120,330 matches
-
mulțumesc în special lui Cătălin Predoiu pentru elegantă cu care s-a bătut în această competiție de desemnare. Mă uit în sală și realizez că suntem cea mai puternică echipa politică din România. Sunt onorat că această echipă m-a ales pe mine. Sunt convins că mă vor sprijini. În această echipă sunt peste 1500 de primari de municipii, orașe, comune, sunt președinți de Consilii Județene, sunt mii de aleși locali. Cu această forță nu avem voie să nu câștigăm. Cel
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
de prim- vicepreședinte al PNL, a făcut primii pași spre candidatura prezidențială. Cum a crescut și decăzut politic candidatul USL, Crin Antonescu, în drumul spre alegerile prezidențiale din toamna anului 2014? Astfel, pe 20 martie 2009, Crin Antonescu a fost ales președinte al PNL, câștigând la Congres în fața lui Călin Popescu Tăriceanu, fiind votat de încă două ori președinte al PNL, în 2010 și 2013. În toamna lui 2009 candidează la Președinția României, sub sloganul electoral România bunului simț, obținând 20
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
al statului către români de a vota candidatul dreptei, presedintele PPE, Joseph Daul i-a mulțumit lui Traian Băsescu pentru implicarea în alegerea lui Klaus Iohannis: "Unul dintre ultimele dumneavoastră acte ca președinte a fost crucial că poporul român să aleagă calea democrației. Apelul dumneavoastră în ultima zi de campanie, (...) a înclinat decisiv balanța în favoarea candidatului de centru- dreapta"61. După încheierea și câștigarea alegerilor prezidențiale, Presedintele PNL, Klaus Iohannis, a spus că ACL nu mai există și că el este
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
interpartinica de amploare, cel mai favorizat fiind partidul de la putere, PSD. Spre exemplu, conform Expert Forum, din totalul celor 3.180 de primari, au migrat 552, un procent foarte mare, de 17,4%. Din cei 552, 436, adică 79%, au ales ca destinație PSD. Distribuția a fost una inegala teritorial, în unele județe migrând mai mult de 73% din numărul total al primarilor (cazul județului Giurgiu), în altele, procentul fiind mai redus (8% în județul Sălaj). Situația s-a repetat și
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
a interesului public specifice perioadelor electorale aduc note suplimentare și întăresc tusele de culoare ale dezbaterilor în jurul locului pe care religia îl joacă în cursa electorală dintr-un stat democratic. Momentul alegerilor prezidențiale din 2014, cănd Klaus Iohannis a fost ales președinte fără că religia să lutherană să fi trecut neobservată electoratului, a readus în discuție toate acestea. Așadar, care a fost și care este rolul religiei în campaniile electorale prezidențiale românești? Dar rolul Bisericii Ortodoxe Române? Pentru a realiza un
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
religiei în campaniile electorale prezidențiale românești? Dar rolul Bisericii Ortodoxe Române? Pentru a realiza un istoric al problemei am optat pentru trei momente electorale esențiale ale istoriei României post-decembriste, anume alegerile prezidențiale din 1996, 2004 și 2014 când au fost aleși Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Față de alegerile locale și parlamentare în care sunt mulți candidați în cursa electorală, cele prezidențiale au fost mereu extrem de personalizate în România. Ele au favorizat abordarea unor probleme de anvergură națională în domenii
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
sau în altă (opinie care însă se poate valida însă la nivelul politicii locale). Ipoteza noastră formulată atunci și ulterior validată în acel context a fost aceea că dacă privim lucrurile la nivel național, în cazul alegerilor prezidențiale, când este ales un singur om, electoratul ține cont în mai mare măsură de alte tipuri de identități în cadrul unui sistem concentric de cercuri de alteritate definit în raport cu proiectul național românesc și pe care l-am descris la vremea respectivă 1. Îndrăznim să
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
români. În același timp, el era prezentat în ziarul România liberă ca fiind "un om cu frica lui Dumnezeu, respect față de lege și dragoste de țară"19. Câteva zile mai târziu, la 8 septembrie, debutează oficial și campania CDR. Locul ales pentru prima reuniune electorală este Câmpia Libertății de la Blaj, spațiu cu o încărcată simbolistică în istoria națională dar despre care puțini români cunoșteau, la vremea respectivă, conexiunile istorice cu Biserică greco-catolica. Mai înainte însă de a porni pe drumul campaniei
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
www.ade varul.ro. 14 noiembrie 2014. Detalii la adresa http://adevarul.ro/ news/politică/ liiceanu-i-a-trimis-pa triarhului-daniel-carte-dedicatie-fie-va-mila-noi-alte-texte-civile-1 5465f3ff0d133766a8db770b/index.html#. Dată ultimei consultări: 15 iulie 2015. 39 Referitor la acest subiect a se vedea articolul "Scrisoarea adventiștilor din România pentru Biserică: "Acum alegem președintele, nu Patriarhul BOR. Român nu înseamnă ortodox"", Florina Pop, www.adevarul.ro, 12 noiembrie 2014. Detalii la adresa http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/ scrisoarea-adventistilor-romania-bise rica-acum-alegem-presedintele-nu-pa triarhul-bor-roman-nu-inseamna-orto dox-1 546350150d133766a8ca0ba2/ index.html#. Dată ultimei consultări: 15 iulie 2015; 40 Referitor la acest subiect
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
o copie a livretului militar (cu ștampila Ministerului Apărării Naționale) și câteva state de plată. "Da, am fost lt.-colonel sub acoperire. Public mai jos câteva dintre statele de plată, cu sumele de bani pe care le-am primit. Am ales să nu-l trădez pe bunul Dumnezeu și să fac această mărturisire publică. Refuz să fiu Iuda în fața lui Christos, chiar dacă astăzi, celor ce vor citi și vor vedea acest text poate că nu le va fi foarte clar ce
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
tipică serviciilor", "justificată de interesul celor care sunt în competiție, dar și al celor care stau în spatele lor". "În spatele lui Ponta și Iohannis stau nu doar două structuri înțesate de oameni corupți, ci și reprezentanți ai serviciilor secrete, care au ales să joace în mod ocult în favoarea unuia sau altuia dintre candidați. Miza o reprezintă voturile Elenei Udrea", a mai afirmat aceasta. Președintele în funcție, Traian Băsescu, susținător al candidatului Elenă Udrea, a dublat mesajele acesteia, afirmând că fotografiile de la Paris
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
pe "moștenirea" politica a lui Traian Băsescu s-a potrivit cu consecventă politică a PSD, care-și fabricase o identitate politică din lupta cu acesta. Pentru a sublinia despărțirea de stilul conflictual al acestuia și continuarea proiectelor USL, candidatul stângii a ales două slogane principale " Președintele care unește" și "Votează schimbarea până la capăt". Primul slogan, pe lângă faptul că încerca să sugereze caracterul non-conflictual al viitorului președinte și eliminarea stării de tensiune din societate, făcea trimitere și la o posibilă unire cu Republică
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
fi un plagiat. 14 În limbajul politic și jurnalistic acesta alternă între o conotație pozitivă (dată de susținătorii președintelui) și una peiorativa (dată de contestatarii acestuia), în funcție de tabără politică. 15 Dan Pavel, op. cît., p. 31. 16 Traian Băsescu a ales despărțirea de PD-L printr-un mesaj postat pe rețeaua de socializare Facebook http://www.hotnews.ro/stiri-politic- 14477261-traian-basescu-adio-pdl-noi-azi-despartit-definitiv.htm 17 Paul Lazarsfeld, Bernard Berelson, Hazel Gaudet, Mecanismul Votului. Cum se decid alegătorii într-o campanie prezidențială, trad. Simona Dragan
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
România: 1990-2005, Editura Comunicare.ro, București, 2005, p. 143. "În România, atacul la adresa părinților este considerat odios și are efecte inverse. În loc să provoace indignare, el stârnește simpatie față de cel incriminat. Nu sunt acceptate soluțiile radicale și injuriile directe. Subiectele trebuie alese cu grijă, pentru că "mersul prea departe" deși necesar, poate fi riscant. Există o măsură a bunului simț la români, care nu trebuie depășită. 30 Bogdan Teodorescu, Dorina Guțu, Radu Enache, op. cît., p. 147. 31 http://www.gandul.info/politică
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
ale șefilor celor două state. 1990: R. Moldova - M. Snegur; România - Ion Iliescu; 1992: R. Moldova - M. Snegur; România - I. Iliescu; 1996: R. Moldova - P. Lucinschi; România - Emil Constantinescu; 2000: Ion Iliescu câștiga Cotroceniul cu 66,2%, iar Republică Moldova alege calea modelului parlamentar. Primul președinte ales în forul legislativ de la Chișinău a fost comunistul Vladimir Voronin (2001). După alegerile anticipate din februarie 2001, fracțiunea comunistă va deține 71 din cele 101 de mandate. La scrutinul din 2014, românii cu drept
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
R. Moldova - M. Snegur; România - Ion Iliescu; 1992: R. Moldova - M. Snegur; România - I. Iliescu; 1996: R. Moldova - P. Lucinschi; România - Emil Constantinescu; 2000: Ion Iliescu câștiga Cotroceniul cu 66,2%, iar Republică Moldova alege calea modelului parlamentar. Primul președinte ales în forul legislativ de la Chișinău a fost comunistul Vladimir Voronin (2001). După alegerile anticipate din februarie 2001, fracțiunea comunistă va deține 71 din cele 101 de mandate. La scrutinul din 2014, românii cu drept de vot au fost chemați la
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Chișinău a fost comunistul Vladimir Voronin (2001). După alegerile anticipate din februarie 2001, fracțiunea comunistă va deține 71 din cele 101 de mandate. La scrutinul din 2014, românii cu drept de vot au fost chemați la urnele de vot să aleagă cel de-al cincilea președinte post-decembrist, după Ion Iliescu (două mandate și jumătate), Emil Constantinescu (un mandat) și Traian Băsescu (două mandate). Alegeri Prezidențiale 1990 1992 1996 2000 2004 2009 2014 Ion Iliescu (FSN) 85,07% Finală tur 2 Ion
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
România, atunci nimeni nu-i poate opri". Între România și Republică Moldova există o relația unică în Europa: "Nu există altă situație unde două state au limba comună, istorie comună, aspirație comună. Această relație specială trebuie cultivata și amplificata mai ales de noi, fiindcă suntem țară mai mare, membră în UE, si ei vor în UE și avem obligația istorică să-i sprijinim cu tot ce putem"31. În același context, candidatul dreptei politice a punctat că " ... obiectivul nr. 1, acum
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
nu sunt extrem de diferite. Modul de atingere al acestora este însă diferit. Obiectul analizei noastre îl constituie doar partea de reformă a regimului politic pe care au propus-o cei doi candidați și nu programele lor electorale în întregime. Am ales această temă deoarece reprezintă unul din cele mai dificile aspecte care face parte dintr-o asemenea oferta electorală. Președintele nu are pârghii directe pentru a reforma regimul politic din care face parte decât prin intermediul forțelor politice care îl susțin. Nu
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali 7. Principala modificare se referă la noua formă a art. 101 din Legea nr. 215/2001: "Consiliul Județean alege dintre membrii săi un președinte și doi vicepreședinți", încetând astfel alegerea directă a președintelui Consiliului Județean, instituită în 2008. 3. Modificarea condițiilor de înființare a partidelor politice. Proiectul de lege care a avut, printre altele, și acest obiect a urmat
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
acestei Decizii a Curții Constituționale opinia că procedura de înregistrare a partidelor politice, potrivit Legii nr. 14/ 2003, era în dezacord cu Constituția (Radu Carp, "Limitarea neconstituțională a dreptului de asociere în partidele politice și a dreptului de a fi ales prin legislația în domeniu și influența acesteia asupra participării politice", Studia Politică, vol. XIII, nr. 1/2013, pp. 125 - 141). 11 M.Of. nr. 339/18.05.2015. 12 Referitor la listele electorale suplimentare reglementate de Legea nr. 35/2008, vezi
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
lucrul bine făcut și Marea Unire, Pro Universitaria, București, 2015. Calișe, Mauro, Îl partito personale. I due corpi del leader, Laterza, Roma-Bari, 2010. Carp, Radu, " Limitarea neconstituțională a dreptului de asociere în partidele politice și a dreptului de a fi ales prin legislația în domeniu și influența acesteia asupra participării politice", Studia Politică, vol. XIII, nr. 1/2013, pp. 125-141. Constantin, Valentin, "Noua propunere legislativă de revizuire a Constituției și drepturile omului", Noua Revista de Drepturile Omului, nr. 2/2014, pp.
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
adoptate în perioada 2010- 2011. Această coabitare forțată a fost marcată din start de conflicte instituționale grave, cu consecințe în plan extern și care au avut originea în incapacitatea ambilor poli instituționali de a colabora 5. În noiembrie 2012, Guvernul ales în interiorul unui mandat prezidențial și dispunând de o majoritate covârșitoare, a fost obligat să accepte coabitarea cu Președintele în funcție, dar care nu se mai bucură de încredere. Spre deosebire de Franța, unde Președintele are atribuții constituționale în dizolvarea Adunării Naționale și
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
el nu are, în caz de dezacord, decat posibilitatea de a intra în conflict instituțional dacă are o majoritate ostilă 6. Ultimele alegeri prezidențiale din noiembrie 2014 au condus în mod inevitabil la o coabitare, de data aceasta Președintele nou ales venind alături de un guvern în funcție și dispunând de o largă majoritate parlamentară. Dacă înainte de alegeri Președintele Iohannis s-a pronunțat în favoarea coabitării, ca limitare a puterii Executivului 7, în timp și-a nuanțat poziția, considerând că pentru a realiza
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Rocard, L. Fabius) fie pierzând cursa prezidențială din motive legate de mandatul anterior de șef al executivului ( Lionel Jospin în 2002). Problemele privind desemnarea primilor miniștri au început să apară în momentul când s-au înregistrat diferențe între un președinte, ales pentru un anumit program, și majoritatea parlamentară ostilă, primul exemplu fiind 1981. Acționând în conformitate cu spiritul instituțiilor celei de-a V-a Republici, care acordă preeminenta alegerilor prezidențiale, Președintele nou ales - F. Mitterrand - care a găsit o majoritate de altă culoare
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]