, Alexandru Cristian Tell, Mircea Streinul, Virgil Rădulescu, Gabriel Bălănescu. În afară de această permanență la redacție, au colaborat: Radu Gyr, Nicolae Totu, Mihail Manoilescu, Bănică Dobre, Ciril Vârnav, Luca Popovici, Paul Petzi, Sextil Pușcariu. La reapariția
Buna Vestire (ziar) () [Corola-website/Science/325227_a_326556]
-
fost Dragoș Protopopescu și Toma Vlădescu. Prim-redactor era Mihail Polihroniade, iar secretar general de redacție, Valeriu Cârdu. membri ai redacției erau Ion Stoenescu pentru politica internă, Alexandru Cristian Tell, Mircea Streinul, Virgil Rădulescu, Gabriel Bălănescu. În afară de această permanență la redacție, au colaborat: Radu Gyr, Nicolae Totu, Mihail Manoilescu, Bănică Dobre, Ciril Vârnav, Luca Popovici, Paul Petzi, Sextil Pușcariu. La reapariția ziarului Buna Vestire la 8 septembrie 1940, în preajma decretării statului național-legionar sub conducerea lui Ion Antonescu și a lui Horia
Buna Vestire (ziar) () [Corola-website/Science/325227_a_326556]
-
prim-redactor (adică redactor-șef) al cotidianului Buna Vestire, de unde a fost îndepărtat după câteva săptămâni, la 16 octombrie 1940, când conducerea e demisă din cauza unui text dezavuat de Ion Antonescu. Director era Grigore Manoilescu, fratele profesorului, iar secretar de redacție Valeriu Olaniuc. Redactori permanenți erau Cristian Petrescu, Ion Stoenescu, Horia Stamatu, Ștefan Ion Gheorghe, Luca Popovici, Radu Gyr, Mircea Streinul, Alexandru Alexianu, Demetrie Soutzu. La ziar au lucrat în calitate de colaboratori Mihail Manoilescu, Constantin Noica, Colonel Octav Vorobchievici, Locotenent Emanuel Voinescu
Buna Vestire (ziar) () [Corola-website/Science/325227_a_326556]
-
Mircea Pop. După apariția articolului lui Grigore Manoilescu, "Cu mănuși", ziarul a fost suspendat o săptămână din ordinul generalului Antonescu și la reapariție la conducerea ziarului a venit Alexandru Constant, care era și Ministrul Propagandei. Odată cu Grigore Manoilescu, a părăsit redacția și Constantin Noica, fiind înlocuit cu Horia Stamatu.
Buna Vestire (ziar) () [Corola-website/Science/325227_a_326556]
-
rămâne un exemplu de independență a spiritului, de profunzime și longevitate științifică, dar și de implicare totală în viața academică națională.Îi aparțin în mare măsură o serie de acțiuni meritorii: începând cu anul 1956 devine membru al comitetului de redacție al "Analelor Științifice ale Universității „Al. I. Cuza” Iași", între 1956-2003 membru al comitetelor de redacție ale revistelor "Natura" și "Terra", membru în Comitetul Național de Geografie (1957-1973), membru în Asociația Internațională de Geografie (Rio de Janeiro, 1956), membru corespondent
Ioan Șandru () [Corola-website/Science/324699_a_326028]
-
totală în viața academică națională.Îi aparțin în mare măsură o serie de acțiuni meritorii: începând cu anul 1956 devine membru al comitetului de redacție al "Analelor Științifice ale Universității „Al. I. Cuza” Iași", între 1956-2003 membru al comitetelor de redacție ale revistelor "Natura" și "Terra", membru în Comitetul Național de Geografie (1957-1973), membru în Asociația Internațională de Geografie (Rio de Janeiro, 1956), membru corespondent în Comisia a XI-a „Geografia în școală” a Uniunii Internaționale de Geografie.
Ioan Șandru () [Corola-website/Science/324699_a_326028]
-
conducător de doctorat, din 1997. Domenii de competență: Literatură română și comparată, Teorie și estetică literară. Este membru al Academiei Oamenilor de Știință din România, din 10 iulie 1987. A activat și continuă să fie prezent în diverse societăți culturale, redacții literare etc., cum ar fi Consiliul de conducere al Societății de Științe Filologice din România și președinte al Filialei Galați; membru fondator al Societății Scriitorilor "C.Negri", Galați, membru fondator al Ordinului Cavalerilor Danubieni, Membru al Uniunii Scriitorilor din România
Dumitru Tiutiuca () [Corola-website/Science/324786_a_326115]
-
Societății de Științe Filologice din România și președinte al Filialei Galați; membru fondator al Societății Scriitorilor "C.Negri", Galați, membru fondator al Ordinului Cavalerilor Danubieni, Membru al Uniunii Scriitorilor din România etc. A fost, de asemenea, membru în colectivul de redacție al mai multor reviste de specialitate și cultură, cum ar fi: Analele Universității "Dunărea de jos", Galați și ale celor ale Universității Danubius, Galați, al revistelor „Porto-Franco”, ”Antares”, „Dunărea de Jos”, Galați, „Limba română” din Chișinău etc. De-a lungul
Dumitru Tiutiuca () [Corola-website/Science/324786_a_326115]
-
la mijloacele exercitării profesiunii. Cu alte cuvinte, ce putem face, cum putem face. Problema etică fundamentală a sistemului mass-media este de a cuantifica responsabilitățile fiecărei părți, indentificând, din acest punct de vedere, trei nivele decizionale: jurnalistul (individul, angajatul în media), redacția din care face parte (ca structură colegială și profesională) și patronatul, ca instituție tutelară. Produsul mediatic final este rezultatul compus a mai multor tipuri de activități: cea editorială specifică, cea editorială generală (contextualizare, divertisment), activitate publicitară și autopromovarea (marketing, PR
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
de respectare a verosimilității: Demersul media, ce implică intervenția editorilor, ar fi combinația dintre demersul editorial și demersul comercial al unei organizații media. În mod normal, în țările cu presă puternică, din punct de vedere administrativ, patronatul este separat de redacție, la fel, deciziile editoriale de cele economice. În unele cazuri, redacțiile au o mare independență în raport cu patronatul. În cazul în care, proprietarul întreprinderii de presă este implicat în redactarea unor articole pentru ziar, acestea nu pot fi decît de opinie
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
fi combinația dintre demersul editorial și demersul comercial al unei organizații media. În mod normal, în țările cu presă puternică, din punct de vedere administrativ, patronatul este separat de redacție, la fel, deciziile editoriale de cele economice. În unele cazuri, redacțiile au o mare independență în raport cu patronatul. În cazul în care, proprietarul întreprinderii de presă este implicat în redactarea unor articole pentru ziar, acestea nu pot fi decît de opinie și trebuie semnalate ca atare. O situație mai delicată este aceea
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
politic, economic, sportiv etc. Nu este același lucru cu interesul publicului, adică ceea ce este trezește interesul, în sensul de curiozitate, pentru public și este diferit și de publicul țintă. Interesul public este ceea ce percepe în mod liber și consimțit în redacția unui canal media ca fiind agenda unui moment și grila de interpretare a realității. Interesul public s-ar regăsi prin câteva principii de bază, cum ar fi transparența vieții publice, protecția valorilor democratice, dreptul la informare. Media are datoria de
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
William Goldman pe fiecare pagină." Dustin Hoffman și Redford au vizitat birourile de la "Post" luni de zile, asistând la ședințe ale redactorilor și efectuând cercetări pentru rolurile lor. "Post" a refuzat să ofere permisiunea ca filmul să fie turnat în redacția sa și s-a apelat la designeri care au făcut măsurători ale birourilor ziarului, au fotografiat totul, iar cutiile cu gunoi au fost adunate și transportate pe platou pentru a recrea redacția pe două platouri de filmare în Burbank Studios
Toți oamenii președintelui (film) () [Corola-website/Science/326022_a_327351]
-
ofere permisiunea ca filmul să fie turnat în redacția sa și s-a apelat la designeri care au făcut măsurători ale birourilor ziarului, au fotografiat totul, iar cutiile cu gunoi au fost adunate și transportate pe platou pentru a recrea redacția pe două platouri de filmare în Burbank Studios de la Hollywood a lui Burbank, la un cost de 200.000 de dolari. Realizatorii filmului au mers departe pentru a obține exactitate și autenticitate, realizând inclusiv face replici ale cărților de telefon
Toți oamenii președintelui (film) () [Corola-website/Science/326022_a_327351]
-
Facultății de Științe Juridice la fără frecvență, i se refuză accesul în justiție. Devine șomer apoi lucrează ca funcționar mărunt la un spital, până reușește să intre la Primăria capitalei ca jurist. Blocat de dosarul prost, nu poate accede în redacții și în viața culturală oficială unde se formau destinele scriitoricești ale epocii. Rupt de generația sa a devenit și a rămas tot timpul un singuratic. A debutat în 1978 cu o comedie domestică, Ciripit de păsărele, la Teatrul de Comedie
Dinu Grigorescu () [Corola-website/Science/326054_a_327383]
-
reproduce întocmai versiunea anterioară), "Apocriful Iorga" și "Ms. rom. BAR 4988". Cercetând aceste texte, filologul Gheorghe Chivu a ajuns la concluzia că ele nu descind din versiunea slavă publicată de Božidar Vuković la Veneția în 1520, ci dintr-o altă redacție slavă manuscrisă, deci traducerea în română s-a putut face chiar înaintea acestui an. Cele mai noi ediții în limba română au fost publicate de Editura Polirom și Editura Herald:
Apocalipsa lui Pavel () [Corola-website/Science/326226_a_327555]
-
cu monografia comunei Broșteni - Vâlcea, cu S. Mehedinți, D. Guști). Între 1936 și 1942, paralel cu studiile, e bibliotecară la Casa Autonomă a Pădurilor Statului. După absolvirea Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1938), este secretar de redacție la „Revista scriitoarelor și scriitorilor români" (1943-1944). Este profesoară la gimnaziul din localitatea Suci, județul Argesi, apoi Călan, 1950 - 1958. După 1958 se dedică în exclusivitate scrisului. A colaborat la publicațiile " Fapta", "Dacia rediviva", "Vremea", Revista Fundațiilor Regale, "Femeia și
Ada Orleanu () [Corola-website/Science/322602_a_323931]
-
mai multe organizații: Comisia de Istorie a Orașelor din România de pe lângă Academia Română, Comisia Regională a Monumentelor Nr. 1, Moldova, Comisia Națională a Monumentelor a Ministerului Culturii și Cultelor, Liga „Mareșal Ion Antonescu” (1990-2003). De asemenea, face parte din colegiile de redacție ale revistelor „Europa XXI” (Iași) și „Historia Urbana” (Sibiu), publicații ale Academiei Române. Activitatea sa a fost distinsă cu mai multe premii: Stela Cheptea a efectuat cercetări arheologice la Iași, Baia, Hârlău, Cotnari etc. În anul 2001, a coordonat cercetările arheologice
Stela Cheptea () [Corola-website/Science/322623_a_323952]