144,219 matches
-
sărbători de Stat" (conform "Gazetei Oficiale" nr. 66 din 15 noiembrie 1919, citată de Valer Moga, în lucrarea sa Astra și societatea. 1918-1930, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003, p. 481). 218 Partidul Național Țărănesc își ținea, în mod demonstrativ, marile adunări politice în Alba Iulia. La 6 mai 1928, o astfel de adunare ar fi trebuit să se transforme într-o deplasare protestatară spre capitală, pentru a-i înlătura de la putere pe liberali (ceea ce amintea de marșul prin care fasciștii luaseră
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
citată de Valer Moga, în lucrarea sa Astra și societatea. 1918-1930, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003, p. 481). 218 Partidul Național Țărănesc își ținea, în mod demonstrativ, marile adunări politice în Alba Iulia. La 6 mai 1928, o astfel de adunare ar fi trebuit să se transforme într-o deplasare protestatară spre capitală, pentru a-i înlătura de la putere pe liberali (ceea ce amintea de marșul prin care fasciștii luaseră puterea în Italia). Pe moment, ofensiva țărăniștilor a fost blocată. Totuși, spre
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ajuns prim-ministru. O lună mai târziu, țărăniștii câștigau clar alegerile parlamentare; vezi Constantin C. Giurescu (coord.), Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, București, 1971, pp. 338-339. 219 Valer Moga, op. cit., p. 481. 220 Ceea ce s-a hotărât în adunarea generală de la Reghin, din 29-30 august 1925 (Ibidem). 221 "Opinia", de miercuri 28 noiembrie 1928, p. 4. 222 Ziarul "Universul" de miercuri 15 mai 1929 publica o fotografie mare cu "românii din America", primiți oficial la palatul Cotroceni. 223 "Universul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
revizioniste a Ungariei" (Ibidem, p. 6). 228 În 1934, în capitală s-au organizat ceremonii de amploare, incluzând o procesiune la mormântul Eroului Necunoscut (vezi "Opinia" din 2 decembrie 1934, p. 4). Și la Iași a avut loc o mare adunare antirevizionistă ("Opinia" de sâmbătă 1 decembrie 1934, p. 4). Inițiativa nu a aparținut autorităților, dar ele au susținut ideea, în primul rând prin obișnuita întrebuințare a publicului captiv în rețeaua școlară. Ministerul a dat din nou dispoziții: "În ziua de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
laudative a reușit să păstreze, în mare, legătura cu evenimentul vizat, fără a epuiza tot cuprinsul revistei. 247 Între "realizările" anului 1978, pionierii unei școli din capitală notau că "zilelor de 1 decembrie și 30 decembrie le-au fost dedicate adunări festive de detașament" (vezi "Aspirații. Revista liceului de matematică-fizică nr. 2, București", nr. 22, februarie 1979, p. 6). Ținând cont că agenda festivităților era atent monitorizată și uniformizată în toată țara, este de presupus că în mai toate școlile se
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cu peste un deceniu în urmă, expunea clar aceeași teză a meritelor celor din Regat. Hotărârile curajoase ale ardelenilor erau, fără îndoială, memorabile, dar realizarea efectivă a unirii avusese nevoie de sprijinul armatei române: "așa se explică pentru ce marea adunare națională a românilor din Alba Iulia a fost convocată în ziua de 1 decembrie 1918, când sub scutul protector al armatei române, liberatoare, s-a putut proclama unirea și [...] s-a jurat credință regelui Ferdinand" (Vezi articolul După zece ani
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
articolul După zece ani, în "Universul" de luni 20 mai 1929, p. 1. Mesajul textului era confirmat vizual. Ilustrația care domina pagina respectivă reproducea scene de la încoronarea simbolică a regilor României Mari, din octombrie 1922, nu de la evenimentul efectiv sărbătorit, adunarea din Alba Iulia, din 1 decembrie 1918). 298 Edițiile din anii '40 au apărut sub girul "Ministerului Învățământului Public", fiind tipărite la Editura de Stat (s.n. C.M.). Ediția din 1948 a manualului de clasa a IV-a nici nu își
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pentru clasa a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1989, p. 120. Titulatura supralicita o sugestie de continuitate mecanică între actul plebiscitar al unirii și cel al "democrației populare" postbelice, care desființase Parlamentul înventând, în schimb, o așa-zisă Adunare Națională, pur decorativă. 336 Mihail Roller (redactor responsabil), Gh. I. Georgescu, Vasile Maciu, Dumitru Tudor, Istoria României. Manual pentru clasa a VII-a elementară, Editura de Stat, București, 1949, p. 8. 337 Ibidem, pp. 229-230. 338 Ibidem, p. 234. 339
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și entuziasmele naționale din 1991-1992 s-au diluat, ca și iluziile revenirii Basarabiei (Republicii Moldova) în granițele României. 383 În sensul expunerii unor informații necunoscute marelui public, de un anume exotism, cum ar fi cele cuprinse în articolul 27 aprilie 1919. Adunarea națională a țiganilor din Transilvania, publicat în "Magazin Istoric", din septembrie 1990, p. 19. Textul își are originea într-o comunicare prezentată în iulie 2002, la simpozionul anual organizat de Fundația "Academia Civică", în Sighet. A fost publicată apoi sub
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
urmau să primească răspunsuri într-o carte în care relațiile sexuale erau atât de dezechilibrate, iar rebelii existențiali precum Zenon își găseau propriile lor căi de scăpare nu ieșirea în sinucidere. Chiar în Franța, epoca lui Sartre se sfârșise în adunările de protest de pe bulevardul Saint Germain. Toate acestea au avut un impact negativ asupra cărții lui Yourcenar, indiferent cât de obsedat era de "virilitatea" ei micul ei grup de critici. Piatra filozofală nu se prea citea nicăieri în afara Franței în
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
învățătură" propovăduită de Socrate (ridiculizând chiar didacticismul acestuia), al cărui susținător declarat fusese, de asemenea, Euripide. Un moment culminant îl atinge ridicolul din comedia Femeile la sărbătoarea Demetrei, unde Aristofan convoacă (sub forma unei parodii la Banchetul lui Platon) o "adunare a femeilor", care, maestre în conducerea unor discursuri "veninoase", pun la cale condamnarea și uciderea lui Euripide. Pe lângă mai sus-amintitele paratragedii, Marian Popa uzează de încă doi termeni pentru denumirea acelor opere ce parodiază tragedii, și anume hilarodia și simodia
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
este ridiculizat prin faptul că i se atribuie nebunia de a se mai crede încă cezar chiar și acolo "unde șoarecii rod fierul". Ba mai mult, o dată ajuns în Olimp, el pare să atingă și să molipsească întreaga și vestita adunare cu superficialitatea sa. Intrarea în Olimp este sugestiv precedată și anunțată prin luarea de cuvânt a lui Ianus, zeul italic reprezentat cu două fețe atât în calitatea lui de mijlocitor între două lumi, cât și în cea de simbol al
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Nu lipsesc nici "cupele suave", menite să creeze "bucurie mare, vorbă gravă, minte înțeleaptă", aluzie până în acel moment inexistentă în literatura medievală, unde cavalerii își sărbătoresc victoriile prin odihnă, dar niciodată cu băutură. Și iat-o ivindu-se, în vesela adunare, spre a tulbura liniștea tuturor, chiar și pacea conjugală a Galeranei, soția lui Carol cel Mare ("Dar ce s-o mai lungim!/ Ca sub o lege,/ de ea s-aprinse pân'și Carol rege!"), pe Angelica, "în jurul căreia se învârte
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
răsturnarea funcțiilor miraculosului medieval ("este miraculosul în persoană, este magiciana"). Acesta din urmă nu mai folosește drept poțiune vindecătoare de răni mortale sau intervenient, într-un context de luptă aprigă, în favoarea unuia dintre competitori, ci e unidirecționat. Fascinației, seducerii întregii adunări servește el acum. Efectul scontat s-a generalizat: "Și prinse adevărul să-i înghețe:/ Nu mai văzură-așa o frumusețe.../ Și orice nobil, prinț creștin, stăpânii,/ Spre partea-aceea și-au întors privirea;/ Nu mai zăcură pe covor păgânii,/ Ci fiecare
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
prin gura lui Pantagruel când se găsește în postura de martor al ciudatului microcosmos, menționând totodată că "e o cinste și o laudă pentru mine să fiu prețuit ca un bun prieten, iubitor de petreceri, cu bucurie primit în toate adunările ucenicilor lui Pantagruel". Întotdeauna însă manifestă o sagacitate meritorie în a sublinia caracterul de cronică, de istorie a celor petrecute ("v-aș îndruma să cercetați vechile cronici pantagruelice", "și vă poftesc să credeți că nu-s basme" etc.). Așa de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
fiind purtat în pântece ca orice muritor. Fiul lui Grandgousier și al Gargamelei are totuși atribute ieșite din comun: el vine pe lume abia după "unsprezece luni", iar modul în care o face ridiculizează aparițiile mitologice. În așteptarea apariției sale, adunarea masculină a uriașilor se comportă după aceleași reguli ale muritorilor, cinstind "sfânta Sete", prilej cu care, într-un dialog ce se întinde doar pe trei pagini, sunt parodiate cu umor atât Geneza biblică (" Să vă spun eu, că sunt diac
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mult decât salutară de cei prezenți. Inițiativa înființării acestei federații i-a aparținut avocatului Fabio Maria Galiani, purtător de cuvânt al asociației EuRomânii și de Iulian Manta, președintele asociației "Vocea Românilor", unul dintre foștii președinți ai Ligii Românilor. După două adunări reprezentative s-a reușit să fie creată noua organizație condusă de Galiani, Corneliu Horia Cicortaș (este președintele Forumului Intelectualilor Români din Italia), Iulian Manta, și mai ales Dragoș Eugen Dumitru dinamicul președinte al asociației "Pro Europa" din Novara. La acea
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
însă și așa doar unul dintre cei doi candidați a fost ales. Situația ce-a mai paradoxală este la Roma. Consiliul orășenesc al Capitalei a instituit două organisme prin care să fie reprezentați cetățenii de origine străină: consilierii auxiliari și adunarea cetățenească pentru reprezentarea comunităților de străini. Consilierii și reprezentanții acestor două organisme sunt aleși prin vot universal de către cetățenii aparținând comunităților străine de rezidenți noncomunitari de pe teritoriul Capitalei sau care se află în oraș din motive de studiu sau muncă
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
București". În acele zile agitate și dense în polemici europarlamentarii au votat două rezoluții: aceea privind libera circulație a cetățenilor în U.E. și directiva 38, care în Italia este din acel moment în centrul dezbaterilor care privesc expulzarea românilor 121. Adunarea s-a divizat la momentul discutării paragrafului 13, deoarece acesta aduce pe banca acuzării comisarul pe justiție al U.E., italianul Franco Frattini, pentru afirmațiile pe care acesta le-a făcut cu privire la "problema românească". Parlamentul european se citește în textul prezentat
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
în care se petrec scenele repetate, legate de somn și de mâncare: Nici un deținut nu vede niciodată un ceas. Și nici că i-ar trebui. Pe el nu-l interesează decât să știe când e deșteptarea! Cât mai e până la adunare! Pân' la pauza de masă! Pân' la stingere!"182. Autoritățile pot controla timpul deținuților, dar nu-și pot extinde stăpânirea și peste timpul rememorat, deoarece trecutul deținutului parcă nu face parte cu adevărat din viața sa. Acesta nu are concretețea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
după ce termină de mâncat, Șuhov aleargă la secția sanitară, unde se constată că nu are febră și că poate merge la lucru. Se întoarce în baracă, unde își ascunde rația de pâine, păstrată pentru mai târziu. Se dă semnalul de adunare pe platou, pentru ieșirea la muncă. Gardienii încep numărătoarea și percheziția, activități care preced ieșirea în stepă. Drumul spre șantierul din stepă durează suficient timp, iar Ivan Denisovici se gândește la satul său, la familie și la scrisorile pe care
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
pâslari, obiele, pufoaică și căciulă, toate aflate într-un grad de uzură foarte avansat. Într-o zi geroasă, deținuții se îmbracă cu tot ce poate fi îmbrăcat. În aceste condiții, se întâmplă uneori ca, încă de dimineață, pe platoul de adunare, gardienii să înceapă confiscarea cămășilor. Din vestimentația zeki-lor face parte, de asemenea, cârpa legată peste față, ca să-i apere de ger pe drumul spre punctul de lucru. Ivan Denisovici îndoaie cârpa aceasta înghețată și o păstrează: Iar deținuții, înfofoliți în
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
putut să se lege cu ușurință de cultul suveranului existent în provinciile orientale ale imperiului când a construit, în aceste provincii, temple și statui odată cu cea a zeiței Roma, nerespingând onorurile de cult pregătite oficial de autoritățile citadine ori de adunările provinciale. Acestea i-au au fost acordate cu bucurie chiar persoanei lui Augustus, care adusese în acele țări odată cu pax augustana și o pace durabilă, bucurându-se de o considerație fără egal. Cultivarea cultului imperial la Roma și în Italia
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Nola (355-431), primul abandonează armata pentru oștirea lui Dumnezeu, celălalt vorbea despre abandonarea serviciului militar. Viața monahală apare ca un martiriu viu și o mărturie în fața laicizării poporului, dar și a dorinței de Dumnezeu. Organizarea vieții monahale cu biserica în mijlocul adunării, iar chiliile rotite în jurul acesteia a fost probabil o formă de imitare a dispunerii taberelor militare. Ruptura dintre Biserica ante și postconstantiniană nu este atât de profundă după cum s-ar părea. Distincția dintre profetismul creștin, care confruntându-se cu transcendentul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
consumă sufletul. În aceiași operă, dar în alt loc, filozoful critică sistemul politic al vremii care înșeală oamenii, profitând de credința lor în arta divinatorie: Ordinea lumii este excelentă, însă orânduirea sa politică este josnică. Se poate constata cum, în adunările sale, au fost preamăriți prin aplauze cei care nu-l cunosc pe Dumnezeu. De fapt, ce este arta divinatorie? Și de ce vă lăsați înșelați? Ea este pentru tine dispensatoarea plăcerilor lumii. Tu vrei să lupți și te slujești de Apollo
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]