13,013 matches
-
cazul cu rocile Safa, în sud-est, și Marwa, în nord. Natura pietroasă a Arabiei explică acest cult al pietrelor, cum este și piatra neagră încastrată în colțul Kaabei, la sud-estul edificiului. Arabii credeau însa nu numai că pietrele, ci și arborii conțin sacrul; un tufiș de palmieri (nakhla) servea de exemplu ca rezidență "Doamnei", divinității feminine ("raba") venerată de locuitorii Meccăi, care mai era numită și Al-'Uza ("Prea-Puternica"); aceștia îi cereau protecție, așa cum stă bine unor comercianți experimentați, care credeau
Allah () [Corola-website/Science/306620_a_307949]
-
primele decenii ale secolului XX au fost publicate lucrări de micologie și fitopatologie ("I. Constantineanu" - "Les Uredinees de ", în care descrie 273 specii parazite pe 592 specii de plante; "C. Petrescu" - "Flora micologică a Moldovei"; "Gh. Ionescu" - "Ciuperci parazite pe arbori"; "I. Gințescu" - "Specii de Orobanche parazite pe tutun"). Bazele patologiei vegetale au fost puse de acad. "Tr. Săvulescu" (1889-1963), care timp de 4 decenii a creat școala fitopatologică românească" "și a publicat lucrări monumentale, cum ar fi: „"Monografia Uredinalellor"”, 2
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
balansându-se în buiestru, deoarece membrul anterior și cel posterior de pe aceeași parte a corpului se deplasează simultan. Lamele guanaco ating în fugă viteza de 55 km/oră. Hrana constă din ierburi. Cămilele se hrănesc cu ramuri și frunze de arbori, dar și din boabe de cereale și semințe; pentru menținerea unei bune stări de sănătate au nevoie și de hrană proaspătă, ierburi și frunze verzi. În lipsa acestora, cămilele consumă vegetație țepoasă, cu o dexteritate impresionantă, fără a se răni la
Camelide () [Corola-website/Science/306689_a_308018]
-
de narcisă ("Narcissus poeticus ssp. radiiflorus") ocrotită prin lege. Această zonă cu păduri de stejar și poieni multe se caracterizează prin abundența narciselor, plante favorizate în primul rând de solul podzolic cu urme de mlaștină și de umbra slabă a arborilor. Primăvara, în luna mai, printre stejari, înfloresc milioane de narcise, printre care și specia de "Narcissus radiiflorus", cunoscută de localnici sub denumirea de coprine. Pe acest amplasament se desfășoară anual, în luna mai, „Festivalul Narciselor”. Din păcate, prin culesul abuziv
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
de altitudine joasă") ce adăpostesc și conservă o gamă diversă de floră spontană și asigură condiții prielnice de viețuire mai multor specii din faună sălbatică a Munților Făgărașului (grupă montană ce aparține lanțului carpatic al Meridionalilor). Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin (cu specii de "Fraxinus augustifolia" și "Fraxinus excelsior"), ulm-de-câmp ("Ulmus minor"), velniș ("Ulmus laevis"), salcie târâtoare ("Salix rosmarinifolia"), măceș ("Rosa canina") sau mur ("Robus fruticosus"). La nivelul ierburilor
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
mic lac de agrement. Parcul este amenajat în stil mixt, cu o latură peisagistică dominantă, vegetația fiind amplasată în jurul Aleii Centrale - construită într-un stil geometric. Sub grija grădinarilor horticultori Samuel și Louis Leyvraz au fost plantați 4.206 de arbori mari, 5.983 arbori coniferi, 48.215 arbuști precum și numeroase plante și flori. Parcul conținea și o mică grădină zoologică, ale cărei elemente au fost ulterior transferate la grădina zoologică Băneasa, precum și câteva pavilioane expoziționale și clădiri anexate acestora. Conform
Parcul Carol I () [Corola-website/Science/307958_a_309287]
-
Parcul este amenajat în stil mixt, cu o latură peisagistică dominantă, vegetația fiind amplasată în jurul Aleii Centrale - construită într-un stil geometric. Sub grija grădinarilor horticultori Samuel și Louis Leyvraz au fost plantați 4.206 de arbori mari, 5.983 arbori coniferi, 48.215 arbuști precum și numeroase plante și flori. Parcul conținea și o mică grădină zoologică, ale cărei elemente au fost ulterior transferate la grădina zoologică Băneasa, precum și câteva pavilioane expoziționale și clădiri anexate acestora. Conform planurilor întocmite de Ștefan
Parcul Carol I () [Corola-website/Science/307958_a_309287]
-
este un gen care cuprinde 5 până la 10 specii de arbori din familia Rutaceae, care apar începând din regiunile temperate până în regiunile tropicale ale Asiei. În țările anglo-saxone în care se cultivă, sunt cunoscute ca Euodia, Evodia, sau Bee bee tree. Înflorește după patru, cinci ani și este de două ori
Tetradium () [Corola-website/Science/307986_a_309315]
-
ul ("Abies") este un gen care cuprinde aproximativ 45-55 de specii de conifere din familia Pinaceae, răspândite preponderent în zonele muntoase ale emisferei nordice. Sunt arbori de talie mare cu înrădăcinare pivotanta. Coroană este piramidala deasa, umbroasa, scoarță mult timp netedă cu pungi de rășina. Lujerii sunt netezi, iar mugurii dispuși terminal întotdeauna câte trei. Prezintă frunze aciculare latițe, pe dos cu 2 dungi albicioase de
Brad () [Corola-website/Science/308439_a_309768]
-
din secolul I) sprijină această afirmație. A avut loc de asemenea reîmpădurirea unor suprafețe întinse, și o scădere a suprafețelor cultivate. Acest fenomen a coincis cu o perioadă de răcire rapidă (după datele provenite din interpretarea inelelelor de creștere ale arborilor). Romanii practicaseră rotația culturilor, dar, odată cu dezintegrarea instituțiilor, proprietarii de sclavi n-au putut să-i împiedice pe aceștia să fugă, și sistemul de plantații s-a prăbușit. Agricultura sistematică a dispărut aproape complet, și producția a scăzut la un
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
ul nu este ambră adevărată. Unele incluziuni îi pot conferi culoare albăstruie sau verzuie, așa cum este chihlimbarul din Republica Dominicană. Aceste pietre sunt exemplare rare și foarte scumpe. Vârsta chihlimbarului este apreciată la până la 260 milioane de ani. Provine din rășina arborilor de pe acele vremuri, care cu timpul s-a solidificat ca o substanță amorfă, fără să fie un mineral. Chihlimbarul prezintă pentru cercetătorii paleontologi o importanță deosebită, prin incluziunile de fosile conservate perfect, timp de milioane de ani, în masa rășinei
Chihlimbar () [Corola-website/Science/308453_a_309782]
-
iar din secolul al X-lea î.Hr., olarii prelucrau argila albă, preparând pentru prima dată porțelanul. Chinezii introduc procedeul de fabricare a hârtiei din mătase (încă din timpul dinastiei Shang deci acum circa 15 secole) și apoi din scoarța unor arbori, material textil, cânepă (inventatorul Cai Lun, în anul 105). Chinezii, pe lângă porțelan și hârtie, au inventat și praful de pușcă, care era deja utilizat încă din primul secol d.Hr. În ceea ce privește alcătuirea materială a lumii, filozofia chineză considera că la
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
încăperile parterului, iar o scară asigură accesul la etaj. La parter se mai găsește în hol mobilierul original de lemn, decorat cu oglinzi venețiene. Castelul se află pe un domeniu întins din care au mai rămas aleile principale mărginite de arbori. La sud-vest de castel se află un mic monument comemorativ dedicat lui Dániel Bánffy (14 mai 1812 - 29 aprilie 1888), ridicat de soția sa Anna Gyárfás și fii săi, Deszö, Jenö și Ernö. Castelul este înscris pe lista monumentelor istorice
Castelul Bánffy din Borșa () [Corola-website/Science/307412_a_308741]
-
în familii permanente și monogine - au o singură femelă cu organele reproducătoare dezvoltate capabile să asigure perpetuarea - corpul acoperit cu peri rari și scurți). Specia: Dorsata (albina indianii uriașă, clădește un singur fagure prins de stânci sau de ramurile diferitor arbori; este cea mai mare albină; răspândită în India, sudul Chinei, arhipelagul indonezian și Filipine); Florea (albina indianii pitică, cea mai mică albină cunoscută, clădește un singur fagure foarte mic prins de ramurile copacilor; răspândită în India, Malaezia, Jawa și Borneo
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
simțită subiectiv de organisme. Floră tundrei este foarte săracă. Condițiile specifice (perioadă scurtă de vegetație, vânturi, îngheț peren, soluri reci și suprasaturate cu apă), au determinat la plante apariția unor adaptări caracteristice. Tundra este formată din plante cu înălțimi reduse (arborii lipsesc complet), de obicei perene, cu sistem radicular superficial. Predomina mușchii și lichenii, gramineele, unele plante cu flori viu colorate, iar în sud, arbuștii pitici și tufișurile scunde (salcie polara, mesteacăn pitic). Zona de tundra este slab populată . Rozătoarele mici
Tundră () [Corola-website/Science/303107_a_304436]
-
apar, de asemenea, în Munții Apalași și pe coasta de vest a Americii de Nord. este o pădure aproape exclusiv de conifere, majoritatea florei fiind alcătuită din brazi, pini, zade și molizi. Totuși, în extremitățile sudice ale taigalei pot fi întâlniți și arbori foioși, precum plopul, mesteacănul și arinul. Alte specii de plante des întâlnite în taiga sunt mușchii și lichenii. Fauna este formată din animale rezistente la aceste condiții climatice excesive: În taiga viața animală este bogată, în cea nord-estică întâlnindu-se
Taiga () [Corola-website/Science/303121_a_304450]
-
limitat, astfel că este iluzoriu să considerăm că oxigenul produs de o pădure poate compensa pe cel consumat de către avioanele cu reacție la decolarea de pe un aerodrom. În schimb, rolul fizic al plantelor este mult mai important. Diferitele plantații de arbori, de garduri vii sau de masive împădurite vor avea un rol fizic de dispersare a poluanților, modificând asperitățile naturale ale solului, producând modificări higrometrice și de temperatură locale, toate favorizând o mai bună dispersare sau fixare la sol a diferiților
Fotosinteză () [Corola-website/Science/303166_a_304495]
-
Pădurile de conifere (numite uneori "păduri boreale") sunt zone de vegetație în care predomină vegetația arboricolă (arbori și arbuști) și gimnospermică (brazi și pini). Ele sunt răspândite în zonele subarctice, temperate și subtropicale. Sunt specifice zonelor de mai sus de latitudinea de 55° în emisfera nordică și unor munți din emisfera sudică. Se întâlnesc în zonele reci
Pădure de conifere () [Corola-website/Science/303174_a_304503]
-
sudică. Se întâlnesc în zonele reci precum nordul Asiei, din Scandinavia până în Rusia, în nordul Chinei, pe lanțul muntos Himalayan, în Georgia, pe munții Alpi și Pirinei. Aici trăiesc foarte multe specii de plante. Vegetația poartă denumirea și de taiga. Arborii se clasifică după felul acelor lor.Există două feluri de păduri de conifere; boreale și montane(m-ții Stâncoși și Himalaya). Cei mai reprezentativi sunt molidul, pinul, bradul alb, zada, jneapănul (singurul arbust din pădurile de conifere), tuia (numit și
Pădure de conifere () [Corola-website/Science/303174_a_304503]
-
Cei mai reprezentativi sunt molidul, pinul, bradul alb, zada, jneapănul (singurul arbust din pădurile de conifere), tuia (numit și arborele vieții), tisa, chiparosul, cedrul, cupresifolia și sequoia roșie. În Europa și Asia, pădurile de conifere se numesc taiga. Coniferele sunt arbori înalți, cu trunchiul drept, fară ramificații, cu frunze mici, aciculare, acoperite cu ceară. Ele nu își pierd frunzele toamna, de la aceasta regulă abătându-se doar laricele. Coniferele au fibre rășinoase ce permit clătinarea și îndoirea lor; astfel rezistă vânturilor puternice
Pădure de conifere () [Corola-website/Science/303174_a_304503]
-
Flora este dominată de graminee și din plante cu rizomi (care se dezvoltă rapid după ce apar condiții favorabile), dar și din tufărișuri și plante spinoase. Exemple: "Avena sativa" ovăz, "Salvia officinalis" salvie, "Obione verrucifera" colilie, "Eryngium planum" spinul vântului, etc. Arborii și arbuștii lipsesc din cadrul stepelor. În stepe sunt comune rozătoarele și erbivorele, diverse specii de antilope, cai sălbatici și cămila cu două cocoașe; dintre păsări se remarcă dropia. În Asia de Est, componentă și ea a regiunii biogeografice palearctice, fauna
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
grifoni (Poarta Andrássy - în prezent dispărută) facilita accesul în parc pe latura de est. Clădirea are subsol, parter și etaj. În jurul castelului, la începutul secolului al XIX-lea, se amenajează parcul de câteva hectare. Aici sunt aduse esențe valoroase de arbori și plante ornamentale, elemente statuare de inspirație greco-romană și inscripții lapidare romane. Într-un articol intitulat: „Banlocul. Povestea unui grof - Castelul istoric - Stăpâna de azi, A.S.R. Principesa Elisabeta”, apărut în ziarul „Dacia” din 7 august 1939, părintele Ioan B.
Comuna Banloc, Timiș () [Corola-website/Science/302215_a_303544]
-
ocultă și darul poeziei. Este vorba aici de un rit de inițiere de structură parașamanică. Rănindu-se pe sine, nebând și nemâncând, zeul suferă moartea rituală și dobândește înțelepciunea secretă. În mitologia nordică victimele sacrificate lui Odin erau spânzurate în arbori. Yggdrasil este de asemenea foarte important în mitul escatologic al Ragnarok-ului. Singurii oameni care vor supraviețui acestui dezastru, Lif și Lifthrasir, se vor adăposti între crengile gigantului arbore, unde se vor hrăni cu rouă: Înfiorătorul foc nu îi va pârjoli
Yggdrasil () [Corola-website/Science/302267_a_303596]
-
inclusiv răgete, cel mai frecvent emise noaptea și care, probabil, servesc la spațierea masculilor dominanți, și diverse gemete și țipete legate de întâlniri întâmplătoare sexuale sau antagonistice cu alți indivizi. Masculii marchează teritoriul și cu urină, precum și prin frecarea de arbori cu glandele sternale. Masculii din orice populație dată stabilită sunt în cea mai mare parte cu vârste peste cinci ani sau sub doi ani, iar grupul mai în vârstă cuprinzând masculi dominanți și un grup de masculi tineri format din
Fascolarctide () [Corola-website/Science/302354_a_303683]
-
forțat să folosească translocarea și sterilizarea. Unele dintre cele mai mari amenințări umane la adresa Koalei sunt distugerea și fragmentarea habitatului. În zonele de coastă, principala cauză a acestora este urbanizarea, iar în zonele rurale habitatul lor este distrus pentru agricultură. Arborii autohtoni sunt și ei tăiați. În 2000, Australia era a cincea țară din lume în defrișări, tăind 564.800 ha de păduri. Aria de răspândire a Koalei s-a micșorat cu mai mult de 50% de când au ajuns europenii, în
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]