14,112 matches
-
Ele au evoluat ca putere de la 25-30 KW la început până la 1500 KW (anul 1988), devenind în același timp și loc de depozitare a materialelor prelucrate. Morile de vânt americane pentru ferme erau ideale pentru pomparea de apă de la mare adâncime. Turbinele eoliene moderne transformă energia vântului în energie electrică producând între 50-60 KW (diametre de elice începând cu 1m)-2-3MW putere (diametre de 60-100m), cele mai multe generând între 500-1500 KW. Puterea vântului este folosită și în activități recreative precum windsurfingul. La
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
de vârf al evoluției lor, sfârșitul sec al 19-lea, ele au ajuns să producă aproximativ 1500 MW. Acest nivel nu a fost depășit până în 1998. Morile de vânt americane pentru ferme se foloseau pentru pomparea de apă de la mare adâncime, fiind folosite în agricultura americană în vestul Statelor Unite. Eficiența rotorului s-a dublat grație îmbunătățirilor paletelor- acum din metal- realizate de inginerul american Thomas Perry, la sfârșitul anilor 1800. Omul de afaceri american La Verne Noyes a construit cea mai
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
s-a dovedit așa eficientă încât a revoluționat morile de vânt pentru ferme și se folosește și în zilele noastre. Morile de vânt americane au rămas memorabile prin siguranța și eficiența lor în capacitatea de a pompa apă de la mare adâncime. Totuși ele produc aproximativ o zecime din puterea unei turbine eoliene echivalente ca mărime. Astfel ele nu sunt potrivite pentru generarea de electricitate. Morile de vânt pentru ferme au fost în vogă în prima parte a sec. al 20-lea
Energie eoliană () [Corola-website/Science/298644_a_299973]
-
compania Eurostar, care utilizează trenuri de tip TGV modificate pentru a se adapta specificului tunelului și rețelei britanice (alimentare prin a treia șină). Viteza limită prin tunel este de 160 km/h. Săpat în stratul de cretă albastră, la o adâncime medie de 40 m sub fundul mării (70 m adâncime maximă), tunelul este format de fapt din 3 galerii: Cele 3 galerii sunt legate la fiecare 375 de metri prin culoare de comunicație. Acest sistem a permis evacuarea călătorilor cu
Tunelul Canalului Mânecii () [Corola-website/Science/298711_a_300040]
-
a se adapta specificului tunelului și rețelei britanice (alimentare prin a treia șină). Viteza limită prin tunel este de 160 km/h. Săpat în stratul de cretă albastră, la o adâncime medie de 40 m sub fundul mării (70 m adâncime maximă), tunelul este format de fapt din 3 galerii: Cele 3 galerii sunt legate la fiecare 375 de metri prin culoare de comunicație. Acest sistem a permis evacuarea călătorilor cu ocazia incendiului din 18 noiembrie 1996. Aceste culoare asigură și
Tunelul Canalului Mânecii () [Corola-website/Science/298711_a_300040]
-
fost inaugurat oficial de către Regina Elisabeta a II-a și președintele francez François Mitterrand in cadrul unei ceremonii în Calais pe 6 mai 1994. Tunelul are o lungime de 50,450 km, din care 37,9 km sunt sub mare. Adâncimea medie este de 45,7 m sub planșeul oceanic, iar cea maximă este de 60 m. A fost deschis la sfârșitul anului 1994, oferind 3 servicii: navete pentru vehicule, serviciul de pasageri Eurostar care leagă Londra de Paris și Brussels
Tunelul Canalului Mânecii () [Corola-website/Science/298711_a_300040]
-
și pentru comercia capitalei"". Malurile Șiretului sunt formate din straturi de pietriș, nisip și loess. Primăvară, odată cu topirea zăpezilor și vară, după ploi abundente, râul Siret poate provoca inundații. Dacă în mod normal, lățimea Șiretului este de 70-100 m, iar adâncimea de 0,20-0,70 m, în perioada topirii zăpezilor sau al precipitațiilor abundente, lățimea să crește la 200 m, iar adâncimea ajunge la 2-3 m. Pe cursul sau au fost realizate mai multe baraje și lacuri de acumulare, reducând pericolul
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
după ploi abundente, râul Siret poate provoca inundații. Dacă în mod normal, lățimea Șiretului este de 70-100 m, iar adâncimea de 0,20-0,70 m, în perioada topirii zăpezilor sau al precipitațiilor abundente, lățimea să crește la 200 m, iar adâncimea ajunge la 2-3 m. Pe cursul sau au fost realizate mai multe baraje și lacuri de acumulare, reducând pericolul de inundații (cele mai recente au fost în anul 2005). Principalele orașe de pe sau din apropierea cursului sau sunt: Siret, Pașcani, Român
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
m. Pe cursul sau au fost realizate mai multe baraje și lacuri de acumulare, reducând pericolul de inundații (cele mai recente au fost în anul 2005). Principalele orașe de pe sau din apropierea cursului sau sunt: Siret, Pașcani, Român. Ca urmare a adâncimii sale scăzute, Șiretul nu este navigabil, doar pe porțiunea de dupa vărsarea râului Bârlad pot naviga nave de dimensiuni mici. Preocuparea pentru navigarea pe Siret datează de câteva sute de ani, Dimitrie Cantemir exprimându-și în "Descrierea Moldovei" (1714-1716) amărăciunea pentru
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
brațe: de Vest și de Est, acestea aflându-se în legătură cu alte ramificații. Partea de jos a văii este mlăștinoasă. Odra de Est creează o mare întindere de apă în apropiere de Szczecin, cunoscută sub numele de Lacul Dąbie, cu o adâncime maximă de 4,2 metri. Odra de Vest transportă cantitatea cea mai semnificativă de apă, de care depinde nivelul Lacului Dąbie. Oder se varsă în lacul artificial Szceczin, formând o gură de vărsare folosită ca port maritim. Nivelul apei acestui
Oder () [Corola-website/Science/299540_a_300869]
-
direct sau indirect calitatea apei de suprafață și a celei subterane.La nivelul comunei Apahida,stratele acvifere sunt afectate de prezența la suprafată a stratelor salifere,apa fiind nepotabilă în cea mai mare parte a comunei. Apele freatice și de adâncime sunt dezvoltate în depozituri etajate pe orizonturi și suborizonturi sau aflate sub forma de structuri lenticulare.Sunt cantonate în formațiuni deluviale cu orizonturi nisipoase,aluviale de lunca și conuri de dejectie.În lunca Someșul Mic adâncimea nivelului este mică (0-2
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
Apele freatice și de adâncime sunt dezvoltate în depozituri etajate pe orizonturi și suborizonturi sau aflate sub forma de structuri lenticulare.Sunt cantonate în formațiuni deluviale cu orizonturi nisipoase,aluviale de lunca și conuri de dejectie.În lunca Someșul Mic adâncimea nivelului este mică (0-2 m)și crește o dată cu înălțimea relativă a teraselor,cu valoare maximă de 15-20 m.Apele freatice au,în general,mineralizare sulfatică ridicată.Daca apele subterane din acvifer nu sunt potabile ,multe dintre ele prezintă în schimb
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
fiind descoperit un tezaur compus din mai multe piese de argint. Ulterior, în perioada romană și apoi în Evul Mediu, Cojocna a devenit un centru important de exploatare a sării. Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
ocnelor părăsite ale unor mine de sare, atestate documentar din secolul al XII-lea și folosite din perioada romană până în Evul Mediu. În anul 1780 la Cojocna existau următoarele ocne ogivale de sare: - "Die grosse Grube" ("Ocna Mare"): 89 m adâncime, 184 m perimetru bazal. - "Die kleine Grube" ("Ocna Mică"): 44 m adâncime, 124 m perimetru bazal (amenințată de surpare). O veche mină de sare, părăsită de multă vreme, a fost umplută în secolul al XVIII-lea cu apa unui pârâu
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
XII-lea și folosite din perioada romană până în Evul Mediu. În anul 1780 la Cojocna existau următoarele ocne ogivale de sare: - "Die grosse Grube" ("Ocna Mare"): 89 m adâncime, 184 m perimetru bazal. - "Die kleine Grube" ("Ocna Mică"): 44 m adâncime, 124 m perimetru bazal (amenințată de surpare). O veche mină de sare, părăsită de multă vreme, a fost umplută în secolul al XVIII-lea cu apa unui pârâu, intenționat deviat. Umplerea ocnei cu apă a durat 2 ani și 4
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
pentru scurt timp redeschisă în 1873. Se cunosc 8 mine vechi, in Valea Sósrét ("Ocna Gabrieli") și în partea vestică deluroasă ("Ocna Nepomuceni" și altele). La vizita făcută la "Ocna Nepomuceni" de către Paul Maria Partsch (înainte de 1863), aceasta avea o adâncime totală de 47 m, o lungime de 75 m și o lățime de 19 m. Avea probleme mari cu infiltrațiile de apă. Ulterior, minele vechi s-au prăbușit, transformându-se în lacuri sărate, apa acestora dobândind proprietăți terapeutice. Sunt situate
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
băi datează de la finalul secolului al XIX-lea. Pe teritoriul satului Cojocna există mai multe lacuri cu ape sărate, apărute după prăbușirea unor mine vechi. Cele mai importante sunt: "Lacul Toroc-Durgău" (cu o suprafață de 2.635 mp și o adâncime maximă de 49 m), "Lacul Mare-Băilor" (suprafață 2.100 mp, adâncime 13,5 m), "Lacul fără Fund" (suprafață 608 mp, adâncime 0,80 m) și "Lacul Plop" (suprafață 161 mp, adâncime 0,50 m). Cu aceste ape se tratează afecțiuni
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
Cojocna există mai multe lacuri cu ape sărate, apărute după prăbușirea unor mine vechi. Cele mai importante sunt: "Lacul Toroc-Durgău" (cu o suprafață de 2.635 mp și o adâncime maximă de 49 m), "Lacul Mare-Băilor" (suprafață 2.100 mp, adâncime 13,5 m), "Lacul fără Fund" (suprafață 608 mp, adâncime 0,80 m) și "Lacul Plop" (suprafață 161 mp, adâncime 0,50 m). Cu aceste ape se tratează afecțiuni reumatismale, ginecologice, endocrine etc. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
prăbușirea unor mine vechi. Cele mai importante sunt: "Lacul Toroc-Durgău" (cu o suprafață de 2.635 mp și o adâncime maximă de 49 m), "Lacul Mare-Băilor" (suprafață 2.100 mp, adâncime 13,5 m), "Lacul fără Fund" (suprafață 608 mp, adâncime 0,80 m) și "Lacul Plop" (suprafață 161 mp, adâncime 0,50 m). Cu aceste ape se tratează afecțiuni reumatismale, ginecologice, endocrine etc. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș , se făceau deobicei foraje de explorare
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
cu o suprafață de 2.635 mp și o adâncime maximă de 49 m), "Lacul Mare-Băilor" (suprafață 2.100 mp, adâncime 13,5 m), "Lacul fără Fund" (suprafață 608 mp, adâncime 0,80 m) și "Lacul Plop" (suprafață 161 mp, adâncime 0,50 m). Cu aceste ape se tratează afecțiuni reumatismale, ginecologice, endocrine etc. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș , se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
m) și "Lacul Plop" (suprafață 161 mp, adâncime 0,50 m). Cu aceste ape se tratează afecțiuni reumatismale, ginecologice, endocrine etc. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș , se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
reumatismale, ginecologice, endocrine etc. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal și Maramureș , se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă o grosime de max. 10-12 m (5-6 stânjeni). La un rezultat pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil patratic, fiecare latură având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil tot patratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn incastrate în sare, pe care se sprijinea
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
o influență hotărâtoare asupra dezvoltării romanului mondial, iar credințele și ideile sale filosofice și estetice, propovăduite de-a lungul vieții prin celelalte opere, sunt reunite și cunoscute sub denumirea de "„tolstoism”". Creația sa epică se impune prin capacitatea de cuprindere, adâncimea viziunii, acuitatea observației sociale și psihologice, sentimentul tragicului și omenescului. Tolstoi s-a manifestat, totodată, și ca eseist, dramaturg și reformator în domeniu educației, calități care l-au consacrat drept unul dintre cei mai cunoscuți membri ai acestei vechi și
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
vremea aceea în strategia militară, în special în problema utilizării tancurilor și a aviației. Ideilor sale i se opuneau apropiații lui Stalin, apărători ai ideilor învechite din timpul războiului civil, Kliment Voroșilov și Semion Budionnîi. Teoria sa despre operațiile în adâncime, care punea accentul pe atacul formațiunilor blindate adânc în spatele liniilor inamice cu scopul distrugerii logisticii și spatelui adversarului, a fost puternic combătută de conducătorii militari de la acea vreme. Germanii au folosit o tactica absolut identică (Blitzkrieg) în timpul celui de-al
Mihail Tuhacevski () [Corola-website/Science/299669_a_300998]