13,806 matches
-
bogate și nalte printre care trecem și care ne lovesc cu spice grele s-aud coruri de flăcăi din marginea pădurii Cușalăucei. Cântă pe multe voci, armonios și puternic, cântece, amintiri din vremea muscalilor... E așa de frumoasă adierea acestei armonii, încât stau mult în loc ascultând-o. Nu e melodie cântecul rusesc, e numai armonie. Pe drum prietinul Grigore îmi povestește că Rușilor le place foarte mult doina moldovenească... Cântecul acesta e cântecul național "într-adevăr, zic ei... Și apropos de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aud coruri de flăcăi din marginea pădurii Cușalăucei. Cântă pe multe voci, armonios și puternic, cântece, amintiri din vremea muscalilor... E așa de frumoasă adierea acestei armonii, încât stau mult în loc ascultând-o. Nu e melodie cântecul rusesc, e numai armonie. Pe drum prietinul Grigore îmi povestește că Rușilor le place foarte mult doina moldovenească... Cântecul acesta e cântecul național "într-adevăr, zic ei... Și apropos de asta, Gr. C. îmi spune că între Ruși a auzit o poveste de un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
evenimentele îi iau ca pe o frunză și toate se împlinesc după destinul istoric, fără zabavă și fără împotrivire, una după alta, spre marea noastră mirare. Așa încât eu sunt sigur că orice eveniment are să iasă bine, de-acum înainte, din pricina armoniei care trebuie să fie între sfârșit și început. Ar fi semnificativ poate faptul că Făt frumos e un erou popular și românesc, așa cum la cinematograf, Judex și Holmes sunt eroii mulțimilor. Însă ei nu sunt eroi decât datorită întâmplării. Ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
însușim moralizarea ascendentă. * Suntem cărturari. Pentru noi, sufletul acestui popor se deschide. Între sufletul acestui popor și între sufletul nostru se nasc corespondențe intime și rezonanțe. Citim în el ca-n cartea naturii. Ne însușim din el ceiace e în armonie cu noi, după cum sorbim din natura înconjurătoare lamura ființei noastre. Prin ce ne înconjoară în acest chip intrăm în trecut până la morții noștri cei de demult și ne proiectăm în viitor. Numai astfel poate naște patriotismul eficace. Altfel ciocoii ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
artiștilor. Acest adevăr trebuie să-l mai afirm o dată, pentrucă se pare că epoca noastră are nevoie să-l cunoască. L-a uitat și se orientează iarăși cătră barbaria preistorică. Limba poporului nostru așa de dulce fixată de Creangă și armoniile versurilor lui Eminescu sunt realizări unice, în afară de ființile trecătoare, sunt valori care se adaogă la totalitatea cunoașterilor noastre. Personalitățile sau dacă voiți sufletele care se întrupează în ele devin nemuritoare în raport cu timpul nostru. Divinitatea lor afirmă existența noastră. Am putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se produce în circumstanțe în care conceperea pare imposibilă și este nesperată: „La ietate dă opzej dă ani, să pomenește baba, săraca, cu burta mare!” (Bugheade-Sus - Argeș ). Aceasta este prima barieră înfrântă de erou, însăși apariția lui în lume provoacă armonie și fecunditate. Erodarea permanentă a creației prin vecuire are un corespondent în bătrânețea mamei, iar fiul care a demonstrat că ea mai are capacitatea de a da viață este cel ales pentru a revigora prin gesturi eroice lumea întreagă. G.
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-l frânge, și-l cofrânge,/ Și din gură așa-i zice:/ - Calcă-mi ici, calcă-mi colea,/ Calcă-mi ici în piatra seacă/ Piatra seacă apă lăsa”. Restul textelor prezintă perechea cu puteri divine ca o singură ființă, în deplină armonie: forțele id-ului, depozitare ale esențelor vitale, sunt conduse de rațiunea ordonatoare. Dirijarea este sugerată însă peste tot la nivel morfologic de verbul a frânge, al cărui sens atestat în dicționarul citat include și actul de „a zmunci deodată frâul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
rugămintea celui mort către astru: „Ionel sî roagî:/ Sî roagî di soari,/ Sî nu meargî tari,/ Cî mi-i ostenit,/ Di moarti trudit!” (Negrilești - Vrancea). Potrivirea ritmului existențial cu cel astral în momentele cruciale din viață înscrie omul religios în armonia netulburată a firii și astfel modelul arhetipal continuă să modeleze lumea. Ca punct terminus glorios al procesului inițiatic, obiceiurile de nuntă metaforizate poetic îl arată pe eroul, recunoscut deja, plecând sub același semn al luminii matinale, devenită marcă a victoriei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
El tot da și-o omora,/ Ochii negri îi scotea,/ La șeaua sa îi punea,/ Chiar și noapte strălucea,/ Parcă stele-ar lumina” (Coștei - Banatul Sârbesc). Raptul ochilor care împrăștie lumină pare a face parte din seria gesturilor reparatorii ale armoniei lumii reprezentate în basme prin recuperarea soarelui și a lunii de la zmei. Aducerea în plan mundan a nucleului de forță malefică și transformarea lui în sursă de lumină dau universului energia năvalnică de la întâia sa întemeiere. În balada Șarpele I
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acum flăcăul regăsește urma animalului sacru, traseul lui condu- cându-l prin locuri inaccesibile, până la apa vie: „La râu, la pârâu,/ De-unde-i apa lină,/ Pietrele răsună”. Muzica lumii provocată de curgerea hidrică o echivalează pe cea a sferelor din înalt, prin armonia proprie principiului creator, pe cale să fie revigorată. Trecerea pe la apa dintre lumi provoacă hierofania zoomorfă și abia acum flăcăul primește șansa de a actualiza gestul arhetipal al săgetării din genunchi. Cerbul, asemeni leului, este găsit dormind, fapt ce se datorează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sunt soțîiș ta!”. Dialogul care poate părea banal și insolent cu împăratul are o semnificație inițiatică limpede: emersiunea și metamorfoza în copacul suflet (motiv cu recurențe vaste în cultura tradițională românească și universală) au transformat fecioara în însuși principiul feminității (armonia muzicală o definește, după cum vom vedea în capitolul următor) și alesul ei nu poate recunoaște noul ei chip, e neinițiat. Întrebat cu superioritatea ființei care a aflat tainele lumii (prostuli), el dă un răspuns care revelează contactul soției cu sacrul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu jale?/ Nu cânți cântec țărănesc/ Cânți cântec împărătesc” (Basarabia). Jalea specifică etapei inițiatice implică sentimentul de ruptură și este replica plânsului lumii, în timp ce cântecul împărătesc constituie marca fecioarei inițiate. Condiție maritală reală în mentalitatea tradițională, vocea melodică depășește aici armoniile permise contingentului și atinge muzicalitatea supremă: „Nu e cântec mojicesc,/ E cântec împărătesc” (București). Tot ceea ce ține de inițierea fetei are calități împărătești. Așternuturile țesute de mâna ei sunt regale „Coase, coase, ’nchindisește/ O prostirempărătească,/ Ea silește s-o sfârșească
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în acest fragment, boierii parcurg un itinerar în contingent și nu au simțurile necesare pentru muzica din lumea mitului. Doamna, ca ipostază a maestrului inițiat, marcată prin reverență, înțelege instantaneu atât sunetul, cât și imaginea neofitului. Descrierea cântecului revelează coordonatele armoniei sacre: îngânarea notelor implică o interiorizare profundă, emisia lor venind direct din sufletul fetei. Redarea tărăgănată a liniilor melodice este proprie cântecelor doinite, de jale, ceea ce oferă o altă sugestie a suferinței rituale. Amestecul de glas haiducesc cu viers femeiesc
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
t’i rog, cît îi sta aici sâ nu pui mîna sâ mături, sâ nu pui mîna să-mvîrț o oală ori sâ faci ceva în casâ, c-atunci perim d’i foame-aic, ș-aic ișste moart’es nostă” (Fundu Moldovei - Suceava). Armonia sacrului este pervertită de gesturi gospodărești, intruziunea gesturilor mărunte cauzează retragerea principiului și anularea oricărui contact cu neofitul. Basmul pune gestul incriminat pe baza malițiozității feminine („Cum sîn babele, rele”) și pedepsește șederea ei nefirească în axis mundi: „Cîn o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fapte mărunte. Răscumpărarea „păcatului originar” deschide traiectoria drumului pe orizontală și astfel penitența fiului prea legat de imaginea mamei completează axa verticalității și închide ciclul sondării metafizice. Așezarea în anterioritate a uniunii cu sacrul, urmată de călătoria de refacere a armoniei incipiente, are o dublă valoare, stratificată pe două planuri: individual și global. Mai întâi, neofitul trebuie să beneficieze de o cunoaștere superioară a misterelor de la baza lumii, pentru a fi capabil să le recunoască și să le identifice în căutarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
creat de intruziunea haosului este marcat de o inversare a principiilor, căci lumina ajunge pe tărâmul întunecat al amorfului și compromite puterea ei creatoare. Divinitatea supremă reclamă aici starea critică a lumii și tot ea recunoaște unicul candidat pentru refacerea armoniei universale. Baladele și basmele fantastice au cele mai multe aspecte comune din punct de vedere structural și ideatic, dată fiind apropierea epică dintre cele două specii folclorice. Motivul șarpelui de lângă apă apare într-o variantă a baladei Iovan Iorgovan, culeasă în Alexandrovăț
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cere refacerea grădinii paradisiace în plan uman și comandă o ridicare a condiției umile până la statutul regal, adică cere un mire pe măsura fetei inițiate. Construirea drumului de aur folosește energiile sacre (metalul indică apartenența divină) pentru a provoca o armonie muzicală. Supunerea pustiului și convertirea lui spre o utilitate socială constituie o fază anterioară în ierarhia capacităților pe care trebuie să le dovedească eroul. În balada Cea fată de frânc I (20) mireasa potențială cere mult: „de-o vie pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
doru/ Șî mi-am rupt picioru” (Izvoare - Soroca), „Pe-acolo m-a dus doru,/ De mi-am prăpădit și-aripa și picioru” (BrezoiVâlcea). Ciocârlanul face deci parte din categoria căutătorilor, asemenea lui Ardiu cel pedepsit cu dor, el cunoaște sentimentul armoniei absolute din grădina Ilenei Cosânzeana sau de la mănăstirea de tămâie (o reprezentare mai recentă a sanctuarului) și tânjește să revină acolo. Dar accesul în sacru trebuie făcut respectând cutuma și ciocârlanul este pedepsit pentru intruziune. El nu merge în „Neagra
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Titu Maiorescu; membru post mortem al Academiei Române; 12. Anghel Balica, șef taraf vestit Fălticeni, fără studii, la care a stat în gazdă Mihail Sadoveanu în anii 1894-1895; 13. Alexandru Vlahuță, (1858-1919) scriitor, profesor, avocat, a publicat în revistele "Convorbiri literare", "Armonia", "Epoca", "România liberă", "Revista nouă", a coordonat "Sămănătorul", și a condus rezista "Lamura"; a fost membru de onoare post mortem al Academiei Române"; 14. Neculai Vlahuță, conform lui Rădășanu, fratele lui Alexandru Vlahuță, călugărit Nectarie la Mănăstirea Neamț; mai degrabă este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
greoi, puțin nesigur și mai legănat. Este un anume ritm al mersului pe camino, atât în funcție de orele zilei, cât și de zona unde te afli, de relief, de temperatura aerului, de soarele ce strălucește sau nu. Se crează o armonie între om și pământ, natura în care intri fără să- ți dai seama și care înseamnă un anume echilibru fizic, dar și interior, și este nu numai inutil, dar chiar dăunător să forțezi această armonie. Orice forțare se plătește. Legile
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
sau nu. Se crează o armonie între om și pământ, natura în care intri fără să- ți dai seama și care înseamnă un anume echilibru fizic, dar și interior, și este nu numai inutil, dar chiar dăunător să forțezi această armonie. Orice forțare se plătește. Legile acestei armonii nu admit excepții. Sunt însă și pelerini dintr-o „clasă” superioară și care ies din regulile generale ale oamenilor obișnuiți de pe camino. Nu mă refer la bicicliști, din categoria cărora nu vreau și
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
om și pământ, natura în care intri fără să- ți dai seama și care înseamnă un anume echilibru fizic, dar și interior, și este nu numai inutil, dar chiar dăunător să forțezi această armonie. Orice forțare se plătește. Legile acestei armonii nu admit excepții. Sunt însă și pelerini dintr-o „clasă” superioară și care ies din regulile generale ale oamenilor obișnuiți de pe camino. Nu mă refer la bicicliști, din categoria cărora nu vreau și nu pot face parte. Mersul lor atât
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
două, trei etaje și ceea ce te impresionează în mod foarte plăcut este mulțimea de flori, chiar câte două rânduri la aceeași fereastră. Clădire din centrul orașului León - Privind în lung una din străzile principale rămâi fermecat de frumusețea și armonia arhitecturală a clădirilor și de infinitatea vaselor cu flori, mai ales mușcate. Trotuarele abundă în mesele și scaunele nenumăratelor baruri, restaurante, cofetării, patiserii și magazine cu toate produsele posibile ce și le-ar dori mai ales un turist. Lângă un
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
aflați jos, Cel de Sus încă mai dă semne. De bunăvoință sau de fotogenie stradală - eficientă eugenie fără dictatură sau cremă. Eșantioane de mesaje ne întâmpină la tot pasul. Putem alege între mirare și minunare, coincidență și strategie, disonanță și armonie, ignorare sau contemplare. Paranoicul țintește fixația, văzătorul își fixează o țintă. Fotograful fotografiază. Dan Mititelu - 12 V 2012
Adio si la gar? by Dan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83653_a_84978]
-
de departe cei mai buni cunoscători dintre noi a acestei minunate țări. Mi s-a adus repede un scaun și am fost invitat de ambasador între el și colegul Oprișan. Am intrat în tonalitățile lor, încercând să nu se strice armonia aparentă a "colectivului permanent al ambasadei", așa cum arăta ea în partea finală a chefului de Crăciun. Eram cam la jumătatea perioadei de detașare și aveam motive să fiu mulțumit de ceea ce realizasem, din toate câte ceva: normalizasem comunicarea cu autoritățile locale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]