43,150 matches
-
variabilele dependente ale cercetării. Acest mod de abordare a problematicii rolului profesorului în construirea autonomiei elevului este departe de a fi singurul. Însă, orice punct de vedere asupra acestui subiect ajunge la aceeași concluzie: construirea autonomiei elevului este imposibilă în absența profesorului. La prima vedere această concluzie pare un nonsens. cum se poate ca profesorul, ca exponent al autorității instituționale, să faciliteze autonomia elevului? Prin tradiție, relația profesor - elev a fost percepută ca una de tipul stăpân - supus: profesorul este atotputernic
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
amintite limitează foarte mult sau chiar neagă necesitatea intervenției adultului în procesul devenirii copilului (în particular, se neagă sau se limitează foarte mult necesitatea intervenției profesorului în procesul devenirii elevului). În realitate însă, autonomia elevului nu implică în nici un caz absența sau pasivitatea profesorului. Dimpotrivă, ea pretinde ca profesorul să fie foarte activ în împlinirea sarcinii sale de-a oferi stimuli, ocazii favorabile, sugestii optime și un sprijin adecvat (F. de Bartolomes apud Neacșu, 1991, p. 48). Construirea autonomiei elevului este
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în discuție foarte rar în spațiul școlar. O posibilă soluție la această situație ar fi abordarea în cadrul orelor de dirigenție, literatură, religie a unor teme precum: * Autonomia - caracteristică a individului contemporan; * Autonomia mea și a celorlalți; * Există autonomie totală? * Autonomie = absența regulilor? * Autonomie și autoritate în spațiul școlii; * Autonomie și cooperare; * Sunt autonom în spațiul școlii? * Elevul autonom și conduita sa. Aceste teme sunt doar niște propuneri. Ele pot fi preluate, adaptate fiecărui nivel de vârstă și obiect de învățământ și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
elev. El poate după opțiunea sa pedagogică să facă să depindă mai mult sau mai puțin de el comportamentul elevilor și din comportamentul său să rezulte atmosfera de grup a clasei. Managementul clasei de elevi nu poate fi conceput în absența analizei personalității cadrului didactic. Formarea profesională a învățătorului / educatorului presupune formarea unor deprinderi, capacități, aptitudini și atitudini psihopedagogice. Principala componentă a acestui ansamblu, competența înseamnă cunoștințe ce au devenit operaționale, ceea ce presupune flexibilitate comportamentală și adaptabilitate. Competența este definită drept
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
clasă este orientarea și dirijarea resurselor umane și materiale, de care dispune clasa și procesul instructiv-educativ la un moment dat, către realizarea obiectivelor proiectate, în condiții de eficiență maximă. Viziunea integrativă asupra acestor roluri manageriale nu poate fi concepută în absența disponibilizării resurselor educaționale și manageriale. Principalele funcții sau roluri manageriale ale învățătorului vizează următoarele componente: planificarea; organizarea: pregătirea materialelor, dinamica activităților educaționale, analiza temporalității didactice; decizia educațională; controlul și evaluarea; consilierea. Planificarea nu se referă, cu necesitate, la alcătuirea unor
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
apărare și a mișcării În teren. Obs.: se mai pot utiliza și exercițiile prezentate la subcapitolul "Tehnica atacantului", știut fiind faptul că Între atac și apărare există o strânsă interdependență (adică, fazele atacului nu se pot consolida și perfecționa În absența apărătorilor și invers). Ex. 1. Trei apărători efectuează deplasare laterală, În evantai, pe lungimea Întregului semicerc, În sensul pasării mingii de către cei cinci atacanți (fig. nr. 77). Ex. 2. Deplasări sincronizate a doi apărători, În timp ce atacanții execută suveică simplă, cu
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
o au profesorii despre implicarea părinților în educația de acasă și în activitățile școlii. Observăm că participanții relevă că părerea profesorilor despre gradul în care părinții joacă un rol activ în educația lor în familie se raportează la prezența sau absența părinților la ședințe sau alte activități (condiție intervenție). Iată o asemenea opinie: "Diriga așa înțelege, mama, tata vin la școală, deci pe părinți îi interesează". O elevă conchide: Probabil, profesorii s-ar simți cu mult ajutați în activitățile lor dacă
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
a lui Queneau: în spatele acestui timp narativ se profilează deplasarea succesiunii temporale (A) către cauzalitatea narativă a punerii în intrigă (E). Dar, pentru a avea povestire, trebuie să trecem de la planul succesiunii evenimențiale la cel al "configurării", trebuie să depășim absența actorului permanent prezent. Unitatea este aici asigurată de către principiul moral: "Cel mai slab este prada desemnată a celui puternic", care presupune în mod evident doi actori cu funcția de a asigura legătura, în profunzime, a propozițiilor: S1 cel mai puternic
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
general, de pregătire nu doar prin intrarea-prefață ci și prin Rezumat. Povestirea poate cuprinde de asemenea și Evaluări. Atunci cînd reprezintă fapte ale povestirii, acestea au rolul de a semnala ieșirea din povestire sau de a menține vie atenția interlocutorului. Absența acestei proceduri explică, în parte, eșecul lui Kaliayev: introducând evaluări destinate pregătirii pentru interpretarea povestirii, s-ar fi evitat fatidicul "Și?". Putem observa că povestirea poate fi precedată de aceste preambule pe care B. de Bataut le consideră nepotrivite, numite
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
lucru nu mai poate fi valabil în cazul orientării argumentative sau al funcției secvenței descriptive într-un text dat. Din punct de vedere lingvistic (J. M. Adam și A. Petitjean, 1989), este dificil să admitem ideea anarhiei sau cea a absenței unui plan construit, la care se referea Paul Valéry. Bazându-se pe un procedeu de ierarhizare foarte strictă (care se deosebește fundamental de lista-enumerație), descrierea poate fi definită ca un tip de secvențialitate dirijată de o multitudine de operații care
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
consideră acest tip de texte mai ales rețeta de bucătărie variante ale povestirii, spunând că se lasă influențați de prezența masivă a predicatelor acționale, că nu țin cont de caracterul ilocuționar al timpurilor folosite (infinitivul, imperfectul sau viitorul predicativ), de absența enunțiativă a subiectului determinat (loc abstract destinat a fi ocupat de către cititor) și caracterul cu certitudine non-ficțional al genului. Faptul că poate fi întotdeauna posibilă o narativizare datorită transformării de la o stare inițială la o stare finală nu poate totuși
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
tip: [Dacă propoziția p] insistă asupra caracterului justificativ al "explicației metaforelor" ea este urmată de o apodoză de tipul: [E pentru că propoziția q] de tipul "Dacă vorbesc de ani, e ca să îl distrugă". Inutil să mai amintim de faptul că absența concluzieiP. expl.3 are un rol considerabil pentru întreaga interpretare a poemului! Mai simplă, reclama următoare îmi pare că urmează îndeaproape modelul prototipic: (6) Mașina de spălat de la Lacul de Gaube (a) Undeva, la mare altitudine, în Pirinei, la poalele
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
secvența tranzacțională schimbând de fapt subiectul (vom oferi un exemplu în acest sens în paginile ce urmează). Să notăm, în treacăt, că structura schimburilor epistolare este creată în raport cu definiția textului conversațional care a fost enunțată mai devreme. Dialogul construit în absența fizică a interlocutorului, poate fi un model pentru scrisoare, ea prezintă mărci ale asemănării cu acesta. Într-adevăr, formulele de adresare și de salut de încheiere care semnalează genul respectiv prin indicații ale reperelor spațio-temporale și prin identitatea co-enunțiatorilor corespund
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o ezitare în a considera B1 ca o acceptare a schimbului, dar propun următoarea descriere ierarhică a acestui text conversațional elementar: Această descriere, mai completă decât cele precedente, ne permite sublinierea mai multor fenomene deja menționate: * Se notează mai întâi absența schimburilor fatice ritualice de tipul "Bună ziua" (A0 și B0) și "La revedere" (A4 și B3). Dar această absență este înlocuită printr-o intervenție pe care o putem numi fatică, de intrare în contact [A1-a] care, sub forma unei scuze, încearcă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
text conversațional elementar: Această descriere, mai completă decât cele precedente, ne permite sublinierea mai multor fenomene deja menționate: * Se notează mai întâi absența schimburilor fatice ritualice de tipul "Bună ziua" (A0 și B0) și "La revedere" (A4 și B3). Dar această absență este înlocuită printr-o intervenție pe care o putem numi fatică, de intrare în contact [A1-a] care, sub forma unei scuze, încearcă foarte clar să deschidă o interacțiune, atenuând efectul de invadare a lui A pe "teritoriul" lui B. Intervenția
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de netăgăduit care răspunde violenței inevitabile a invaziei. Închiderea este de asemenea eliptică. Am fi putut foarte bine imagina că b vine să închidă la rîndul său schimbul, compensând reacția de enervare inițială printr-un "Nu aveți pentru ce". Această absență a închiderii fatice reciproce confirmă dezechilibrul inițial. Cu alte cuvinte, putem observa că un defect de structură poate să pună în evidență un raport de forță: nu este totul atât de anarhic pe cât se afirmă în ceea ce privește conversația obișnuită. * Tranzițiile dintre
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în același timp. În schimb, B2 constituie și răspunsul [R-b'] al secvenței tranzacționale inserante și serviciul oferit [d] care aduce cu sine formula de mulțumire [d']. De aceea, A3 este în același timp formulă de mulțumire [d'] și închiderea interacțiunii. * Absența răspunsului la întrebarea [A1-b] care deschide primul schimb tranzacțional, aduce cu sine în mod firesc inserarea unui al doilea schimb. Putem vorbi aici despre inserare, în măsura în care răspunsul [R-c'] îl condiționează pe [R-b']. Trebuie să adăugăm că această absență a răspunsului
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
închiderea interacțiunii. * Absența răspunsului la întrebarea [A1-b] care deschide primul schimb tranzacțional, aduce cu sine în mod firesc inserarea unui al doilea schimb. Putem vorbi aici despre inserare, în măsura în care răspunsul [R-c'] îl condiționează pe [R-b']. Trebuie să adăugăm că această absență a răspunsului lui B la întrebarea pusă de A este un semn de dezacord și o sursă de conflict. Întîrzierea apariției unui răspuns reprezintă în continuare un risc interactiv. În concluzia acestei prime analize a exemplului simplu, creat de către noi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de mult timp ? Jurnalistul [J6]: [16] Să tot fie cincisprezece ani. [...] Tînăra [JF9]: [41] Vă mulțumesc foarte mult, [42] îi dau legătura lui Cognac-Jay. (lasă în jos privirea și începe din nou să tricoteze) C. Klotz-Reiner, Cosmos-Cross, ed. Christian Bourgois Absența secvențelor fatice ritualice de deschidere și de închidere se explică foarte bine aici prin genul de interviu televizat. Elipsei oricărei secvențe fatice de deschidere îi corespunde totuși o secvență de închidere ritualică (intervenția JF 9): mulțumiri și redarea legăturii în
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
la finalul acestei părți introductive: structura exemplului reprezintă o ocazie de a sublinia felul în care o reprezentare poate fi construită pas cu pas, propoziție cu propoziție 41. a) Primul segment al textului reprezintă o primă propoziție descriptivă, construită în absența determinantului, este în așteptarea unei referințe precise (dată, este adevărat, de proximitatea spațială a fotografiei însoțită de această secvență). Această propoziție cuprinde o temă ("cadru") și un predicat calificativ (Proprietate: "verde"). b) Cel de-al doilea segment este o propoziție
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în cel de-al doilea capitol, Imaginea între inconștient și conștient, pentru a analiza elementele logico-epistemologice ale imaginii reprezentarea, presupoziția, stereotipul și etnostereotipul, prezentate în capitolul al patrulea, Imagine, reprezentare, stereotip. De asemenea, nu se poate vorbi despre imagine în absența unor elemente care au un rol absolut esențial în conturarea ei: dualitatea identitate/alteritate, analizată în capitolul al treilea, Identitate, alteritate, imagine. Un punct esențial în investigația imaginii din cadrul tezei îl reprezintă comunicarea, lucrarea având ca premisă ideea lui Claude
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și reprezentări comune, și coeziunea grupului, prin transmiterea și promovarea unor valori comune. Comunicarea este intrinsecă problemei imaginii, acestea aflându-se într-o strânsă legătură pentru că imaginea nu se poate răspândi și nu poate avea impact la nivel social în absența comunicării, indiferent de forma acesteia, iar comunicarea, prin natura ei, cuprinde elemente ale imaginii, în conținutul comunicării putând fi identificate multiple structuri ale imaginii. Mai mult decât atât, reprezentările culturale se formează cu ajutorul comunicării, aceasta fiind cea care facilitează, prin
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fost legată atât de imaginar și de imaginație, cât și de capacitatea de abstractizare, acestea fiind considerate elemente specifice omului. Din acest punct de vedere, imaginea este rezultatul unui proces de reprezentare în plan abstract, putând fi realizată și în absența obiectului percepției, mai mult decât atât, indivizii pot avea imagini despre obiecte imaginare sau pot schimba prin reprezentare obiectul astfel încât acesta să își piardă caracteristicile din planul fizic. Perspectiva vizuală asupra imaginii explorată de Barthes, W. J. T. Mitchell și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
întrebări fundamentale despre natura umană. Aceste întrebări, însă, trebuie să facă distincție între instinctele și predispozițiile cu care se naște omul și devenirea sa în umanitate și cultură, întrucât acestea dobândesc sens datorită educației și socializării. Studiile arată că, în absența grupului și a cadrului cultural, omul nu poate atribui semnificație lucrurilor și nu poate depăși planul nevoilor sale primare, prin urmare nu-și poate obiectiva acele predispoziții care îl individualizează în regnul animal și care îl transformă în final într-
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fi tablouri ale minții noastre 8, deși nu au doar o componentă vizuală și nu sunt susținute de un mediu material. Deși Fata Morgana este un produs al imaginației minții umane, există descrieri și chiar reprezentări vizuale despre aceasta, în absența unui suport în realitatea exterioară. Astfel, deși un obiect nu există, individul are reprezentări despre el. Cum și de ce este posibil? Un prim răspuns ar putea fi legat de imaginația cu care se naște omul, care este definită de filosofie
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]