120,807 matches
-
să merg la un medic de acolo, care m-a rănit în timpul examenului medical. Mi-a spus că am cancer și că trebuie să mă operez urgent. Știam că nu este adevărat, deoarece tocmai fusesem la medicul meu, înainte să plec din California. Un medic de modă veche pune capăt problemelor femininetc "Un medic de mod\ veche pune cap\t problemelor feminine" Atunci m-am dus la un alt medic, mai în vârstă. Biroul lui era curat, dar cam demodat. Când
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
suprarenalele, glanda pituitară și cea pineală sunt de două ori mai active și, cu ajutorul reflexologiei, trebuie să le aducem la nivelul normal de funcționare. În acest fel, spiritul nepoftit nu mai are unde să rămână, așa că moare de foame sau pleacă.” Aceste informații ar trebui să le dea de gândit celor care lucrează cu persoane cu tulburări psihice. Biblia vorbește de oameni posedați și chiar și în zilele noastre se crede că unii oameni ar fi sub influența unor spirite. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
livrescă a construcției statului național românesc la dimensiunea sa textuală. Lucrarea nu revendică o asemenea pretenție reductivistă. Nutrim convingerea, sfidând revelațiile postmodernismului francez, că există și o realitate extratextuală. Chiar dacă acordăm un oarecare credit "ipotezei logocratice", construindu-ne întregul demers plecând de la premisa puterii cuvântului de aici și conceptul de logocrație în definirea universului social, nu cădem în capcana supralicitării forței logos-ului în crearea realității. Lumea nu este reductibilă la text, iar corolarul pe care îl desprindem din această credință
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
le avansăm, deși tributare "naționalismului metodologic" întrucât vizează realități social politice strict circumscrise spațiului românesc, au repercusiuni ce răzbat dincolo de granițele specifice ale cazului românesc. Din acest motiv, desfășurarea argumentului nostru va urma traseul ce duce de la general la particular. Plecând de la considerații teoretice generale asupra legăturii dintre memoria istorică, naționalism și statul-națiune, ne vom delimita gradual sfera de cuprindere pentru a ajunge, în cele din urmă, la examinarea aprofundată a situației autohtone. Problematica relației dintre memoriei și națiune își găsește
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
adesea proiectele de construire identitară. Pentru a fi utilă politic, memoria istorică se cuvine a fi intens ficționalizată. Cazul românesc nu face excepție. Ideea-călăuză care ghidează lucrarea de față consistă în enunțul potrivit căruia națiunea română a fost construită simbolic plecând de la realități faptice (comuniune lingvistică, etnică, religioasă, de "destin istoric"), dar care au fost supuse unui pătrunzător proces de ficționalizare istorică, pentru a se ajunge la destinația reprezentată de națiunea română statalizată. Cert este că procesul de ficționalizare istorică, prezent
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înțelegere a ideii de națiune avea ca implicație excluderea iobăgimii din rândurile națiunii politice, aceasta din urmă confundându-se în totalitate cu nobilimea. Drept care iobagii unguri din Transilvania nu făceau parte din națiunea politică maghiară. În temeiurile aceleași logici politice, plecând de la premisa că românimea ardeleană era în alcătuirile sale o comunitate de iobagi (având totuși o foarte firavă nobilime), acesteia îi era refuzat statutul de națiune. O națiune de iobagi era nu doar o contradicție în termeni, ci și o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens. Mitul independenței este sădit de către Kogălniceanu în însăși începutul poporului român, care odată cu acesta se desprinde din paradigma purismului latinist al Școlii Ardelene, incluzându-i și pe daci printre strămoși. Kogălniceanu pleacă de la principiul solului (jus soli) în fixarea momentului cronogenetic al istoriei poporului român, în opoziție cu practica curentă a Școlii Ardelene de a privilegia fie principiul sângelui (jus sanguinis) (Samuil Micu), fie principiul conjugării dintre romanitate și teritorialitatea dacică (Gheorghe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Transilvania educația românească suferă un recul. În condițiile constituționale ale Transilvaniei, întemeiate pe sistemul celor trei națiuni politice și a celor patru religii recepte în cadrul căruia națiunea română era doar "tolerată", iar religia ortodoxă lăsată pe dinafară, învățământul românesc a plecat de la bun început cu un major handicap. Tabelul de mai jos reflectă fără echivoc statutul inferior al românilor, uniți și ortodocși, în raport cu confesiunile "recepte" în privința educației. Tabel 17. Tablou comparativ al învățământului transilvănean, 1843 Națiunile politice constituționale Națiunea tolerată a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin asimilarea dacică în fondul dominant al latinității romane, este îmbogățită de N. Iorga prin adauăgarea elementului slav. Departe de idealul purității, a cărui nerespectare l-ar fi cutremurat pe Petru Maior, Iorga postulează teoria sintezei triale a etnogenezei românești. Plecând de la premisa că în perioada migrațiilor "rasele se amestecară: cutare aveà un tată barbar și o mamă romană sa din potrivă", marele istoric ajunge la concluzia că "Slavii, străbătuți de înrâurirea noastră, s-au contopit cu noi" (Iorga, 1910, pp.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
predării istoriei universale din perspectivă românescă, fapt ce reclamă deplasarea "centrul[ui] de gravitate și punctul[ui] din apus în răsărit". Înțelegerea universalului trebuie să pornească de la particularul românesc, motiv pentru care Găvănescul găsește de cuviință să organizeze istoria universală plecând de la istoria românilor (Nastasă, 1999, p. 103). Școala critică, personificată în I. Bogdan învestit acum cu prerogative ministeriale ce îl înzestrau cu puteri cenzoriale se angajează consecvent pentru opțiunea integratoare, particularul românesc trebuind subordonat universalului istoric. Disputa în jurul optimului național-universal
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
alt criteriu de împărțire a materiei, în tendința ce am urmărit de a nu lăsa expunerea evenimentelor prea mult într-o izolare nefirească de istorie universală" (p. 4). În aceeași tradiție integraționistă, S. Lambrino, G. Lazăr și V.P. Arbore (1939) pleacă de la premisa că "Istoria poporului nostru nu s-a desfășurat în mod izolat; ea se împletește cu istoria popoarelor vecine țării noastre" (p. 3). Consecința nefastă pe planul psihologiei colective a integrării istoriei naționale în istoria universală și a comparării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nevoieși, și mai ales locuitorii satelor, legați de pământul pe care-l munceau, n-au voit să se ducă și nici n-ar fi putut" (Patrașcanu, 1937, p. 36). Același lucru este afirmat și de Giurescu (1942): "odată cu legiunile, au plecat din Dacia Traiană și funcționarii precum și bogătașii care, cu averea lor, puteau trăi oriunde. Mare mulțime însă [...] a rămas pe loc" (p. 59). Astfel poate fi pledat cazul pentru țărănismul originar al poporului român, în baza căruia putea fi fundamentat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 38), iar întemeierea Moldovei este interpretată ca făcându-se prin decret al regalității maghiare: "Moldova s-a întemeiat nu contra voinței lui Ludovic, ci ca o măsură de apărare la granița Ungariei. S-a întemeiat însă de elementul românesc plecat din Ungaria" (Floru, 1923, p. 45). Bogdan, care după întemeierea statului "a devenit descălecătorul țării Moldovei, fără voia regelui", este numit infidelis notorius (p. 46). Totodată, mitologia fondatoare a Țării Românești prin descălecarea lui Negru Vodă este destructurată și expediată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
negustori și marii proprietari de sclavi. Cei care se ocupau cu agricultura erau legați de pământ" (Roller, 1952, p. 48). Manualul unic de Istoria și geografia RPR (1950) exprimă și mai tranșant acest clivaj clasial: "Impreună cu armata au mai plecat funcționarii romani, negustorii, proprietarii de pământ și proprietarii de sclavi, adică toți stăpânitorii. Odată cu ei au plecat și stăpânii daci" (p. 18). Avem așadar elementele pentru o teorie a părăsirii selective pe criterii socioeconomice. Exploatatorii romani, cei care dețineau pozițiile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1952, p. 48). Manualul unic de Istoria și geografia RPR (1950) exprimă și mai tranșant acest clivaj clasial: "Impreună cu armata au mai plecat funcționarii romani, negustorii, proprietarii de pământ și proprietarii de sclavi, adică toți stăpânitorii. Odată cu ei au plecat și stăpânii daci" (p. 18). Avem așadar elementele pentru o teorie a părăsirii selective pe criterii socioeconomice. Exploatatorii romani, cei care dețineau pozițiile pivotale în colonia Daciei Traiane, s-au retras la sudul Dunării, în timp ce populația asuprită a rămas locului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
barbare, țărănimea săracă, plebea și sclavii rămân locului. În formule triumfaliste, considerate pesemne tocmai potrivite pentru a-i impresiona pe copiii din clasele elementare, autorii anonimi ai manualului de Istoria și geografia RPR (1950) trâmbițează, mesianic, marea liberare: "Stăpânii au plecat! În sfârșit, [țăranii, plebea și sclavii care au rămas] sunt liberi! Popoarele migratoare i-au eliberat" (p. 18). Inovația interpretativă nu este totuși de o radicalitate absolută. La fel cum slavofilia explicită din istoriografia comunistă își are prefigurațiile în concepția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Climatul tensionat de descinderea minerilor în capitală și de conflictele etnice izbucnite la Târgu Mureș a fost menținut încordat de acuzațiile lansate de opoziție la adresa FSN. Acestea imputau faptul că FSN este o forță neocomunistă care a grăbit organizarea alegerilor, plecând astfel cu un uriaș avantaj organizațional față de adversari, care nu au avut suficient timp pentru a se mobiliza. Ținând cont de faptul că FSN a moștenit infrastructura organizațională a fostului PCR, acuzația era pe deplin justificată. Concurând împotriva unei opoziții
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
religioasă; suprapopularea; schimburi de populație; dezastre naturale; bolile; foametea; războiul; spiritul de aventură; b) Tipologii voluntară sau involuntară (liberă sau forțată); temporară sau definitivă; legală sau ilegală; internă sau externă; Aceeași persoană este un emigrant (pentru țara din care a plecat) și un imigrant (pentru țara în care pleacă). c) Migrația în secolul al XX-lea Anii 1870 1924 sunt o perioadă caracterizată de migrația spre America a oamenilor din estul și sudul Europei. În secolul al XXlea, sensul migrației s-
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
foametea; războiul; spiritul de aventură; b) Tipologii voluntară sau involuntară (liberă sau forțată); temporară sau definitivă; legală sau ilegală; internă sau externă; Aceeași persoană este un emigrant (pentru țara din care a plecat) și un imigrant (pentru țara în care pleacă). c) Migrația în secolul al XX-lea Anii 1870 1924 sunt o perioadă caracterizată de migrația spre America a oamenilor din estul și sudul Europei. În secolul al XXlea, sensul migrației s-a schimbat, Europa devenind, din sursă de emigranți
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Primii „emigranți” români, în sensul modern al cuvântului, sunt revoluționarii din prima jumătate a secolului al XIX-lea (C.A.Rosetti, M. Kogălniceanu, Ion C. Brătianu). De la mijlocul secolului al XIX-lea, românii din Transilvania și Bucovina au început să plece în America în căutarea bunăstării. c) Emigrația românească în perioada interbelică Fenomenul emigrației a continuat și după 1918, românii stabilindu-se în alte țări din motive social economice dar și politice. În perioada interbelică, au plecat din România mai ales
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Bucovina au început să plece în America în căutarea bunăstării. c) Emigrația românească în perioada interbelică Fenomenul emigrației a continuat și după 1918, românii stabilindu-se în alte țări din motive social economice dar și politice. În perioada interbelică, au plecat din România mai ales comuniștii și legionarii. d) Exilul provocat de comunism Exilul românesc a căpătat o amploare deosebită în perioada postbelică, odată cu preluarea puterii de către comuniști; principalele motive ale emigrării au fost politice. Cei mai mulți s-au stabilit în Franța
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
criminale organizate: morți neelucidate în cazul unor directori ai Departamentului Românesc (Vlad Georgescu); agresiunea asupra Monicăi Lovinescu (1971); pachete-bombă primite de colaboratorii postului (Paul Goma, Nicolae Penescu); atentatul de la Munchen coordonat de teroristul Carlos (1981); Din România comunistă se putea pleca în diverse moduri: prin bursele de studiu în străinătate; prin căsătorie; prin contractul de muncă în străinătate; prin metode ilegale și periculoase (fuga din hotel, dacă erau într-o delegație sau într-o excursie organizată de ONT, trecerea Dunării înot
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
importantă la progresul științei și tehnicii prin cercetările și invențiile lor. În multe domenii, oamenii de știință și inginerii români au fost deschizători de drumuri. Cercetarea românească a intrat în declin după instaurarea regimului comunist; mulți oameni de știință au plecat din țară. Cercetarea românească nu a mai oferit contribuții deosebite în ceea ce privește dezvoltarea științei și tehnicii, principalele cauze fiind: izolarea față de evoluția științei mondiale; lipsa acută a resurselor; După 1989, din considerente materiale, s-a accentuat fenomenul „migrația creierelor” (Brain Drain
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
zonei de schimb, aducătorul deplasându-se pe partea d lui de ștafetă cu 2-4 m înainte de terminarea spațiului de schimb. În funcție de viteza de alergare a aducătorului și de capacitatea de accelerare a primitorului se va trage o linie în afara ul plecând când aducătorul ajunge la aceasta. La început nu se vor lu considerare depășirile de spații, apoi exercițiul va fi încadrat în limita prevederilor regulamentare. Exerciții suplimentare: * alergarea cu bățul de ștafetă în mâna dreaptă și trecerea acestuia repetată dintr-o
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în relație cu alte segmente sintactice”. Această relație este specifică enunțurilor nepropoziționale Unchiule!; Mă, secule!; Iaca!; Haide!; Mofturi!; Da, domnule Georgescu!, cuvintelor și construcțiilor incidente - Am găsit, zise el, un vagon de clasa a doua la coada vagonului. Când a plecat de-acasă să meargă la București pe-atâția ani în școli, mama lui - de treabă femeie! - l-a sărutat. Eu, spusei fericit, nu pot nimic despre partea minții, i-a răspuns ursitoarea. Și să știi - a adăugat Nino, după ce a
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]