121,069 matches
-
Fier, clasa a II-a. În același an a fost înnobilat cu titlul de von Scudier (Scudo = Scut). În 1860 a fost numit comandant militar în Triest, apoi general de brigadă și comandant al cetății Pula. În 1862 era la Corpul 5 de armată la Verona, apoi la Peschiera, iar în 1866 la Corpul 7 de armată la Mantova. După a fost deferit Curții Marțiale pentru o schimbare de poziție din proprie inițiativă și condamnat la moarte, dar în curând a
Anton von Scudier () [Corola-website/Science/336680_a_338009]
-
de von Scudier (Scudo = Scut). În 1860 a fost numit comandant militar în Triest, apoi general de brigadă și comandant al cetății Pula. În 1862 era la Corpul 5 de armată la Verona, apoi la Peschiera, iar în 1866 la Corpul 7 de armată la Mantova. După a fost deferit Curții Marțiale pentru o schimbare de poziție din proprie inițiativă și condamnat la moarte, dar în curând a fost reabilitat. În 1867 era Feldmarschalleutnant și comandant al diviziei 17 la Komárom
Anton von Scudier () [Corola-website/Science/336680_a_338009]
-
britanică și Diviziile aeropurtate a 82-a și a 101-a americane să cucerească mai multe poduri peste râuri și canale din Olanda, principalul obiectiv fiind podul de la Arnhem. Cucerirea controlului asupra acestor poduri ar fi fost urmată de acțiunea Corpului XXX comandat de generalul Brian Horrocks care trebuia să înainteze aproximativ 48 km până la cei 10.095 de parașutiști și infanteriști aeropurtați la Arnhem și, folosind podurile cucerite de la germani, să înainteze în valea Ruhrului. Parașutiștilor li s-a spus
Operațiunea Berlin (evacuarea din Arnhem) () [Corola-website/Science/336677_a_338006]
-
095 de parașutiști și infanteriști aeropurtați la Arnhem și, folosind podurile cucerite de la germani, să înainteze în valea Ruhrului. Parașutiștilor li s-a spus că vor trebui sa reziste doar două zile, după care urmau să fie înlocuiți de militarii Corpului XXX. Dintre militarii care au fost trimiși să lupte la Arnhem, aproximativ 40% erau membrii a două regimente de parașutiști britanici, în sprijinul cărora urmau să vină membrii Brigăzii I de parașutiști polonezi. Restul efectivelor diviziei erau completate cu militari
Operațiunea Berlin (evacuarea din Arnhem) () [Corola-website/Science/336677_a_338006]
-
au întins pe durata a trei zile începând cu data de 17 septembrie. Militarii aliați au întâlnit o rezistență germană mai puternică decât așteptaseră planificatorii operațiunii. Printre trupele germane aflate în defensivă s-au aflat inclusiv unități de elită precum Corpul II Panzer SS. Doar un grup restrâns de militari aliați sub conducerea locotenent colonelului John Dutton Frost a reușit să ajungă la podul rutier de la Arnhem (pod numit în zilele noastre „John Frost”), să cucerească unul dintre capete și să
Operațiunea Berlin (evacuarea din Arnhem) () [Corola-website/Science/336677_a_338006]
-
al dotării, militarii lui Frost au rezistat patru zile. Restul diviziei a format o poziție defensivă puternică („Perimetrul”) în zona Hotelului Hartenstein (transformat în zilele noastre în Muzeul trupelor aeropurtate) din Oosterbeek, o suburbie a Arnhemului, în speranța că militarii Corpului XXX aveau totuși să ajungă aici, să forțeze cursul fluviului și să cucerească un cap de pod. Brigada I independentă de parașutiști polonezi au aterizat la sud de râu pe 21 septembrie, dar nu aveau în dotare bărcile necesare traversării
Operațiunea Berlin (evacuarea din Arnhem) () [Corola-website/Science/336677_a_338006]
-
aici, să forțeze cursul fluviului și să cucerească un cap de pod. Brigada I independentă de parașutiști polonezi au aterizat la sud de râu pe 21 septembrie, dar nu aveau în dotare bărcile necesare traversării cursului de apă. Între timp, Corpul XXX înainta încet spre punctul de întâlnire, iar elementele sale cele mai avansate nu au reușit să ia contactul cu polonezii la Driel decât pe 22 septembrie. Generalul Roy Urquhart, comandantul Diviziei I, a cerut inițial ca Brigada I poloneză
Operațiunea Berlin (evacuarea din Arnhem) () [Corola-website/Science/336677_a_338006]
-
septembrie și să își ocupe pozițiile ordonate. Numai că nicio unitate nu avea în dotare bărci sau plute, iar polonezii s-au văzut obligați să se retragă în timpul nopții la Driel, unde să organizeze o linie defensivă. Elementele avansate ale Corpului XXX au ajuns la Driel în ziua următoare, dar în același timp, germanii au organizat un front de blocare în vest, pentru prevenirea înaintării aliate spre podul rutier. În timpul zilei, Divizia I a făcut rost de șase bărci de cauciuc
Operațiunea Berlin (evacuarea din Arnhem) () [Corola-website/Science/336677_a_338006]
-
În astronomie, sfera lui Hill reprezintă regiunea în care domină atracția unui corp, față de perturbațiile altui corp mai masiv. Pentru ca un corp să graviteze un altul, orbita lui trebuie să se afle în interiorul sferei Hill al celui pe care îl orbitează. De exemplu, în sistemul Soare-Pământ-Lună, orbita Lunii se situează în interiorul sferei Hill
Sfera lui Hill () [Corola-website/Science/336688_a_338017]
-
În astronomie, sfera lui Hill reprezintă regiunea în care domină atracția unui corp, față de perturbațiile altui corp mai masiv. Pentru ca un corp să graviteze un altul, orbita lui trebuie să se afle în interiorul sferei Hill al celui pe care îl orbitează. De exemplu, în sistemul Soare-Pământ-Lună, orbita Lunii se situează în interiorul sferei Hill a Pământului. Raza sferei
Sfera lui Hill () [Corola-website/Science/336688_a_338017]
-
În astronomie, sfera lui Hill reprezintă regiunea în care domină atracția unui corp, față de perturbațiile altui corp mai masiv. Pentru ca un corp să graviteze un altul, orbita lui trebuie să se afle în interiorul sferei Hill al celui pe care îl orbitează. De exemplu, în sistemul Soare-Pământ-Lună, orbita Lunii se situează în interiorul sferei Hill a Pământului. Raza sferei Hill pentru orbite stabile (fără
Sfera lui Hill () [Corola-website/Science/336688_a_338017]
-
exemplu, în sistemul Soare-Pământ-Lună, orbita Lunii se situează în interiorul sferei Hill a Pământului. Raza sferei Hill pentru orbite stabile (fără mari excentricități) este exprimată prin următoarea relație: formula 1 unde r este raza sferei Hill, d este distanța dintre cele două corpuri, M este masa corpului masiv, iar m este masa corpului pentru care se calculează raza sferei Hill (satelit). În exemplul de mai sus, Soare-Pământ-Lună, în timp ce Terra orbitează Soarele la o distanță de 149,6 milioane de km, sfera Hill a
Sfera lui Hill () [Corola-website/Science/336688_a_338017]
-
orbita Lunii se situează în interiorul sferei Hill a Pământului. Raza sferei Hill pentru orbite stabile (fără mari excentricități) este exprimată prin următoarea relație: formula 1 unde r este raza sferei Hill, d este distanța dintre cele două corpuri, M este masa corpului masiv, iar m este masa corpului pentru care se calculează raza sferei Hill (satelit). În exemplul de mai sus, Soare-Pământ-Lună, în timp ce Terra orbitează Soarele la o distanță de 149,6 milioane de km, sfera Hill a Pământului este de aproximativ
Sfera lui Hill () [Corola-website/Science/336688_a_338017]
-
Hill a Pământului. Raza sferei Hill pentru orbite stabile (fără mari excentricități) este exprimată prin următoarea relație: formula 1 unde r este raza sferei Hill, d este distanța dintre cele două corpuri, M este masa corpului masiv, iar m este masa corpului pentru care se calculează raza sferei Hill (satelit). În exemplul de mai sus, Soare-Pământ-Lună, în timp ce Terra orbitează Soarele la o distanță de 149,6 milioane de km, sfera Hill a Pământului este de aproximativ 1,5 milioane de km, iar
Sfera lui Hill () [Corola-website/Science/336688_a_338017]
-
denotă emoție. „Statuia este realizata din fibră de sticlă întinsă pe suporturi de oțel cu un exoschelet de plăci ceramice.” Rigo 23 a folosit tehnologie de scanare 3D și imagini virtuale asistate de calculator pentru a efectua scanări complete ale corpurilor celor doi. Pantalonii și jachetele de trening sunt un mozaic de plăci ceramice albastru-închis, în timp ce dungile de pe treninguri sunt vopsite în roșu și alb. Smith ține o cutie cu cadru de lemn cu o ramură de măslin din mozaic alb
Salutul Black Power de la Jocurile Olimpice din 1968 () [Corola-website/Science/336681_a_338010]
-
sprijinită de Regimentul de planoare și Brigada I independentă poloneză de parașutiști a aterizat la Arnhem. Obiectivul parașutiștilor l-a reprezentat cucerirea și apărarea podurilor de peste Nederrijn. Planul lui Montgomery se baza pe supoziția că înaintarea forțelor terestre britanice din Corpul XXX spre podurile cucerite de trupele aeropurtate nu va întâmpina o rezistență puternică, iar joncțiunea lor se putea face în două-trei zile. Trupele aeropurtate britanice au aterizat ceva distanță de obiectivele lor și au trebuit imediat să facă față rezistenței
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
celor din 9. SS-Panzer-Division „Hohenstaufen” și 10.SS-Panzer-Division „Frundsberg”. Doar grupuri mici de parașutiști au reușit să ajungă în fața podului rutier din Arnhem, în timp ce restul militarilor aliați au fost opriți din înaintare în lupte din periferia orașului. În același timp, Corpul XXX nu a reușit să înainteze spre nord în ritmul anticipat datorită distrugerii podului de la Son (Brabantul de Nord). Ca urmare, trupele terestre nu au asigurat înlocuirea în luptă a trupelor aeropurtate așa cum fusese planificat. După patru zile de lupte
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
planificat. După patru zile de lupte, parașutiștii britanici au fost copleșiți de atacurile germanilor, iar restul diviziei a fost încercuit într-o pungă mică la nord de râu. Aceștia din urmă nu au putut fi sprijiniți nici de polonezii din Corpul XXX, când aceștia au ajuns pe malul sudic al râului, și nu au putut fi reaprovizionați de avioanele RAF. După nouă zile de lupte grele, supraviețuitorii din trupele aeropurtate au fost evacuați în cadrul Operațiunii Berlin. Dat fiind că nu au
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
de la Arnhem. În ciuda faptului că generalul american Lewis H. Brereton se afla la comanda Armatei I aeropurtate, locțiitorul lui, generalul britanic Frederick Browning a fost numit la comanda operațiunii de parașutare. Armata a 2-a britanică, în frunte cu unitățile Corpului XXX britanic trebuia să înainteze rapid, timp de două zile, spre culoarul cucerit de parașutiști, preluând pozițiile cucerite de aceștia și să traverseze Rinul. Dacă planul ar fi funcționat, ar fi deschis drumul aliaților spre inima Germaniei și, sperau comandanții
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
la operațiunile de cucerire a podurilor. Obiectivul diviziei era asigurarea securității drumului, a podurilor de cale ferată și de pontoane de peste cursul Rinului inferior la Arnhem pentru o perioadă de două-trei zile, până când sarcinile lor urmau să fie preluate de Corpul XXX. Încă de la început, Urquhart a fost foarte limitat în ceea ce privește pregătirea și transportul trupelor pentru bătălia ce avea să vină. Comandamentul IX al avioanelor de transport SUA avea disponibilă pentru acțiune doar o capacitate limitată. În același timp cu operațiunea
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
de parașutare a proviziilor de care avea să fie nevoie în timpul luptelor făcea ca Divizia I aeropurtată să fie obligată să apere o arie cu un perimetru de 30 km, cel puțin până la sosirea in zonă a trupelor terestre ale Corpului XXX. Urquhart a hotărât să lanseze Brigada I de parașutiști (comandată de generalul Gerald Lathbury) și Brigada I aeropurtată (comandată de generalul Philip Hugh Hicks) în prima zi a operațiunii. Brigada aeropurtată, Regimentul I de infanterie ușoară aeropurtată, artileria, geniștii
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
artilerie aduse cu planoarele în zona de aterizare „L”. Brigada I aeropurtată avea să aibă ca sarcină apărarea localității Oosterbeek în zona de vest a perimetrului, iar Brigada I de parașutiști avea ca sarcină zona de sud a podurilor. Odată ce Corpul XXX ar ajuns în apropierea capului de pod, Divizia de infanterie a 52-a trebuia să fie debarcate pe aeroportul Deelen, de unde să sprijine forțele terestre de la nord de Rin. Restul unităților ale diviziei trebuiau să se deplaseze terestru urmând
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
XXX ar ajuns în apropierea capului de pod, Divizia de infanterie a 52-a trebuia să fie debarcate pe aeroportul Deelen, de unde să sprijine forțele terestre de la nord de Rin. Restul unităților ale diviziei trebuiau să se deplaseze terestru urmând Corpul XXX. Toate unitățile aliate trebuiau să fie reaprovizionate pe calea aerului de Grupurile RA 38 și 46 , prima parașutare de provizii urmând să fie făcută în zona „L” în a doua zi a operațiunii, următoarele parașutării urmând să fie făcute
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
împădurite iar, în timpul înaintării spre pozițiile ordonate, batalioanele au pierdut legătura cu cartierul general și zonele de aterizare. În cursul celor nouă zile care au urmat, comunicațiile radio dintre unitățile diviziei, cu cartierul general al lui Browning de la Nijmegen, cu Corpul XXX și cu planificatorii din Anglia au fost intermitente și de slabă calitate. În această perioadă, pentru asigurarea comunicațiilor cu Anglia, au fost folosiți inclusiv porumbei călători. Și datorită acestor limitări, Urquhart a hotărât să urmeze Brigada I de parașutiști
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
Rinului, reușind în cele din urmă să cucerească această poziție înaltă, de pe care putea fi controlat tirul asupra orașului Oosterbeek. Britanicii asediați au primit un ajutor nesperat după ce au reușit să ia legătura radio cu unitățile avansate de artilerie ale Corpului XXX, în principal cu Regimentul al 64-lea de artilerie regală, care a executat bombardamente precise asupra pozițiilor germane. Legătura radio cu acest regiment de artilerie a fost utilizat în continuare ca principală cale de comunicație cu Cartierul general al
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]