12,621 matches
-
voia să aibă o carte pentru a citi; venera cu o dragoste specială numele lui Isus și repeta cu mare evlavie cuvintele Evangheliei. A compus o operă foarte utilă despre lucrarea Unum ex quatuor, a lui Clement, și s-a îngrijit ca Expositio, compusă de același autor, să fie transcrisă în întregime pentru Ordinul său. El dedica mult timp meditației, mai ales după rugăciunea de dimineață, și nu a mai voit să asculte spovezile fraților și nici să facă colocvii în timpul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
iar femeile, fiindcă sunt mincinoase și pline de răutate, încearcă să ia mințile până și persoanelor evlavioase. Se preocupa într-un mod concret să redea cinstea persoanelor care o pierduseră, dacă vedea că erau căite, și, cu mare delicatețe, se îngrijea să-i aline pe cei îndurerați, în special pe cei care ocupau posturi de responsabilitate în Ordin. 130. După ce a condus provincia de Anglia timp de aproape paisprezece ani, a fost eliberat din funcție în capitulul general de la Metz și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fost trimis de același capitul la papă ca delegat. Când însă a ajuns la Genova împreună cu ministrul general, însoțitorul său, fratele Richard, s-a îmbolnăvit de ciumă; pe când toți ceilalți s-au îndepărtat în grabă, el a rămas să-l îngrijească și s-a îmbolnăvit și el; după puțin timp a murit. Frații din Anglia, auzind că fusese eliberat din funcție, dar neștiind că murise, după ce au convocat capitulul provincial, l-au reales. Când ministrul general a aflat ceea ce făcuseră frații
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
le-a adăpostit în casa rudelor sale. Într-adevăr se temea că s-ar fi prăbușit peste ea baptisteriul, deoarece casa mea era aproape de el. Din acest motiv, eu nu o iubeam foarte mult, deoarece ar fi trebuit să se îngrijească mai mult de mine pentru că eram băiat, dar ea îmi răspundea că îi fusese mai ușor să le ducă pe cele două surori mai mărișoare...(p. 47-48). Intrarea în Ordin 3. Cel de-al treilea fiu (al lui Guido de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să plece cu însoțitorul său, și a relatat generalului tot ceea ce auzise și văzuse (p. 237-238). Să judece Dumnezeu 32. Ulterior, fratele Elia a murit. Fusese excomunicat de papa Grigore al IX-lea. Dacă a fost iertat și s-a îngrijit bine de sufletul său, acum doar el o știe... (p. 238). Cred că este îndeajuns cât am scris despre fratele Elia. Intenția noastră era să tratăm despre miniștrii generali ai Ordinului Sfântului Francisc la momentul oportun; dar fratele Elia, care
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mai mulți frați minori și a construit pentru ei un convent și o biserică foarte frumoasă, lângă Lavagna, ce era un teren aflat în proprietatea sa, și voia ca acolo să locuiască douăzeci și cinci de frați, de care s-ar fi îngrijit el în ceea ce privește cărțile și toate celelalte lucruri necesare. Frații însă nu au voit să accepte acea propunere. Iar papa l-a dăruit altor religioși (p. 86). Oficiul predicării și contestații 37. Dar clerul încă mai obiecta că am uzurpat oficiul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
papei: «Vă spunem adevărul, stăm pe aceste meleaguri de mai multe luni pentru a vă putea vorbi despre problemele noastre, dar portarii dumneavoastră ne-au împiedicat mereu să intrăm și nu v-am putut vedea fața. Acum nu se mai îngrijesc să vă păzească, fiindcă nu mai speră la nimic. Cu toate acestea, noi vă vom spăla trupul dumneavoastră, fiindcă spune Ecleziastul la capitolul 7: Nici morților să nu le refuzi mila ta (Sir 7,33Vg). La puține zile după aceea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
dorința de a nu permite să cadă în uitare amintirile și secretele începuturilor și, poate, acea aspirație, mereu gata să se reînnoiască, împotriva rutinei la care timpul expune idealurile, în contact cu izvorul. Însuflețiți de acest deziderat, unii s-au îngrijit să-i întrebe și să-i asculte cu răbdare pe ultimii frați care au făcut parte dintre «primii însoțitori» și pe cei care au trăit alături de ei. Le sunt transcrise amintirile. Apar astfel culegerile de exemple sau anecdote, cu un
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
al VIII-lea, și fondat, pe de o parte, pe fidelitatea față de intuiția lui Francisc, iar pe de altă parte, pe evoluția instituțională a Ordinului în sânul Bisericii. Aici este prezentată traducerea textului integral al diplomei, din recenta ediție diplomatică îngrijită de Stefano Brufani după varianta originală, care mai prezintă încă sigiliul de ceară atașat, păstrată în Arhiva de Stat din Perugia, Corporazioni religiose soppresse, San Francesco al Prato, perg. 56 (1310 agosto 10), descoperit în 1964 de Roberto Abbondanza. Cf.
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
odată cu trecerea timpului va fi contaminată sărăcia Ordinului, mai ales fiindcă unii au afirmat deja că aparține întregului Ordin proprietatea în comun a bunurilor mobile, ne-a fost adresată umila cerere pentru ca referitor la acest aspect să binevoim a ne îngriji de pericolele ce amenință sufletele și de puritatea întregului Ordin. Afirmăm așadar că [frații] nu trebuie să aibă proprietate nici în comun, nici în mod individual, ci Ordinul să aibă uzul uneltelor, a cărților și a altor bunuri mobile ce
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
-lea Preaiubiților fii, generalului, provincialilor, custozilor și altor frați ai Ordinului Fraților Minori, sănătate și binecuvântare apostolică. Deoarece urmărim Ordinul vostru cu binecunoscuta afecțiune, și de aceea îi dorim din suflet printre altele un progres continuu cu lăudabile dezvoltări, ne îngrijim cu atenție părintească de tot ceea ce i-ar putea fi de ajutor pentru o înflorire adecvată. Sunt în Regula voastră unele puncte dubioase și puțin clare care tulbură sufletul vostru cu o anumită perplexitate și reprezintă un impediment pentru intelect
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ei cu titlul de depozit. Cu toate acestea, reprezentanților și depozitarilor le sunt încredințați [banii] pentru exigențele necesare și trebuințele lor [ale fraților]. 4. Și întrucât, în aceeași Regulă, se adaugă ca miniștrii și custozii, și numai ei, să se îngrijească prin intermediul prietenilor spirituali de necesitățile bolnavilor și să-i îmbrace pe frați, ceilalți frați trebuie să aibă aceeași grijă deosebită, ce conform Regulii le revine miniștrilor și custozilor, când aceștia le-au încredințat-o lor. 5. Fiindcă în Regulă se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
disprețuiesc pe propriii preoți, primesc fără discernământ, împotriva mântuirii sufletului propriu și al acestora, acel maslu vindecător de la sfârșitul pelerinajului nostru, care este folositor doar celui care a fost eliberat de pata păcatelor; se întâmplă ca preoții respectivi ce îi îngrijiseră și se trudiseră pentru ei, văzându-i că sunt sustrași, nu mai cunosc starea sufletului lor și nu mai pot să vindece ce este bolnav în ei, nici să întărească ce este șovăitor, nici să unească ce este dezbinat, și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și ruginită și nu ar fi reușit să scoată apă din ea, și-ar fi găsit sfârșitul. Alegerea pe care a trebuit să o facă Pete este asemănătoare cu decizia pe care trebuie să o ia managerii de astăzi. Vă Îngrijiți de nevoile dumneavoastră sau investiți În cei care vă vor urma? Managerii care Își asumă responsabilitatea pentru dezvoltarea și perfecționarea angajaților lor fac ceea ce a făcut și Desert Pete. Toarnă apa În pompă și, după aceea, privesc cum aceasta Începe
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
al unei afaceri are vreo importanță pentru felul În care suntem percepuți? Nu demult, ședeam Într-un avion lângă cineva care a găsit firmituri de pâine pe măsuța din fața lui. „Mi-e greu să-mi imaginez cum s-or fi Îngrijind ăștia de motoarele avionului”, s-a plâns el, „dacă nici măcar nu se deranjează să șteargă măsuțele”. Deși nu am o obsesie, mărturisesc că sunt foarte influențat de imaginea unei organizații. Atunci când urc În avion și dau de scaune acoperite cu
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
însăși. Altminteri, Lovinescu și-a căutat și el, scriind, "umbra" o umbră căreia, poate tocmai pentru că o găsise de la bun început, n-a izbutit să-i dea niciodată "forma" dorită. Bibliografie I. Opera E. Lovinescu, Opere, vol. I-IX, ediție îngrijită de Maria Simionescu și Alexandru George, Editura Minerva, București, 1982-1992. E. Lovinescu, Scrieri, vol. I-IX, ediție de Eugen Simion, Editura Minerva, București, 1969-1982. E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, ediție îngrijită de Gabriela Omăt, Editura Minerva, București, 1998. E. Lovinescu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
I. Opera E. Lovinescu, Opere, vol. I-IX, ediție îngrijită de Maria Simionescu și Alexandru George, Editura Minerva, București, 1982-1992. E. Lovinescu, Scrieri, vol. I-IX, ediție de Eugen Simion, Editura Minerva, București, 1969-1982. E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, ediție îngrijită de Gabriela Omăt, Editura Minerva, București, 1998. E. Lovinescu, Scrisori și documente, ediție îngrijită de Nicolae Scurtu, Editura Minerva, București, 1981. E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ediție de Monica Lovinescu și Gabriela Omăt, Note de Alexandru George, Margareta Feraru și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Alexandru George, Editura Minerva, București, 1982-1992. E. Lovinescu, Scrieri, vol. I-IX, ediție de Eugen Simion, Editura Minerva, București, 1969-1982. E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, ediție îngrijită de Gabriela Omăt, Editura Minerva, București, 1998. E. Lovinescu, Scrisori și documente, ediție îngrijită de Nicolae Scurtu, Editura Minerva, București, 1981. E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ediție de Monica Lovinescu și Gabriela Omăt, Note de Alexandru George, Margareta Feraru și Gabriela Omăt, vol. I-VI, Editura Academiei, București, 1993-2002. E. Lovinescu, Istoria literaturii române
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Editura Stabilimentul de arte grafice "Progresul", Ploiești, 1906. E. Lovinescu, Crinul, Librăria nouă, București, 1912. E. Lovinescu, Scenete și fantezii, Editura Revistei "Flacăra", București, 1911. E. Lovinescu, Comedia dragostei, Editura Librăriei Alcalay&Co, București, f. a. E. Lovinescu, Viață dublă, ediție îngrijită de Ion Nuță, Editura Omnia, Iași, 1991. E. Lovinescu, Bizu, ediție îngrijită, prefață și note de Marian Papahagi, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974. E. Lovinescu, Firu'n patru, Naționala Ciornei, București, 1933. E. Lovinescu, Diana, Editura Librăriei Socec&Co, S.A., București
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în volumul Ulysse, ediție și studiu introductiv de Geo Șerban, E. P. L., București, 1967. Cioculescu, Șerban, "Eminescu văzut de romancieri", în volumul Aspecte literare contemporane, Editura Minerva, București, 1972. Constantinescu, Pompiliu, "E. Lovinescu, memorialist", în volumul Scrieri, vol. III, ediție îngrijită de Constanța Constantinescu, cu o prefață de Victor Felea, E.P.L., București, 1969. Streinu, Vladimir, " E. Lovinescu romancier", în volumul Pagini de critică literară I, E.P.L., București, 1968. Papahagi, Marian, "Rescrierea ca "revizuire"", în volumul Critica de atelier, Editura Cartea Românească
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Munteanu • Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană, Loredana Ilie În pregătire: Povestirile lui Alice Munro. De la Dance of the Happy Shades la Open Secrets, Dragoș Zetu 1 E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, ediție îngrijită de Gabriela Omăt, Editura Minerva, București, 1998, p. 158. 2 Idem, p. 7. 3 Idem, pp. 10-11: "[...] anecdota măruntă poate fi ridicată la o semnificație apreciabilă prin valoarea sa psihologică: și, purificată de toate reziduurile prin impersonalizare, poate fi înălțată
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
53, 10 ian. 1935. 76 Criticul "recompune figura sufletească a scriitorului", afirmă Lovinescu într-o cronică de tinerețe (publicată în Convorbiri literare, anul XLIV, nr. 6, august 1910). Vezi E. Lovinescu, "A zecea muză: critica", în Opere, vol. IV, ediție îngrijită de Maria Simionescu și Alexandru George, Editura Minerva, București, 1984, p. 302. 77 E. Lovinescu, "Știință și poezie", în Critice, vol. II, ediție definitivă, Editura "Ancora" S. Benvenisti&Co, București, 1926, p. 78. 78 E. Lovinescu, "Mutația valorilor estetice", în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
iulie 1934: "Mite avea pentru Eminescu o afecție sigură, deși nu de natură erotică, maternă aproape, pornită dintr-o adorație incontestabilă și, ce e dreptul, și din cabotinism literar: voia să inspire" (din volumul E. Lovinescu, Scrisori și documente, ediție îngrijită de Nicolae Scurtu, Editura Minerva, București, 1981, p. 310). 182 Pe lângă volumul menționat, cele mai cunoscute studii ale criticului Italian sunt La carne, la morte e il diavolo nella letteratura romantica, 1930, și The Hero in Eclipse in Victorian Fiction
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
masca vocii calificate a criticului (în Romanul lui Eminescu, mai ales), autorul consemnează, comentează, trăiește totul alături de personajele sale, proiecții ale subiectivității creatoare" (Ioan Holban, op. cit., p. 43). 229 Pompiliu Constantinescu, "E. Lovinescu, memorialist", în volumul Scrieri, vol. III, ediție îngrijită de Constanța Constantinescu, cu o prefață de Victor Felea, E.P.L., București, 1969, p. 340. 230 Ligia Tudurachi, capitolul "Receptarea romanelor lovinesciene. Explicații pentru un eșec", în op. cit., pp. 13-59. 231 E. Lovinescu, " Expresia creatoare de realități", în Vremea, an IV
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1951). A fost profesor la Catedra de literatură română a aceleiași Universități (1962 și 1967) și decan. Doctor în filologie în 1988, O. a publicat studii despre C. Negruzzi și a îngrijit câteva ediții din opera scriitorului, apărute la Chișinău în limbile română și rusă. În studiul Relații literare moldo-ruso-ucrainene în secolul XIX (1977), el relevă aportul lui C. Negruzzi, V. Alecsandri, Al. Donici, Alexandru Hâjdeu, Boleslav Hâjdeu, B. P. Hasdeu și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288595_a_289924]