14,079 matches
-
aș situa această perspectivă în ordinea priorităților. Ea doar va completa o atmosferă pe care mi-o doresc spectaculoasă, diferită de tot ce am trăit până atunci. VASILE GÂRNEȚ: ... În avionul spre Budapesta, o revăd pe stewardesa cu care am zburat pe ruta Budapesta-Chișinău, la întoarcerea mea din America, acum aproximativ doi ani. Îi amintesc câteva detalii ale acelui zbor aventuros și plin de pericole: pasagerii italieni care întrebau speriați la ce înălțime se ridică avionul, o rablă sovietică Yak 40
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
salon și scaunele care abia se țineau în șuruburi; șampania multă pe care am băut-o pentru a ne face curaj... Îi spun că am și scris despre acel zbor al nostru. Stewardesa Nadejda îmi zâmbește complice. Avionul în care zburăm acum e mai nou, bine îngrijit și, evident, mai sigur. Fata e la fel de drăguță, dar parcă mai matură, cu trăsături împlinite... În aeroportul din Budapesta așteptăm trei ore cursa pentru Madrid, timp suficient pentru a „inspecta” clădirea. Ce mă impresionează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a fost cazul și cu îmbarcarea noastră în avionul de Lisabona, unde a început totul. Mi-ar fi plăcut să mai stăm la o cafea în barul hotelului Under den Linden cu colegii. Andrei Bodiu va avea această ocazie, el zboară la prânz. Îi invidiez pe Nicolae Prelipceanu și pe Adrian Popescu, care sunt și mai avantajați. Primul are timp berechet până în seară, iar cel de-al doilea rămâne pentru marți. Adică mai câștigă o zi la Berlin, fapt ce i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Dar să revin la Ceaușescu. Execuția soților Ceaușescu, oribilă, aproape medievală, a fost prezentată ca o pedeapsă a poporului. În realitate, lucrurile stau altfel. Sentința lui a fost semnată încă înainte ca elicopterul cu așa-zisul tribunal militar să fi zburat spre Târgoviște. Toate aceste lucruri le descriu în cartea mea, în care dau nume concrete: Gelu Voican, Victor Stănculescu, Virgil Măgureanu etc. Cred că „evenimentele” din România au fost puternic stimulate din exterior, prin intermediul serviciilor speciale din mai multe țări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
l-am întrebat atunci, privindu-l în ochi, parcă Arghezi, în timpul războiului, sub dictatura atonesciană... nu-i așa...?! A tăcut.Ă La o săptămână după această primă anchetă (ne aflăm mereu în ’75Ă, am primit viza de ieșire și am zburat ambii cu avionul spre Stockholm, Ivasiuc mândru de a fi fost solidar cu mine și fiind, nu știu de ce, convins că nu mă mai întorc. Am revenit apoi, amândoi, prin Germania, după o săptămână sau două la Stockholm, Wickert ne-
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
acelui sistem, adică au participat toți membrii U. Scriitorilor - și nu „delegați”, ca și până atunci sau după aceea!, și votul a fost în „bună măsură” secret și universal. Așa se face nu numai că Barbu și țuțerii săi au „zburat” din Biroul uniunii, dar și toți membrii c.c., Titus Popovici, Mihnea Gheorghiu, ca și „oamenii partidului”, cei doi foști vice-președinți, Ion Brad și Pop Simion și alții, „ajutoare de nădejde” care s-au văzut, astfel, înlăturați de la „putere” de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
secole, „se ceartă” cei mai mari și mai îndrăzneți sculptori ai lumii, de pe toate continentele - Buonarroti! Tot Macovescu m-a dus cu mașina la Napoli, unde am vizitat faimosul muzeu de artă și etnologie și apoi, închiriind un helicoper, am zburat în insula San-Michele, atrași de „grota albastră”, dar, mi se pare, mai mult de cartea doctorului suedez Axel Munthe, Cartea de la San-Michele, un enorm bestseller al generațiilor dintre războaie și puțin după...Ă ...- Ei bine... cine e personajul ăsta ce
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
drum nou, abia acum desfundat, peste nenumărate poduri, printre rariști, prin poeni din una se vede departe Neamțul și cetățuia înnaintăm mai mult în tăcere. Ici-colo câte un izvor; ici-colo câte o mierlă trece drumul dintr-un tufiș în altul, zburând ușurel la fața pământului; un huruit dulce și înnăbușit de turturea într-un desiș, în văi. În urmă pe Agapia, se adună nouri și tunetul murmură moale răsunând ca o căruță la poduri în depărtare; zăpușeala crește; într-o bae
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poporul evreu cel întăi născut al popoarelor; legea orală făcu din el un idiot obraznic și barbar, respingând orice lumină, orice știință, orice sociabilitate, fraternitatea oamenilor. Legile sunt ca pieptenele țigănești: fură lindina și lasă păduchele. Mii de insecte multicolore zburau prin aer, ca sfărămăturile unui curcubeu pulverisat. Ceux-là seuls qui ont la conscience de n'être rien par eux-mêmes, manifestent des regrets en tombant, ou murmurent et reviennent sur un passé qui ne reviendra jamais, en devinant bien qu'on
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și oftează, domnul maior Stoianovici oftează și tace. Unul are capul atârnat pe piept, altul are capul spre cer înnălțat. Și când se începe lupta ei singuri rămân mirați și nedumeriți de ce se petrece în juru-le. Pocnesc puști, bubue tunuri, zboară călăreți, zadarnic, comandanții nu mai trăesc, au murit până la trecerea viforului, adică până când generalul și-a spus cuvântul și toți au răsuflat. Tu, cumetre, om de 103 chilograme, alungat la deal și alungat la vale, nu știu cum s-a făcut că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Tuirc, et autres divers lieux de l'Europe. Iorga. In Acte și fragmente. I. 34-39. Pe malul Nistrului, în timpul verii se văd multe animale care dimineața se nasc ca niște viermi și aleargă pe apă, la amiază fac aripi și zboară pe deasupra undelor, iar la asfințitul soarelui mor: efemere. * I. Cetatea-Albă, Akerman, Moncastro, pe malurile Nistrului. Are la o margine o cetățuie cu turnuri, un zid dublu și șanțuri adânci, făcută după moda veche, însă trainică. Mahalalele sunt mai mari decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
distanțe, câte o așezare rudimentară. N-am văzut pescari și bărci oamenii n-au luat încă la cunoștință de această apariție pe care o vor fi văzut pe vremuri preistorice strămoșii lor. N-am văzut paseri altele decât rațe sălbatice, zburând prin lucirea amurgului. (Îmi amintesc că n-am văzut câni la Stalingrad. Numai doi, de coloarea năsipului, un fel de ogari, umblau pe malul fluviului, căutând ceva în tovărășie. În schimb multe capre: animalul binefăcător al acestor priveliști sărace cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și Siret. Oameni la pescuit cu undița înainte de răsăritul soarelui; unii singuratici, alții în grup (am văzut șase flăcăiași supraveghind zece-douăsprezece undiți de somotei așezate la mal), alții în lotci. Am auzit pe neașteptate cucul cântând. Vulturi cu penaj întunecat zburau pe deasupra undelor căutând pradă. Dintr-un sat au ajuns până la mine lătrături de câni... Apa aceasta se vede că e bogată în pește. Satele, înainte de Rostov, destul de rare. Așezările samănă cu cele de la Dunăre. În cele două zile cât am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Mării Negre; pe urmă am avut viziunea marilor goluri alpine acoperite cu omăt ale Caucazului. În acele pustii de piatră la Kasbeg, a fost înlănțuit Prometeu. Înspre miază-zi se găsește undeva Araratul biblic, unde s-a oprit corabia lui Noe. Noi zburăm spre Tbilisi, capitala Gruziei, țara unui popor despre care știm foarte puțin. Gruzinii Georgiei stau aici din veacuri afunde? Așa se pare. Un popor cu înfățișare frumoasă și mândră, care și-a apărat cu învierșunare independența în Caucaz. În veacul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Să nu facă semn; 10. Să fie de lemn. Cântec Căzăcesc Se cânta la Pașcani acum 60 de ani* În pădurea fără soare Și fără izvoare Plin de rane dureroase Bietul Cazac moare. Rândunică, fie-ți milă La maica mea zboară; Spune-i că până în sară Fiul o să-i moară. Spune-i, spune-i, rândunea Că mi-i dor de ea. Rândunica, cum l-aude Iute-n zbor se duce Și suspinele-i de jale Mamei lui le-aduce. Drag copil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zgriburiți, cu mânile strânse în suman și cu varga subsuoară. Pășesc încet, printre burueni îngălbenite și spinării, de-acurmezișul haturilor, după grămăgioara amestecată de vite: câțiva cârlani, doi mânji, câteva junci. Un câne merge alene pe urmele lor. Pe lanuri arate, zboară la fața pământului negre ciori. De pe miriști, spre cerul sur, se ridică câte un stol de grauri. Vântul fâșâie ușor. Încolo-i liniște și tristețe în întinderi. * Pe imaș gol, pâlcuri de peliniță ca pete de brumă. * Vreme ploioasă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cea dintâi semnul înfrângerii în inimile ostașilor ocrotitori de țări [turcilor]. Așa s-au stricat podoabele lor, asemenea unor grădini; s-a dus prospețimea lor... Torentul de ploaie udându-i de tot pe acei călăreți și slujitori, toți șoimii care zburau în lupte au devenit ca niște găini jumulite... În partea aceea, serdarul cel răufăcător al țării Moldovei [Ștefan cel Mare] în scopul pregătirii oștilor a trimis de știre ghiaurilor din țările de la marginea ținuturilor sale și, strângând pe călăreții și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din acest tip de colindă pare să se întoarcă în contingent în urma unei incursiuni în timpul sacru, căci textele ce dezvoltă acest motiv al vivificării naturii se deschid toate cu o dimensiune eterică: „Ce mi-e negru sus, pă cer?”, „Ce zboară, zboară,/ Pe lângă ceruri?”, „Sus, mai sus, pe lângă cer” sau într-o formă poetică mai recentă: „Sus, în poarta raiului”. Drumul inițiatic pe care revine eroul acestor texte conține explicația pentru abilitățile ieșite din comun ale perechii cal-călăreț. Cerul unde apare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acest tip de colindă pare să se întoarcă în contingent în urma unei incursiuni în timpul sacru, căci textele ce dezvoltă acest motiv al vivificării naturii se deschid toate cu o dimensiune eterică: „Ce mi-e negru sus, pă cer?”, „Ce zboară, zboară,/ Pe lângă ceruri?”, „Sus, mai sus, pe lângă cer” sau într-o formă poetică mai recentă: „Sus, în poarta raiului”. Drumul inițiatic pe care revine eroul acestor texte conține explicația pentru abilitățile ieșite din comun ale perechii cal-călăreț. Cerul unde apare voinicul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a fi «puternic» (în sensul religios al cuvântului) și a fi, ca atare, saturat de sacralitate”; cum anume a atins Făt-Frumos din colindă acest statut explică alte colinde de fecior, unele balade și basme. Flăcăul vine în lumea cunoscută aproape zburând și în fruntea unei suite nobile: „Cam în soare,/ Cam pe mare,/ Cam pe lângă cer,/ Zboară-un cârd de porumbei./ Și nu-i cârd de porumbei,/ Ci-i stobor de mari boieri.” Versurile conțin două elemente fundamentale pentru această apariție
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cum anume a atins Făt-Frumos din colindă acest statut explică alte colinde de fecior, unele balade și basme. Flăcăul vine în lumea cunoscută aproape zburând și în fruntea unei suite nobile: „Cam în soare,/ Cam pe mare,/ Cam pe lângă cer,/ Zboară-un cârd de porumbei./ Și nu-i cârd de porumbei,/ Ci-i stobor de mari boieri.” Versurile conțin două elemente fundamentale pentru această apariție cu filiații arhaice: solarul și afinitatea cu apa. Solaritatea perechii mitice este susținută de indicii morfologice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
care eliberează șarpele din lăcașul sepulcral și călătorește pe spatele acestuia nouă mări, nouă țări, nouă ape curgătoare. Blestemul mamei integrează pe Mistricean într-un ordin mitic și astfel gestul nu mai pare exagerat. Șarpele, balaur prin dimensiuni, nu poate zbura, dar se deplasează cu viteza celui urmărit de Iorgovan și are „trei coade de aur”. Metalul prețios (în prezență hiperbolică și în descrierea solzilor) și numărul magic dezvăluie o ființă totem, ce își revendică neofitul pentru a recrea modelul sacru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
alți 7 ani se face zmeu: îi iese foc din gură și capătă coadă șuvăită, vânătă și la coadă capătă două steaguri, de o parte și de alta și aripi ascuțite. Cu aripile înoată, iar cu limba, cu focul lui zboară în nouri»”. Într-un număr magic ce sugerează totalitatea, ei agresează mediul ordonat în Trei frați cu nouă zmei I(9), precum fac bourul ori cerbul coborât din munte să strice „fălos” viile, în colindele de flăcău. Miza zmeilor este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vânătoare de unul singur. Pleca la vânătoare. Azi vânătoare, mâni vânătoare, poimâne vânătoare ș-așa mai departe. La un moment dat, o păsărică foarte frumoasă - nu văzusă-n viața lui așa ceva, frumoasă de pasăre - el cu mâna s-o prindă, ea zbura... după ea, a-nceput să-l tragă în capcană. Capcana era un bordei” (Chilii - Olt). Planurile temporale dispuse în acest fragment revelează un joc rafinat cu dimensiunile existențiale. Timpul profan, marcat de curgere și de dispunere cronologică, apare în text
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
eleșteu ăsta era fermecat”. Inițierea este deschisă de apariția înaripatei ce exercită o atracție ca de vrajă: „La un moment dat, o păsărică foarte frumoasă - nu văzusă-n viața lui așa ceva, frumoasă de pasăre - el cu mâna s-o prindă, ea zbura. după ea, a-nceput să-l tragă în capcană” (Chilii - Olt). Hierofania induce ieșirea din spațiul mundan și deschide procesul inițiatic sub semnul feminității sacre, ce participă la actul regenerator la nivel mistic. Zâna mireasă ia o formă uraniană, spre deosebire de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]