15,628 matches
-
Medieval Bestiaries. Text, Image, Ideology, Cambridge University Press, 1995. 567 Louis Réau, op. cit., p. 109: "Gura sa deschisă este comparată cu cea a Infernului". 568 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 590. 569 Aelian, op cit., p. 317. 570 Doina Ruști, Bestiarul cantemirian, p. 135. 571 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 591. 572 Idem, p. 594. 573 Idem, p. 599. 574 Plutarh, Despre Isis și Osiris, traducere de Maria Genescu, Editura Herald, București, 2006, p. 126-127. Vezi și Françoise Dunand, Roger
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
165-200. 575 Michael Bright, Beasts of the Field. The Revealing Natural History of Animals in the Bible, pp. 35-39. 576 Iov, în Septuaginta, 4/ II, ed. cit., p. 143-145. 577 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 671. 578 Idem, p. 672. 579 Doina Ruști, op. cit., p. 136-137. 580 Cesare Ripa, op. cit., p. 483. 581 Damaschin Studitul, op. cit., p. 88. 582 Leonardo da Vinci, Scrieri literare, prefață, traducere și note de Ovidiu Drimba, Editura Albatros, București, 1976, p. 88. 583 Le Bestiaire divin de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
compot și 300 g frișcă. Amestecul se pune în formă tapetată cu pișcoturi, după care punem în formă tot felul de fructe și se lasă la întărit. La final se răstoarnă pe un platou și se ornează cu frișcă. TORT DOINA 2 pachete de pișcoturi, 300 g unt, 2 tablete de ciocolată, 5 ouă, 250 g zahăr pudră, 3 linguri de cacao, stafide, alune, un păhărel mic de apă, 1 plic de frișcă Crema: se scoate apa din unt și se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
personajul interpretat de Peter Sellers în filmul Dr. Strangelove or How I Learned to Stop Worrying and Love the Bomb (Stanley Kubrick, 1964) (LT). 21 Ed. Albatros, 1973, Ed. Univers, 1995, tr. Adriana Călinescu; Ed. Excelsior, Multi Press, 1991, tr. Doina Topor (LT). 22 Tr. Mihu Dragomir, C. Vonghizas, în Opere alese, vol. 1, Ed. Tineretului, 1963 (LT). 23 Ed. Alcalay, f. a, tr. M. Costin (LT). 24 Tr. Ion Hobana, în Viitorul a început ieri, Ed. Tineretului, 1966, ediție revăzută
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
1938), compusă din The 42-nd Parallel (1930), 1919 (1932), The Big Money (1936), traducere de Radu Lupan, ELU,1968 (LT). 103 În ediția britanică din 1956 titlul este Tiger! Tiger!. Ed. Leda, 2010, tr. Mihai Dan Pavelescu (LT). 104 Tr. Doina Lereanu, rev. Antares, nr. 4, 1995 (LT). 105 Publicată în culegerea El jardin de senderos que se bifurcan, inclusă apoi în Ficciones, 1944 (LT). 106 Shall We Have a Little Talk?, nominalizată pentru premiul Nebula în 1966 (LT). 107 Edgar
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Flame, 1950, Deadline to Pluto, 1951 (LT). 133 Ed. Ion Creangă, 1992, tr. Radu Tudoran (LT). 134 Ed. Ion Creangă, 1986, tr. Ion Hobana (LT). 135 Ed. Ion Creangă, 1991, tr. Vladimir Colin (LT). 136 Ed. Ion Creangă, 1985, tr. Doina Opriță (LT). 137 Polirom, Iași, 2003, tr. Suzana Bantaș, Andrei Bantaș (LT). 138 Publicată în revista All-Story Weekly, volum în 1922 (LT). 139 Ed. Albatros, 1978, tr. Petre Solomon (LT). 140 Ed. Cristian, Craiova, 1993 (LT). 141 Ed. Cristian, Craiova
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
folcloric e reimportată în țară. Același C.A. Rosetti care îi arăta lui Michelet poeziile populare, simte nevoia să preia masiv și să ilustreze analiza profesorului francez din 1851 într-un text din 1856, pe care îl dedică volumului de Doine și lăcrimioare al lui Alecsandri: evocă interpretarea lui Michelet printr-un lung citat de o pagină 54 și încearcă să demonstreze adecvarea materialului românesc. Procesul e întrucâtva similar celui economic presupus de externalizarea capacităților de prelucrare, când materia primă e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poezii sintagmele explicite care se referă la forme ale sociabilității "naturale". Faptul că într-o poezie se evocă tovărășia, atașamentul față de ceilalți, amorul, e văzut ca semn al libertății și al unei atitudini politice implicite. De aceea selectează dintr-o doină trei tipologii ale iubirii ("amorul filial, amorul patriei, ș-amorul fecioarei pentru dragul ei") sau dintr-o baladă o imagine a camaraderiei: "Șapte frați/ Faceți cruce și jurați/ Vii în veci să nu vă dați" etc. Însă mai important e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dat și nu pot da viață, ci inspirația prin care artiștii creează acele monumente, taina acelei călduri a inimii care i-au făcut creatori. Astfel dar ceea ce doresc a căuta în poeziile D. Alecsandri este izvorul d-unde, bând, autorul Doinelor deveni poet și creator... astfel precum popolul atenian întreba pe poeții săi, când voia a ști d-au păstrat instinctele puternicei și grațioasei sale naturi, de mai cred și cât mai cred încă în zei, în eroi, în patrie, în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lanț al transferurilor de iubire - ca afecțiune din ce în ce mai ascunsă, trăită tot mai "privat" - ultimul este chiar Rosetti însuși: Plimbându-mă într-o zi pe bulevardele Parisului cu bardul României, îi ziceam că modestia lui n-are ce suferi când aplaudăm Doinele sale, fiindc-aceste poezii le-am făcut eu iar nu el. Râserăm negreșit amândoi și cu toate aceste gluma era un adevăr, căci ce este poezia! Manifestația simțimentelor celor mai bune, celor mai adevărate și celor mai sincere ce avem
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a unui text de mici dimensiuni, întreg în sine și valoros prin conținuturile morale, afective sau cognitive pe care le vehiculează. Revin la Alecsandri. Din punct de vedere istorico-literar, Mărgăritărelele sunt un ciclu adăugat la ediția a doua a volumului Doine și lăcrimioare și trimit la ciclul de Lăcrimioare care apăruse cu zece ani mai devreme în ediția din 1853. O notă pe care autorul o pune în josul primei pagini face legătura dintre cele două imagini: "Românii de peste Milcov numesc mărgăritărele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
schimb, Mărgăritărelele sunt un ciclu eterogen, nu numai prin amestecul de subiecte, ci mai ales prin diversitatea formulelor poetice: sunt multe prelucrări după rețete folclorice, nu neapărat românești. Găsim mai multe "legende" (Dragoș, Visul lui Petru Rareș, Biserica risipită), o "doină", o "horă" (Hora Unirei), un "cântic de lume", dar și un "cântic arăpesc" (El R'baa), un "cântic poporal spaniol" (Seguidilă), o "legendă din Munții Apenini" (Muntele de foc) etc. Alecsandri practică un soi de exerciții de virtuozitate, imitând diverse
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Românească, București, 2008. Crépon, Marc, Le malin génie des langues, Vrin, Paris, 2000. Crépon, Marc, Pierre Caussat, Dariusz Adamski, La langue source de la nation. Messianismes séculiers en Europe centrale et orientale (du XVIIIe au XXe siècle), Mardaga, Bruxelles, 1996. Curticăpeanu, Doina, Odobescu sau lectura formelor simbolice, Minerva, București, 1982. Deleuze, Gilles, Félix Guattari, Kafka. Pentru o literatură minoră (1975), traducere de Bogdan Ghiu, Art, București, 2007. Dessons, Gérard, L'art et la manière. Art, littérature, langage, Honoré Champion, Paris, 2004. Dessons
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
225, 229 Cornis-Pope, Marcel, 130-132, 203, 229 Costache, Iulian, 207, 214-215, 217, 229 Costache, Veniamin, 188, 197 Coste, Claude, 78, 228 Costinescu, Petre, 14, 225 Creangă, Ion, 205 Crépon, Marc, 27, 229 Crețeanu, George, 193, 195 Curticăpeanu, Doina, 138, 229 D D'haen, Theo, 230 Deleuze, Gilles, 178, 229 Delon, Michel, 41, 234 Densușianu, Aron, 153-154, 160, 204, 225, 227 Derrida, Jacques, 49 Dessons, Gérard, 208-209, 229, 230 Diac, Florin, 230 Diamant, Teodor, 60, 63 Diaz, José-Luis, 200
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
le siècle, ce n'est pas ta faute...". 52 Breazu, Michelet și românii, pp. 33-35. 53 Ibidem, p. 35. V. și Ion Breazu, "Michelet și folklorul românesc", în Anuarul Arhivei de Folclor, II (1933), pp. 181-193. 54 C.A. Rosetti, "Doine și lăcrimioare de Domnul V. Alecsandri" (1856), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 522-523. Rosetti citează fragmentul din Michelet, Légendes démocratiques du Nord. 55 Jules Michelet, Le Peuple, Hachette-Paulin, Paris, 1846 (în special capitolele "L
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Fabrique éditions, Paris, 2013, p. 21. 57 Judith Butler, ""Nous, le peuple": réflexions sur la liberté de réunion", în Alain Badiou et alii, Qu'est-ce qu'un peuple, pp. 53-76. 58 Michelet, Légendes démocratiques du Nord, p. 337. 59 Rosetti, "Doine și lăcrimioare de Domnul V. Alecsandri", p. 505. 60 Ibidem, p. 509. 61 Ibidem, p. 509. 62 Trimit la două lecturi mai vechi care au comentat relația dintre estetică și arheologie în creația lui Alexandru Odobescu: Nicolae Manolescu, Introducere în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
60 Ibidem, p. 509. 61 Ibidem, p. 509. 62 Trimit la două lecturi mai vechi care au comentat relația dintre estetică și arheologie în creația lui Alexandru Odobescu: Nicolae Manolescu, Introducere în opera lui Alexandru Odobescu, Minerva, București, 1976 și Doina Curticăpeanu, Odobescu sau lectura formelor simbolice, Minerva, București, 1982. 63 Cezar Bolliac, "Excursiune arheologică din anul 1869", în Scrieri, II, p. 308. 64 Bolliac, Excursiuni arheologice, p. 176. 65 Odobescu, "Antichitățile județului Romanați", p. 123. 66 Găsim de pildă această
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
indivizi care credeau în nemurire și erau temuți dar și admirați de toți vecinii, inclusiv de cei puternici, au rămas și sunt nemuritori pentru poporul român. Bărboșii de pe columnă, cu portul lor tradițional, ni l-au transmis și nouă iar doinele și obiceiurile lor, sunt duse astăzi mai departe nu numai de lumea satelor, ci și de către cei care îmbracă costumele naționale și joacă pe scenele lumii. Enigma istoriei, care rămâne romanizarea, în întregul ei, așteaptă adevărata descifrare. Plăcile de plumb
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu a trimis o delegație care să asiste la eveniment. Clericii și intelectualii uniți din România s-au simțit încurajați și au căutat să transmită Sfântului Scaun mesaje în legătură cu Biserica lor. Astfel, în anul 1984, înainte de a pleca în Franța, Doina Cornea a primit de la episcopul Alexandru Todea date statistice asupra situației Bisericii Greco-Catolice (centre parohiale, preoți activi, preoți recent hirotonisiți, enoriași). Pe baza acestor informații, Doina Cornea a întocmit un raport pe care l-a înaintat Vaticanului. Rezervele României lui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Scaun mesaje în legătură cu Biserica lor. Astfel, în anul 1984, înainte de a pleca în Franța, Doina Cornea a primit de la episcopul Alexandru Todea date statistice asupra situației Bisericii Greco-Catolice (centre parohiale, preoți activi, preoți recent hirotonisiți, enoriași). Pe baza acestor informații, Doina Cornea a întocmit un raport pe care l-a înaintat Vaticanului. Rezervele României lui Ceaușescu față de o apropiere mai mare de Vatican rezidau în sprijinul pe care acesta l-ar fi acordat comunităților catolice (latine și de rit răsăritean) din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
destinul Europei Centrale și de Est. Lanterna magică. Martor la revoluția din ’89 la Varșovia, Budapesta, Berlin și Praga, traducere de Catrinel Pleșu și Corina Popescu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1997, pp. 54-55. Janice Broun, op.cit., p. 173. Ibidem. Doina Cornea, Fața nevăzută a lucrurilor (1990-1999). Dialoguri cu Rodica Palade, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999, p. 274. ACNSAS, fond D, dosar 69, vol. 3, ff. 31-32. Ibidem, vol. 16. Ion Brad, Ambasador la Atena. Secvențele `nceputului, cuv`nt `nainte de Dumitru
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
rșitul războiului, SMERȘ se ocupa cu v`narea celor suspectați de colaborare cu inamicul și cu lupta `mpotriva opoziției naționaliste (Christopher Andrew, Oleg Gordievski, KGB. Istoria secretă a operațiunilor sale externe de la Lenin la Gorbaciov, traducere din limba engleză de Doina Mihalcea-Știucă, Editura All, București, 1994, pp. 242-243). „Protocolul interogatoriului arestatului Andreas Schmidt din 22 martie a.c.” [1945], adresat către „Comitetul de Stat pentru Apărare. Tovarășului Stalin”, GARF, fond 9401, op. 2, dos. 94, f. 174. Constantin Lățea, op.cit., p. 190
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pasiunea iubirii și a urii, trecând cu o admirabilă siguranță de la forța adrenalinei în momentele dramatice, la discreția înfiorată a iubirii. Chip, siluetă născute parcă de sub penelul romanticilor, personaj frate geamăn cu mulți din viața fără scenă, voce pentru care doina și liedul românesc sunt vorbirea, respirația firească, "actrița de operă", "interpretul de muzică", prin definiție. Este imaginea despre sine pe care a concentrat-o în șase cuvinte potrivite, confirmate de înregistrările audio-video și impresiile nemijlocite din sala de spectacol și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de când eram copil mic, o prezență în viața mea. Am fost o mare admiratoare a Mariei Tănase. Știu că nu sunt singura. Mă impresiona cântecul acela de jale, smuls din suflet. M-am simțit totdeauna reprezentată de cântul Mariei Tănase. Doina m-a influențat foarte mult. Doina românească rămâne tema vieții mele. Totdeauna sufletul meu a fost în muzică, și pentru oameni. Dacă n-am putut să-mi găsesc legătura cu oamenii, am devenit un robot, și nu-mi place. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
în viața mea. Am fost o mare admiratoare a Mariei Tănase. Știu că nu sunt singura. Mă impresiona cântecul acela de jale, smuls din suflet. M-am simțit totdeauna reprezentată de cântul Mariei Tănase. Doina m-a influențat foarte mult. Doina românească rămâne tema vieții mele. Totdeauna sufletul meu a fost în muzică, și pentru oameni. Dacă n-am putut să-mi găsesc legătura cu oamenii, am devenit un robot, și nu-mi place. De aceea, când îmi spun "sunt cântăreață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]