120,984 matches
-
un briceag, un țigaret... „E el!... Și un țipăt sfâșietor străbate liniștea...” Mama și-a recunoscut fiul. Familia lui Ion Caratănase deplânge moartea lui. Nu-i inimă care să mai poată rezista. Sfâșietor momentul în care părinții plâng la capătul fiului regăsit după atâția ani de zile. E Decemvirul Caratănase Ion. Fiecare din cei de față au în amintire imaginea celui de pe lespede. Fiecăruia i se umezesc pleoapele. E sigur Caratănase. Într-un buzunar s-a găsit o batistă cu monograma
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de veghe... Ionel Trandafir Iată, la capătul din miază-noapte e recunoscut Ionel Trandafir. Se găsește și un prosop îmbibat în sânge... Au fost ștrangulați sau împușcați... De unde e sângele?... Este adus și el pe lespede. Tatăl lui Trandafir e alături de fiu... Părul cărunt parcă a devenit și mai alb. Fața i-e palidă. Dar unde mai poți privi? Cu cine să plângi?... Cu toții.... Iancu Caranica Dintre cadavre este scos un pachet învelit în hârie albastră. Înlăuntru se găsesc rufe cu inițialele
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
scos și așezat pe lespede. La gât se află trei cruciulițe și un medalion. Pe deget, inelul. Sdrobită de durere, d-na Codreanu, plânge în sfâșierea generală. Peste Căpitan se așează un giulgiu. Iată acum, tatăl Căpitanului. Vine la căpătâiul fiului său. Îngenunche și rostește o rugăciune... E un moment îndurerat... Nu se aud decât silabele încete ale rugii tatălui pentru odihna fiului. Nu-i durere mai mare nici rugă mai înălțătoare. Și lucrul continuă în înfiorarea generală. CU PĂRINTELE NIL
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Codreanu, plânge în sfâșierea generală. Peste Căpitan se așează un giulgiu. Iată acum, tatăl Căpitanului. Vine la căpătâiul fiului său. Îngenunche și rostește o rugăciune... E un moment îndurerat... Nu se aud decât silabele încete ale rugii tatălui pentru odihna fiului. Nu-i durere mai mare nici rugă mai înălțătoare. Și lucrul continuă în înfiorarea generală. CU PĂRINTELE NIL DOROBANȚU „Pe cât e de mare sufletul față de trup, pe atât de prețios este cel care vindecă sufletele, față de cei care vindecă trupul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
să se întoarcă la „Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor”. Dormi în pace, drag camarad! Dumnezeu să-ți primescă faptele. Exemplul tău de luptă, dăruire și înaltă trăire, să inspire pe cât mai mulți dintre fiii Patriei. Să nu rămână nici un sat fără Biserică, nici o casă fără icoană, nici un suflet fără Dumnezeu! TOMA BONTAȘ Părerile de rău sunt ireparabile. „Doamne, în cer este mila Ta, și adevărul tău până la nori”. (Psalmul 35 David 4) Greșelile se
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
capitala care nu mai era a lor. Strânși împrejurul unui vas mare cu otravă au ales moartea în locul vieții fără libertate. Iar el încearcă din nou norocul armelor până când, fiind înconjurat din toate părțile și gata să cadă cu doi fii ai săi în mâinile vânătorilor romani, se străpunse cu sabia sa, lăsând învingătorilor un cadavru...”. ȚĂRÂNA de la CĂLUGĂRENI S-a turnat apoi țărâna de la Călugăreni, unde Mihai Viteazul s-a repezit el însuși călare pe un cal alb în mijlocul turcilor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Mărturisirea noastră, ei veșnic sugrumând ” Autorul) Legionarii sunt veșnic osândiți, iar românul nu s-a trezit din somnul cel de moarte. El a rămas în stadiul de maimuță rozând roșcove, ca în epoca de aur a guvernării comuniste sau ca fiului rătăcitor din Sfânta Scriptură. Trăim într-o lume năucă. Oamenii sunt buimăciți. Aceeași așteptare, aceeași sărăcie îneacă inima românului în lacrimi și deznădejde, duse până la disperare. La tot pasul, fețe triste și frunți întunecate, cadavre neînhumate. Patronați și conduși de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
om după chipul și asemănarea noastră” a rostit Dumnezeu, să nu ucidem, dar, în noi, acest sâmbure care plămădește veșnicia. Omul e o valoare care se perfectează continuu. Să răspundem cu fapte mărețe și vom fi ceea ce trebuie să fim, fiii lui Dumnezeu. Să nu ne resemnăm. Să nu ne îndoaie nici o grijă. Din lacrimi să plămădim bucurii eterne. Încrezători în brațul nostru, cu fruntea la cer, cu ochii aprinși de doruri să zidim altare. Neînfricați în lupte, să nu subscriem
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
examenul credinței... nu poate fi legionar.” Deci, cine va parcurge acest material arătat mai sus, placă turnantă, va cunoaște adevărul și lupta noastră dusă sub sceptrul Arhanghelului Mihail, nu sub acuzația de fascism, ci ca ostași ai lui Hristos și fii devotați ai neamului nostru românesc și creștin. Acești fericiți vor abandona imaginea capcană, legionarofobia, cu care ne împresoară comuniștii, neocomuniștii, toți nelegiuiții și semidocții. Nu ei decid asupra noastră ci faptele noastre, istoria și Dumnezeu. Nu securiștii, nu activiștii de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
VEDINAȘ, Traian (15.IX.1947, Lazuri, j. Sălaj), istoric literar și publicist. Este fiul Floarei Vedinaș, țărancă. Urmează școala generală în satul natal și în comuna Valcău de Jos, o școală profesională (1961-1964) și Liceul „Ioan Slavici” (1964-1968) la Arad, Facultatea de Filologie, secția română-germană (1968-1972), și Facultatea de Istorie-Filosofie, secția filosofie (1975-1981), la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
, George (19.X.1875, Mizil - 2.V.1928, București), gazetar și umorist. Este fiul Linei (n. Ioachimescu) și al lui Mathei Vasile Ranete, avocat. Urmează școala primară la Mizil și Liceul „Sf. Petru și Pavel” la Ploiești. Frecventează o vreme cursurile Facultății de Drept din București. Funcționar la poștă (1896-1897), conduce apoi publicațiile „Moș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
, Ion (1.V.1937, Costiceni, j. Hotin - 9.VIII.1993, Chișinău), poet, eseist și traducător. Este fiul lui Ion Vatamanu, țăran. După terminarea școlii medii din satul natal în 1954, lucrează ca învățător, iar în 1955 se înscrie la Facultatea de Chimie a Universității de Stat „V. I. Lenin” din Chișinău, absolvită în 1960. Doctor în chimie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
, Vartan (21.X.1936, Constanța), prozator și publicist. Este fiul lui Haciadur Arachelian, comerciant, și al lui Supie (n. Ovanesian). După absolvirea Facultății de Filologie a Universității din București (1965), îmbrățișează cariera jurnalistică: redactor la „Scânteia tineretului” (1965-1970) apoi, până în 1999, cu două întreruperi, în 1983 și 1991, când este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]
-
, Ion (Ioniță) I. (31.I.1843, Costâna, j. Suceava - 25.V.1902, Cernăuți), autor de versuri. Este fiul lui Ion Bumbac, țăran, și fratele poetului Vasile Bumbac. Studiile gimnaziale le-a făcut la Suceava și Cernăuți. Aici l-a avut ca profesor pe Aron Pumnul, la care a și locuit împreună cu fratele său și cu Mihai Eminescu. După ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285946_a_287275]
-
, Șerban (pseudonim al lui Șerban Ioan Denk; 10.V.1945, București), poet, dramaturg și prozator. Este fiul Serenei și al lui Adolf Gheorghe Denk, inginer silvic, descendent al unei familii austriece din Bucovina. După clasele primare urmate în comuna Ceahlău (județul Neamț) și studiile liceale la Liceul „G. Bacovia” din Bacău, a absolvit, în 1968, Facultatea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286318_a_287647]
-
, Dan (15.VI.1941, Sulina), critic literar. Este fiul Ersiliei (n. Guțu) și al lui Alexandru Culcer, profesor. După studii elementare la Sighișoara și liceale la Cluj (Liceul „Emil Racoviță”), urmează cursurile Facultății de Filologie, secția română, a Universității din Cluj (1957-1963). Va lucra, mai întâi, ca asistent la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286566_a_287895]
-
, Nicolae (1.III.1937, Galați), poet și eseist. Este fiul Marinei (n. Stoica) și al lui Vasile Oancea, funcționar. A urmat școala generală și Școala Medie Tehnică Veterinară în orașul natal (1946-1954), apoi, la București, Facultatea de Filologie, absolvită în 1960. A funcționat ca secretar literar la Teatrul de Stat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
CANTACUZINO, G.[eorge] M.[athei] (23.V.1899, Viena - 1.XI.1960, Iași), eseist. Este fiul lui Nicolae B. Cantacuzino, secretar în cadrul Ministerului de Externe și autorul unor atractive memorii, Amintirile unui diplomat român, scrise în franceză și prefațate de N. Iorga. Relațiile sale de rudenie, mai mult sau mai puțin apropiată, sunt impresionante: domnitorii Barbu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
coquilles, comme par exemple *" jeune-homme ", dans la traduction du poème Călugărul bătrân îmi șoptește din prag (Le vieux moine, me parlant baș de son seuil) (sans parler de la virgule du titre)1419, *" quelque passant, trèsjuste-et-trèsbon ", dans la traduction du poème Fiu al faptei nu sunt (Je ne suiș pas le fils de l'œuvre)1420 ou *" le vent qui tout seul se déclanche " et *" dans leș profondeur ", dans la traduction du poème Pasărea sfântă (L'oiseau sacré).1421 Une autre coquille
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
se confondre avec l'univers. L'adjectif/adverbe " năprasnic "/" năpraznic " (littéralement : " terrible ", " terriblement ") est très fréquent dans leș créations de jeunesse. Lorsque " năprasnic " est adjectif, leș possibles équivalents en français șont " terrible " ou, par interprétation, " foudroyant " ou " indompté " : " Pământule larg [...]/fii pieptul acestei năprasnice inimi [...] ! " " Terre large, [...] sois la poitrine de ce cœur indompté [...] ! " (Dați-mi un trup voi munților/Donnez-moi un corps, ô montagnes) (Miclău, 1978 : 227) ; " Large terre [...]/sois la poitrine de mon cœur foudroyant [...] ! " (Vous, leș montagnes, donnez-moi un
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
J'ai compris le péché qui pèse sur mă maison (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 157) ; J'ai compris le péché qui pèse sur mă maison (Pop-Curșeu, 2003 : 85) ; J'ai compris le péché qui ronge mă maison (Loubière, 2003 : 55). → Le titre Fiu al faptei nu sunt contient une allusion faustienne.1565 Leș versions proposées par leș traducteurs șont : Je ne suiș pas fils de l'œuvre (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 163) ; Je ne suiș pas fils de l'acte (Pop-Curșeu, 2003 : 91) ; Fils de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Lettre) 2 fois ; De mână cu Marele Orb (Le grand aveugle par la main) 2 fois ; Am inteles păcatul ce apasă peste casa mea (J'ai compris le péché qui ronge mă maison) 4 fois ; Lucrătorul (Le travailleur) 3 fois ; Fiu al faptei nu sunt (Fils de l'agir je ne suiș pas) 1 fois ; Bunăvestire (Annonciation) 2 fois ; Cuvântul din urmă (Le moț de la fin) 1 fois. 4. Fréquence des vers en miroir dans la poésie de Blaga : V. Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Des tombes où le temps, șes peines a enfermées [...]. " Texte source : " Morminte-n câri timpul și-a-nchis suferințele [...]. " V. Lucian Blaga, Domnițele, în Opera poetica, op. cît., p. 231. 1417 C'est aussi le cas de la traduction du poème Fiu al faptei nu sunt (Je ne suiș pas fils de l'œuvre), în Lucian Blaga, Poèmes, Traduction et Avant-propos par Veturia Drăgănescu-Vericeanu, op. cît., p. 165, qui enregistre un double emploi erroné de la virgule : " Interrogateur, me regarde le frère,/étonnée
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
et Avant-propos par Veturia Drăgănescu-Vericeanu, op. cît., p. 165, qui enregistre un double emploi erroné de la virgule : " Interrogateur, me regarde le frère,/étonnée, m'accueille la sœur [...]. " Texte source : " Întrebător fratele mă privește,/mirata mă-ntâmpină sora [...] ". V. Lucian Blaga, Fiu al faptei nu sunt, în Opera poetica, op. cît., p. 126. À notre sens, calquer leș adjectifs " întrebător " et " mirata " en français est un choix inadéquat parce qu'on " sent " le roumain dans la traduction. À titre de comparaison, nous
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
est un choix inadéquat parce qu'on " sent " le roumain dans la traduction. À titre de comparaison, nous proposons la traduction de Philippe Loubière : " L'œil interrogateur, le frère me regarde,/La sœur m'accueille avec surprise [...] ". V. Lucian Blaga, Fiu al faptei nu sunt (Fils de l'agir je ne suiș pas), în În marea trecere (Au fil du grand parcours), traduit du roumain et Avant-propos par Philippe Loubière, op. cît., p. 61. 1418 V. Lucian Blaga, În timp (Le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]