12,158 matches
-
guașă și acuarelă, dar care sunt reproduse în album în alb-negru. Albumul a apărut în condiții grafice excelente și prezintă caricaturi ale unor mari personalități în artă și cultură precum și a oamenilor politici ai acelor timpuri. Coperta albumului îl are înfățișat pe Nicolae Petrescu-Găină în costum de arlechin trăgând o cortină de culoare roșu-grena în spatele căreia se află o galerie de caricaturi. Cele mai importante lucrări din componența albumului sunt cele care îi reprezintă pe Alecu Bădărău în calitate de ministru de justiție
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
și planurile edificiilor reprezentative pentru fiecare. Lucrarea a fost executată de o mână ascultătoare, cu mijloace simple și este absolut remarcabilă. Reprezentative sunt și caricaturile lui Alexandru Bogdan-Pitești care este surprins umplând un curcan cu 20 de galbeni împărătești sau înfățișat într-o bibliotecă costumat în straie catolice (aluzie la faptul că acesta se convertise la catolicism) răsfoind un catalog cu nuduri; Iancu Kalinderu călărind un cal și ducând câteva tablouri (aluzie la pasiunea de colecționar); Mihail Șuțu, numismatul, privind printr-
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
la catolicism) răsfoind un catalog cu nuduri; Iancu Kalinderu călărind un cal și ducând câteva tablouri (aluzie la pasiunea de colecționar); Mihail Șuțu, numismatul, privind printr-o lupă; Constantin Disescu uitându-și jobenul; Nicolae Titulescu pledând la un proces; Dinicu înfățișat în frac cu o vioară la subțioară (în ultimul plan se poate citi Vlaicu, Berlioz, Dinicu...); caricatura "Naționaliștii" care-i reprezintă pe A.C. Cuza în postură de Don Quijote, Nicolae Iorga și Sancho Panza; generalul Ioan Argetoianu la vârsta la care
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
în ziarul "Pagini literare", "Adevărul de joi", "Furnica", "Zeflemeaua", "Adevărul", "Războiul", "Drapelul" și "Țivil-Cazon". În perioada 21 ianuarie 1899 -- 30 martie 1900, Nicolae Petrescu-Găină a publicat pe prima pagină al ziarului "Pagini literare", în fiecare număr, desene și caricaturi care înfățișau personalitățile de frunte ale timpului. Cele mai bune caricaturi sunt cele ale lui Barbu Ștefănescu Delavrancea călare pe o mârțoagă; Constantin Dobrogeanu-Gherea în postură de bucătar care avea un meniu din capul lui Titu Maiorescu, aluzie la neînțelegerile dintre cei
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
scriu sau discută. Așa cum a remarcat Dimitrie Carnabat, Nicolae Petrescu a demonstrat o scăpărătoare vervă juvenilă în sensul că Petrescu a șarjat cu multă ironie și spirit de observație figurile personajelor. Alte compoziții sunt "Redacția ziarului Adevărul" unde redactorii sunt înfățișați bătând toba sau scriind, "Redacția Drapelului", "Redacția ziarului Războiul", "Redacția Secolului XX" și "Redacția Liberatorului", unde apare Alexandru Macedonski care ține un logos discipolilor lui. A mai apărut caricaturi în seria intitulată "Universitarii" unde apar portrete cadrelor didactice ale Universității
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
perspicacitate, bun simț, mult talent, o fină observație a modelului și nu în ultimul rând o inteligență de invidiat. La sfârșitul anului 1904, Nicolae Petrescu-Găină a publicat în revista Furnica mai multe caricaturi. Dintre ele se remarcă lucrarea care-l înfățișează pe pictorul Ștefan Luchian. Pictorul ține într-o mână pensula și în cealaltă paleta, iar în colțul gurii are o țigare aprinsă și pe cap o pălărie. Comentariul caricaturii este cât se poate de sugestiv: „"Pictorul Lukian care în momentul
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
și desene în revista "Zeflemeaua" editată de către George Ranetti. Revista "Zeflemeaua" a continuat seria publicațiilor cu tematică umoristică după dispariția revistei "Moftul român". În această revistă, Nicolae Petrescu a fost autorul unor desene grupate sub titulatura "Manevrele de toamnă". Ele înfățișează militari într-o notă amuzantă și comică figurând textul care le însoțește. Caricaturistul folosește în această revistă, imaginea personajului Moș Teacă, realizat de către Anton Bacalbașa, pentru a demonstra ignoranța și stupiditatea unor ofițeri ai armatei române. "Zeflemeaua" a publicat și
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
mai bune portrete realizate în această caricatură de Ary Murnu este cea a generalului Atanasie Demostene, a colonelului Nicolae Șendrea, a locotenent colonelului Alexandru Socec, a "cneazului" Dimitrie Moruzi și a generalului Iuliu Teohari. Ministrul cultelor, Mihail Vlădescu a fost înfățișat în uniformă de dorobanț, cu opinci în picioare. O categorie aparte în opera lui Nicolae Petrescu-Găină o reprezintă portretele pe care acesta le-a făcut tuturor prietenilor săi. Astfel, el a realizat portretele lui Constantin Artachino, Ștefan Luchian, Nicolae Grant
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Strâmbu, Nicolae Vermont, Jean Alexandru Steriadi, Ștefan Petică, Gheorghe Petrașcu, Alexandru Satmari, Camil Ressu precum și sculptorilor Frederic Storck, Oscar Spaethe și la mulți alții. Autoportretele pe care Nicolae Petrescu-Găină le-a făcut sunt de fapt niște autocaricaturi. El s-a înfățișat adesea în postura de cocoș țanțoș sau plouat ca o găină. În ambele reprezentări capul cocoșului era portretul său. Avea pe cap când o creastă când o pălărie. Dacă înfățișarea este cea a unui cocoș țanțoș, îmbrăcămintea este neapărat un
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Ispirescu și de esența basmului popular”. Scrierile literare ale lui Ion Creangă se individualizează prin autenticitate, simplitate și oralitate. Autorul pune accentul pe nararea întâmplărilor, folosindu-se de elemente vizuale și auditive, ca și de o memorie spontană capabilă să înfățișeze aidoma o scenă petrecută anterior. Trăsătura definitorie a creației sale literare o reprezintă talentul narativ; frecvența mare a dialogului și monologului este o modalitate care intenționează să compenseze și uneori să substituie carențele existente în descrierile de natură sau în
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
nicio variantă românească a temei trocului dezavantajos. Uciderea vitelor în pădure și aruncarea toporului în lac își găsesc asemănări tot în folclorul european, fiind evidențiate în tipologia publicată de Antti Aarne (nr. 1681). Cea de-a doua parte a poveștii înfățișează istețimea desăvârșită a personajului în antiteză cu prostia absolută din prima parte. Întrecerile lui Dănilă cu dracii sunt cuprinse toate în tipologia lui Aarne și anume: 1) înconjurarea iazului cu iapa în spinare (nr. 1082); 2) întrecerea în fugă (nr.
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
individualizează prin autenticitate, simplitate și oralitate. Povestea „Dănilă Prepeleac” se desfășoară în totalitate în cel mai tipic cadru rural. Autorul pune accentul pe nararea întâmplărilor, folosindu-se de elemente vizuale și auditive, ca și de o memorie spontană capabilă să înfățișeze aidoma o scenă petrecută anterior. Trăsătura definitorie a creației sale literare o reprezintă talentul narativ; frecvența mare a dialogului și monologului este o modalitate care intenționează să compenseze și uneori să substituie carențele existente în descrierile de natură sau în
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
Ion Rotaru), în timp ce Gabriela Ursachi vede eroul ca manifestând o „prostie desăvârșită și prin urmare, sublimă”. Analizând sumar comentariile anterioare cu privire la această scriere, istoricul literar Mircea Braga subliniază ruptura existentă între cele două părți ale narațiunii, care par să-l înfățișeze pe Prepeleac ca două personaje foarte diferite între ele. El vede acest lucru ca o dovadă directă a emancipării lui Creangă de convențiile basmelor, permițându-i scriitorului să-și scrie propriul text și „să anuleze caracterul schematic-simplist” presupus de tradiție
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
imagine, datand de la începutul secolului al V-lea, devenit unul din cele mai răspândite simboluri ale Țării Sfinte din lumea creștină. Alte mozaicuri datează, în mare parte, de la mijlocul secolului al IV-lea. Cele din cele două sectoare ale transeptului înfățișează scene cu păsări acvatice în mijlocul unei vegetații de pe malul unor ape și a unor flori de lotus, de asemenea un nilometru, instrument care servea la măsurarea înălțimii apelor Nilului, precum și două edificii fortificate în fiecare din colțurile superioare ale mozaicului
Biserica Înmulțirii pâinilor și a peștilor () [Corola-website/Science/335609_a_336938]
-
în mijlocul unei vegetații de pe malul unor ape și a unor flori de lotus, de asemenea un nilometru, instrument care servea la măsurarea înălțimii apelor Nilului, precum și două edificii fortificate în fiecare din colțurile superioare ale mozaicului. Între coloanele navei sunt înfățișate animale și plante din flora și fauna Galileei. Ele au fost executate cu pietre destul de mari, unite printr-un mortar de pietriș, cu straturi de pietre de calcar. Desenele sunt executate cu o exactitate naturalistă, dar le lipsește o dimensiunea
Biserica Înmulțirii pâinilor și a peștilor () [Corola-website/Science/335609_a_336938]
-
este o scriere alegorică a lui Dimitrie Cantemir, în care cărturarul moldovean înfățișează conflictul dintre el și fratele său Antioh Cantemir, pe de o parte, și domnul Țării Românești Constantin Brâncoveanu - susținut de boieri, protectori de pe lângă Înalta Poartă - și domnul Moldovei Mihai Racoviță, pe de alta. "" poate fi înțeleasă doar cunoscând cheia („scara
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
apa Nilului, în care vedem scări de marmură, ceardace ce se întind deasupra apelor, străzi cu colonade acoperite pe margini. Și basmele populare sunt invocate în roman, când autorul vorbește de "zmeul" care "capul cu coada să-și împleticească". Sunt înfățișate și frumusețile vieții populare din țară., poezia obiceiurilor moldovenești. Iată un alai de nuntă, transpus în lumea animalelor: ""țânțarii cu fluere, grierii cu surle, albinele cu cimpoi" "cântec de nuntă cântând, muștile în aer și furnicile pre pământ, mari și
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
poate merge spre sud pe o alee care urmeaza malul Scheldei până la Muzeul Ancoră în aer liber și intrarea în tunelul Sint-Anna. De-a lungul aleei sunt bănci de lemn, locuri de joacă pentru copii și un monument care îl înfățișează pe fostul rege Baudouin I, ridicat de arhitectul Jo Crepain și sculptorul Wilfried Pas. Aleea continua până la lacul pentru practicarea sporturilor nautice Galgenweel, unde există mai multe cluburi. La vest de Linkeroever se află pădurea Sint-Annabos, parcul Wandelbos și rezervatia
Linkeroever (Antwerpen) () [Corola-website/Science/335672_a_337001]
-
Colței (actual Bulevardul I. C. Brătianu) cu Bulevardul Regele Carol I, cu ocazia împlinirii a 12 ani de la moartea lui Ion Constantin Brătianu. Monumentul a fost finanțat prin subscripție publică. În vârful monumentului cu o înălțime de aproximativ 9 metri, era înfățișat, în picioare, Ion C. Brătianu în postura de orator cu mâna întinsă spre dreapta, alături de figura alegorică a României încoronate, arătând cu mâna dreaptă către nord. Mai jos, pe piedestal se afla România Nouă, reprezentată printr-o femeie tânără ce
Monumentul lui Ion C. Brătianu () [Corola-website/Science/335700_a_337029]
-
București în 2015). După publicarea romanului în 1880, Wallace a primit un număr mare de cereri de dramatizare a operei pentru a fi jucată pe scena de teatru, dar nu a cedat, argumentând că nimeni nu ar putea să-l înfățișeze cu exactitate pe Cristos pe scenă sau să recreeze o cursă de care realistă. Autorul a fost impresionat însă de soluția sugerată de dramaturgul William Young pentru a-l reprezenta pe Isus cu o rază de lumină. În 1899 Wallace
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
a fost Gerard Przyjemski. La început pompierii nu vroiau să intre în locomotivă, dar un polițist i-a auzit țipetele din întâmplare. În toamna lui 1981, la un an de la eveniment, jurnalistul Zbigniew Juchniewicz a scris cartea " Trenul 5130", care înfățișa accidentul. Au fost vândute 100.000 de exemplare, dar aproape toate au fost confiscate de cenzura communistă.
Catastrofa feroviară de la Otłoczyn () [Corola-website/Science/332542_a_333871]
-
un medalion, se află latitudinea Bucureștiului: 45°40'. De altfel întreaga hartă are trecute, în interiorul cadrului, latitudinea și longitudinea, preluate după alte hărți. În colțul din dreapta jos este trecută legenda semnelor grafice întrebuințate (cu explicații în greacă și latină). Harta înfățișează Țara Românească din punct de vedere fizic, economic, politic și istoric. Ea reprezintă teritoriul cuprins între Carpații Meridionali și Dunăre, precum și de la Siret până aproape de Valea Cernei, cuprinzând și porțiuni restrânse din Dobrogea, Moldova, Transilvania și Banat. Harta este împărțită
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
Buzăului, Vrancei. Dealurile subcarpatice sunt sumar redate, iar denumirile acestora sunt menționate în partea stângă a hărții, după vinurile pe care le produc: Râmnic, Pitești, Târgoviște, Scăeni, Cernătești, Schei, Năeni, Găteni, Sărata, Prahova, Buzău, Slătinași, Caracal. Hidrografia este amplu ilustrată înfățișând cursurile de apă până la cele mai mici. Sunt de asemenea redate lacurile, bălțile și chiar fântânile mai importante. Râurile poartă, în majoritatea lor, denumirile de astăzi: Cerna, Topolnița, Bistrița, Vedea, Jiul. Oltul are 9 afluenți pe partea dreaptă și 5
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
Alexandru Cernat este opera sculptorului român Ion Georgescu, fiind dezvelit în anul 1894. Bustul cu o înălțime de 0,90 m este turnat în bronz și este așezat pe un piedestal din piară înalt de 1,60 m. Bustul îl înfățișează pe general în uniformă militară. Pe latura din față a piedestalului se află o placă din bronz bogat ornată cu elemente simbolice, constând din vulturi, arme și frunze de laur. În partea inferioară a soclului se află o altă placă
Bustul generalului Alexandru Cernat din București () [Corola-website/Science/332760_a_334089]
-
Alexandra Stan. În 20 decembrie 2013,Tatiana și-a făcut debutul în cinematografie odată cu lansarea primului serial de comedie din Republica Moldova,pe nume "3+3".În urma unui casting,Tania a obținut unul din rolurile principale,interpretând personajul "Mary".Serialul,care înfățișează viața de zi cu zi a studenților moldoveni,a captat atenția,fiind urmărit de un număr mare de telespectatori.Primul sezon al serialului cuprinde 6 episoade care au fost difuzate săptamânal pe canalul "TNT",însă producătorii promit și un al
Tany Vander () [Corola-website/Science/332840_a_334169]