120,984 matches
-
vizau cheltuielile suportate pentru întreținerea fiilor săi, Ion, Vasile, Costache, inclusiv cele pentru trimiterea la studii în străinătate a ultimilor doi care au frecventat școli din Viena (Austria) și Jena (Saxonia), cu care ocazie au fost investite sume exagerate, fără ca fiii săi să reușească a obține rezultatele așteptate și dorite de părintele lor. Vina nu a fost a copiilor, ci lipsa sănătății a fost cauza neîmplinirilor. Gavril Conachi a deținut înalte funcții de stat, urcând de la dregătoria de ban la aceea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unica fiică” a marelui spătar Gavril Conachi este, iarăși, o afirmație neadevărată, ea având ca soră bună pe Anastasia, mai în etate decât ea. Prin diată (testament), părintele acestor copii lăsase „Umbrăreștii cu anexele sale Bozieștii și Tămășenii” în partea fiului său Costache, motivând astfel: „numai Umbrăreștii îmi sunt de pe răposata mama lor” cu Bozieștii și Tămășenii la un loc, formând o singură moșie, firesc era să rămână, deci, celui care perpetua numele de familie al mamei, „Costachi”, vădindu-se prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-se prin aceasta dorința de a se păstra memoria neamului, care a dăinuit aici timp îndelungat. Dar Costachi, explică în continuare autorul diatei, găsindu-se la vremea respectivă „în slăbiciunea minții și nefiind în stare ca să li iconomisască, las pe fiul meu, Vasile, și pe noru-mea Ileana ca să le caute până să va îndrepta”. Vasile și pruncul Gavril mor în același an cu nu prea vârstnicul lor tată și bunic, anul fatidic al familiei fiind 1811. Potrivit însemnării de pe cărămida găsită
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
puțină vreme după intrarea în stăpânirea moșiilor Conăchești, Elenco Manu se recăsătorește cu Mihalache Mavrogheni postelnic, grec de origine, ca și consoarta sa de acum. Iată ce aflăm în această privință din lucrarea pro domo a familiei Manu: „Mihai Mavrogheni (fiul lui Demetrius Mavrogheni) se căsători cu văduva lui Conachi, născută Elena Manu, de la care avu o fiică, Ecaterina, care se căsători cu prințul Grigore Suțul, fiul domnitorului Alexandru Suțu, ce a guvernat alternativ în Moldova 1801 și în Muntenia în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ce aflăm în această privință din lucrarea pro domo a familiei Manu: „Mihai Mavrogheni (fiul lui Demetrius Mavrogheni) se căsători cu văduva lui Conachi, născută Elena Manu, de la care avu o fiică, Ecaterina, care se căsători cu prințul Grigore Suțul, fiul domnitorului Alexandru Suțu, ce a guvernat alternativ în Moldova 1801 și în Muntenia în 1802, 1806 și 1818”. Dar autorul acestei prezentări nu suflă o vorbă despre comportamentul mai mult decât dezagreabil al vlăstarului mavroghenesc, despre divorțul dintre prinț și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
biserica lui Conachi din Siliște. Se înțelege, cred, că cei doi Sâghie, obligați să-și înstrăineze părțile lor din Tămășeni, erau descendenți, prin acel Sârghie, din Dima Corpaci, frate cu vornicul de poartă Ionașco Corpaci. Iar preotul Vasile Sârghie era fiul preotului Sandu și slujea și el la biserica din Siliștea, ctitoria lui Conachi, dar acum, după 1813, în seama moștenitoarei Elena Manu. I-a fost dat acesteia să reconstituie aproape în întregime fosta mare obște a Umbrăreștilor într-un singur
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că „Ecaterina Suțu fu unicul copil pe care îl avu văduva lui Conachi, iar Mavrogheni muri după aproape doi ani de la căsătoria cu ea”, respectiv cu Elinco Manu, mama Ecaterinei. După cum am văzut, aceasta s-a căsătorit cu Grigore Suțu, fiul fostului domnitor muntean, Alexandru Suțu, ultimul fanariot pe tronul Țării Românești. Iată cum prezintă paharnicul Costandin Sion în Arhondologia Moldovei căsătoriile fiicei și mamei cu cei doi Suțești, ambii cu prenumele Grigore. Întâi arată cum au venit în Moldova frații
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un văr a lor, Grigori Suțu, s-au însurat, au luat pe Mavroghinească, soacra lui beizedea Grigore”. C. Sion pune aceste legături matrimoniale în ordine nefirească, dar ele au fost reale, adică întâi a avut loc căsătoria fiicei cu Grigore, fiul de domn, apoi a mamei cu „un văr” al ginerelui ei. Sigur este că Mavroghineasa, recte Elencu Manu, nu a avut urmași cu al treilea ei soț, Grigore Suțu. La contractarea căsătoriei ei din urmă, trebuie să fi avut nepoți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întocmise testamentul „în formă mistică” prin care explică originea averii sale și o trece în stăpânirea unicei moștenitoare, Catinca. La 25 mai 1876, și Catinca face, la rându-i, „act de donațiune prin care donează, cu drepturi și părți egale fiilor săi Alexandru, Mihail, Nicolae și Grigore Suțu averea ce i-a rămas de la defuncta sa mamă, Elena Scarlat Manu”, printre care și Umbrăreștii, cu părțile de prin împrejurimi. Este cazul să arătăm că, într-adevăr, fiica Elencăi Manu, Ecaterina, era
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Suțu moare, au fost încredințați în grija unui Consiliu de familie, în care întâlnim pe următorii membri: beizadea Neculai Suțu, vornic Petrache Mavrogheni, vornic Dimitrie Manu, aga Petrachi Manu. Dar există și acte în care se înscriu cheltuielile „creșterii orfanilor fii a dumnialui Suțu din împreuna viețuire a dumneai cucoana Catinca Suțu, născută Mavroghene, cu răposatul beizadea Grigorie Suțu”, ce poartă semnăturile bunicii orfanilor, „Elena Suțu și beizadea Iorgu Suțu”. Sunt sămile de cheltuieli pe periada anilor 1850-1859, când copiii erau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu se aplica regula aceasta și la „cursul apelor, care reprezentau o folosință și se aflau în interiorul hotarelor”. Astfel că „satul Torcești din ținutul Tecuciului” menționat într-un act din 1634 - din care un Melinte și un Trif, acesta fiind „fiul lui Ionașco Căuia” (numele acesta, Căuia, bănuim că stă la baza prolificului neam al Căuleștilor, răspândit pe toate vetrele vechi umbrăreștene) - surprinde perioada de desăvârșire a fărâmițării obștii ancestrale, prin daniile și vânzările făcute unor slujbași de stat, cum a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
29 iunie 1697, prin care se face „Socotiala a patru bătrâni din satul Torcești”, stabilindu-se descendenții acestora, găsim în fruntea celor opt părtași din „bătrânul lui Gurban” pe un „Hilip din Umbrărești” cu urmașii săi, Mihail Epure, tot umbrăreștean, fiul său, Nastasiuc, el fiind unul din cei 34 bătrâni pe care umbla satul Umbrăreștii-răzeși, menționat în acte ulterioare cu funcția de iuzbașă. Dar sunt și alte nume comune Umbrăreștilor și Torceștilor, dintre ele amintim cele mai frecvente: Murgoci, Tiron, Tonu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
devălmășiei din Torcești. O dovadă în plus pentru ilustrarea aspectului o aflăm în cartea domnească dată de voievodul Vasile Lupu, în ziua de 20 mai 1634, când întărește cumpărăturile și daniile reglementate prin zapise anterioare, în care scrie că „Melintie, fiul popii Chirilă, de bună voia sa a dat și a dăruit dreapta sa ocină și dedină din satul Torceștii din ținutul Tecuciului, jumătate din partea sa cât se va alege”, danie făcută lui Ștefan căpitanul din Dumbrăvița, deci din afara satului, personalitate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ocină și dedină din satul Torceștii din ținutul Tecuciului, jumătate din partea sa cât se va alege”, danie făcută lui Ștefan căpitanul din Dumbrăvița, deci din afara satului, personalitate bine documentată și cunoscută în perioada respectivă prin partea locului. La fel, Trif, fiul lui Ionașco Căuia, face zapis prin care afirmă că-și vinde „dreapta lui ocină și dedină din același sat Torcești, cât i se va alege”, în favoarea aceluiași Ștefan căpitanul, acte și operații confirmate și întărite de domnitorul Vasile Lupu prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vede că ocinile și dedinile înstrăinate erau încă nealese în momentul vânzărilor, alegerea și separarea urmând a se face. Mai observăm că cei care vând și fac danie nu sunt din mulțime, ci oameni cu stare și funcții, unul fiind fiu de preot, iar celălalt nimeni altul decât fiul unui fruntaș din obște, descendent indubitabil al bătrânului Căuia, unul din cei patru fruntași bătrâni pe care s-a împărțit obștea sătească. Se pare că alegerea părților de ocină a reprezentat un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nealese în momentul vânzărilor, alegerea și separarea urmând a se face. Mai observăm că cei care vând și fac danie nu sunt din mulțime, ci oameni cu stare și funcții, unul fiind fiu de preot, iar celălalt nimeni altul decât fiul unui fruntaș din obște, descendent indubitabil al bătrânului Căuia, unul din cei patru fruntași bătrâni pe care s-a împărțit obștea sătească. Se pare că alegerea părților de ocină a reprezentat un proces de durată și a fost dificil, dând
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
judiciare, ce merg până la instanța supremă, domnitorul țării. O astfel de situație se constată dintr-o scrisoare de mărturie, cu data de 15 decembrie 1667, provenită de la Florea căpitanul, în care arată cum „au venit Gligorii de Torcești și cu fiu-său, Vasilie” cu carte domnească „de la Iliaș Alexandru voievodu” (1666-1668), reclamând că „au avut pâră și mai dinainte vreme cu Iordachi, așijderea de Torcești, pentru moșie din sat din Torcești și i-au fost tocmit Ștefan căpitanul cu toți megieșii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost Mitre Apostol, pe când era vel căpitan de Codru (1683), și pe care, potrivit actului din 1697, îl aflăm cu părți de moșie în toți cei patru bătrâni ai satului și moșiei Torcești, urmând, parcă la concurență, comisul Vasile Costache, fiul cel mare al vornicului Gavriliță Costache, în momentul când acesta se afla în culmea puterii ca mare dregător și boier „făcător de domni”. Vânzarea cvasitotală a satului se face în jurul anului 1684, potrivit zapisului păstrat în copie, cu scriere modernă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
locuitorii din Torcești și-au vândut părțile de moșie la data de mai sus și în condițiile arătate. Unii vânduseră sau făcuseră danie mai dinainte, alții vor face același lucru după 1684. De exemplu, la 10 ianuarie 1686, Ion și fiul său, Arhire, vând paharnicului acum Vasile Costache „o vie din Torcești”, iar la 15 ianuarie același an, Maria cu fiul ei, Grozav, „vând lui Vasilache paharnic, fiul lui Gavril Costachi vornic, o vie la Torcești”. Ceva mai târziu, pe când respectivul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sau făcuseră danie mai dinainte, alții vor face același lucru după 1684. De exemplu, la 10 ianuarie 1686, Ion și fiul său, Arhire, vând paharnicului acum Vasile Costache „o vie din Torcești”, iar la 15 ianuarie același an, Maria cu fiul ei, Grozav, „vând lui Vasilache paharnic, fiul lui Gavril Costachi vornic, o vie la Torcești”. Ceva mai târziu, pe când respectivul boier avea dregătoria de mare vornic al Țării de Jos, deci între 1687 și 1703, actul nefiind datat, alt locuitor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
face același lucru după 1684. De exemplu, la 10 ianuarie 1686, Ion și fiul său, Arhire, vând paharnicului acum Vasile Costache „o vie din Torcești”, iar la 15 ianuarie același an, Maria cu fiul ei, Grozav, „vând lui Vasilache paharnic, fiul lui Gavril Costachi vornic, o vie la Torcești”. Ceva mai târziu, pe când respectivul boier avea dregătoria de mare vornic al Țării de Jos, deci între 1687 și 1703, actul nefiind datat, alt locuitor, pe nume Radu, face zapis „la mâna
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1684, întâlnim și alte nume de vânzători precum: Danca, femeia lui Stratulat, Dode și frate-său, Gheorghe, Necula, Cârlea, Moțoc, Florea, aceștia vânzând ori mai dinainte, ori mai târziu decât cei 15 din 1684. Alții au făcut danie, precum Gavril, fiul Cârlianței, cu frații și cu feciorii lui, Andronic și Ion, Constantin, fiul Caliei etc. Iar în actul de întăritură domnească din 28 februarie 1698 ni se relevă și vânzările făcute sigur după 1684, de către „Andrei Tonul, ficiorul Dimii din Torcești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dode și frate-său, Gheorghe, Necula, Cârlea, Moțoc, Florea, aceștia vânzând ori mai dinainte, ori mai târziu decât cei 15 din 1684. Alții au făcut danie, precum Gavril, fiul Cârlianței, cu frații și cu feciorii lui, Andronic și Ion, Constantin, fiul Caliei etc. Iar în actul de întăritură domnească din 28 februarie 1698 ni se relevă și vânzările făcute sigur după 1684, de către „Andrei Tonul, ficiorul Dimii din Torcești” și de „Ioan și fratele lui, Costandin, ficiorii lui Andronic de Torcești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vornicului Vasile Costache, nu mai întâlnim vreo mențiune din care să rezulte prezența țăranilor liberi răzeși pe această moșie; dimpotrivă, actele păstrate informează despre stăpânirea în întregime a satului de către urmașii marelui vornic al Țării de Jos: Toader Costache și fiul acestuia, Iordache Costache. Apreciem că actele contemporane stăpânirilor de mai sus nu reflectă în mod exact realitatea socială a locului. Deoarece, chiar în sate considerate în întregimea lor stăpânire aservită, așa cum am mai arătat, se mai mențineau mici enclave răzeșești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe boierii copărtași în diferite obști sătești, numiți și ei în unele acte răzeși, ci la țăranii cu asemenea statut. După moartea în pribegie a marelui vornic Vasile Costache, survenită în anul 1703, Torceștii par să fi ajuns în stăpânirea fiului mai mare, Constantin Costache, căci răzeșii din Umbrărești au cu el un proces, în anul 1722, pentru „o parte din vadul morii Torcești”, parte pretinsă de răzeșii umbrăreșteni în virtutea faptului că moara folosea și „țărmurile ci esti despre partea Umbrăreștilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]