12,591 matches
-
intrare în (micro)universuri diferite. Câte uși, atâtea destine, mai curând triste și eșuând în moarte. E ca un film, trecând cu ușurință de la un cadru la altul, pentru a surprinde secvențe din viața unui oraș, unde, ca pretutindeni, multe drame se petrec. Realistul și Fantezistul, două personaje de alegorie, își pledează fiecare cauza în „tragicomedia” Iov, de contaminație pirandelliană, dar și cu momente de commedia dell’arte. Realistul, de profesie autor dramatic, vrea să transporte în lumina rampei faptul nud
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
lui Eminescu: Portretele lui Eminescu, Din copilăria lui Eminescu, Eminescu și d. G. Panu, Eminescu și istoria națională, Eminescu în Banat, Eminescu și tinerimea, Eminescu și Moldova, Eminescu și chestiunea evreiască (1903), Eminescu și Alecsandri (1904), Eminescu și Schopenhauer (1905), Drama lui Eminescu „Bogdan-Dragoș”. Câteva considerații generale (1906), Eminescu în lumina vremurilor de azi (1907), Edițiile poeziilor lui Eminescu (1908) ș.a. Contribuția lui S. la cercetarea operei lui Eminescu rămâne esențială. SCRIERI: Mihail Eminescu’s Leben und Prosaschriften, Leipzig, 1903; Portretele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
din cele două accepțiuni precedente; mit filosofic (Gorgias, 523a; Timaios, 26c și e; Politica, 274e). Dacă Platon este creatorul acestui ultim sens, Aristotel va propune un al șaselea sens, total nou, În Poetica - acela de „intrigă”, de „acțiune” a unei drame, În general, a oricărei opere poetice. Trebuie să subliniem Însă că celelalte sensuri platonice sunt și ele atestate În opera lui Aristotel (J. Bompaire, 1977, p. 31; vezi și analizele din F. Buffière, 1956; P. Frutiger, 1930; W.K. Guthrie
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
prin aprinderea unor ruguri ceremoniale și, deseori, prin săritul ritualic peste foc (metaforă a saltului de la o etapă calendaristică la alta); f) apariția măștilor: acestea reprezentau diferitele figuri, benefice sau malefice, care, Într-un fel sau altul au contribuit la drama cosmică a sfârșitului unei etape și a Începerii alteia noi. Măștile consacrate din sărbătorile de iarnă trimit fie la evenimente cosmogonice - precum Țurca și Capra -, fie la ipostaze ale duhurilor subterane - precum măștile compozite de moși, babe, urâți etc. Măștile
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
până aici, tabloul măcelului și actul facerii nu necesită o explicație specială: Îmbinarea omorului cu nașterea este specifică concepției grotești a trupului și a vieții trupești. Această scenă, jucată pe o ulicioară din Roma, nu este altceva decât o mică dramă grotescă a trupului. (M. Bahtin, 1974, p. 272) Carnavalul se Încheie cu sărbătoarea focului: Este o grandioasă retragere cu torțe pe Corso și pe străzile alăturate. Fiecare participant la procesiune este obligat să ducă o lumânare aprinsă: „Sia ammazzato qui
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Ciubotaru, Ion, 1999, Marea trecere, Grai și Suflet, București Claverie, Elisabeth, 1991, „Voir apparaître: les événements de Medjugorje”, În Jean-Luc Petit (coord.), L’evenement en perspective, Éditions de l’École des hautes études en sciences sociales, Paris Cohen, Abner, 1980, „Drama and Politics in the Development of London Carnival”, În Man, vol. 15, nr. 1 Cohen, Abner, 1993, Masquerade Politics: Explorations in the Structure of Urban Cultural Movements, University of California Press, Berkley Cohen, Percy, 1969, „Theories of Myth”, În Man
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
București Glazier, Stephen, 1996, „Sacrifice”, În David Levinson, Melvin Ember (coord.), Encyclopedia of Cultural Anthropology, vol. IV, Henry Holt and Comp, New York Gluckman, Max, 1963, Order and Rebellion in Tribal Africa, Free Press of Glance, New York Gluckman, Max, 1977, “On Drama and Games and Athletic Contests”, În Sally Falk Moore, Barbara Myerhoff (coord.), Secular Ritual, Van Gorcum, Amsterdam Gmelch, George, 1985, „Basseball Magic”, În Arthur Lehmann, James Myers (coord.), Magic, Witchcraft and Religion: An Anthropological Study of the Supernatural, Mayfield Publ
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
3 Griffith, James, 1996, „Festivals”, În Jan Harold Brunvand (coord.), American Folklore: An Encyclopedia, Garland, New York Grimm, John A, 2003, „Ojibaway Shamanism”, În Graham Harvey (coord.), Shamanism: A Reader, Routledge, Londra Grimes, Ronald, 1976, Symbol and Conquest: Public Ritual and Drama in Santa Fe, Cornell University Press, Ithaca Grimes, Ronald, 1987, „Procession”, În Eliade, Mircea (coord.), The Encyclopedia of Religions, vol. XII, New York, MacMillan Grimes, Ronald, 1990, Ritual Criticism: Case Studies in Its Practice, Essays on Its Theory, University of South
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
The Encyclopedia of Religion, vol. IV, MacMillan, New York Lukes, Steven, 1977, Essays in Social Theory, Columbia University Press, New York Lule, Jack, 2001, Daily News, Eternal Stories: The Mythological Role of Journalism, The Guilford Press, New York MacAloon, J.J. (coord.), 1984, Rite, Drama, Festival, Spectacle, Institute for the Study of Human Issues Inc, Philadelphia Mach, Zdzislaw, 1993, Symbols, Conflicts and Identity (Essays in Political Anthropology), State University of New York, Albany Mack, Burton, 1987, „Introduction: Religion and Ritual”, În Robert Hamerton-Kelly (coord.), Violent Origins
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Ithaca Myerhoff, Barbara, 1982, „Rites of Passage: Process and Paradox”, În Victor Turner (coord.), Celebrations: Studies in Festivity and Ritual, Smithsonian Institution Press, Washington, D.C. Myerhoff, Barbara, 1984, „A Death in Due Time: Construction of Self and Culture in Ritual Drama”, În J.J. MacAloon (coord.), Rite, Drama, Festival, Spectacle, Institute for the Study of Human Issues Inc., Philadelphia Nerone, John, 1989, „Professional History and Social Memory”, În Communication, vol. II, nr. 2 Neumann Fridman, Eva Jane, 2004, „Ways of Knowing and
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Passage: Process and Paradox”, În Victor Turner (coord.), Celebrations: Studies in Festivity and Ritual, Smithsonian Institution Press, Washington, D.C. Myerhoff, Barbara, 1984, „A Death in Due Time: Construction of Self and Culture in Ritual Drama”, În J.J. MacAloon (coord.), Rite, Drama, Festival, Spectacle, Institute for the Study of Human Issues Inc., Philadelphia Nerone, John, 1989, „Professional History and Social Memory”, În Communication, vol. II, nr. 2 Neumann Fridman, Eva Jane, 2004, „Ways of Knowing and Healing: Shamanism in the Republics of
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Press, Ithaca Turner, Victor, 1977, „Process, System, and Symbol: A New Anthropological Synthesis”, În Daedalus, vol. 106 Turner, Victor, 1982, From Ritual to Theatre: The Human Seriousness of Play, Performing Arts Journal, New York Turner, Victor, 1983, „‘Carnaval’ in Rio: Dyonisian Drama in an Industrializing Society”, În Frank Manning (coord.), The Celebration of Society, Bowling Green University Popular Press, Bowling Green Turner, Victor, 1985, „Religious Specialists”, În Arthur Lehmann, James Myers (coord.), Magic, Witchcraft and Religion: An Anthropological Study of the Supernatural
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
opționale și cele educative care stau la baza curriculum-ului la decizia grădiniței completează cu succes celorlalte activități de bază desfășurate În procesul instructiv - educativ de la nivelul Învățământ preprimar. Activități opționale desfășurate În cadrul grădiniței S.A. „Arlechino” Iași sunt: - teatru, artă, dramă, artă muzicală - șah, activități ecologice, arte plastice - cultură, sport. Activitățile educative și extrașcolare sunt acțiunile care reprezintă spațiul aplicat care permite transferul și aplicativitatea cunoștințelor, abilităților, competențelor dobândite În sistemul educațional din grădiniță. Prin formele sale specifice activitățile educative dezvoltă
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
a vieții. Volumul următor, Pașii profetului, își găsește unitatea într-o întoarcere din reflecția aducătoare de neliniști la indiferența senzualismului elementar. Versurile, așa cum indică și titlul, stau sub semnul revenirii anahoretului printre oameni, după experiența schimnică, moment celebrat și de drama Zamolxe. Aici apare pentru întâia oară un aspect caracteristic al liricii lui B., „panismul”. E sentimentul de beatitudine cosmică a naturii, care își trăiește, calmă, darnică, senină, surdă la orice întrebare, strictul instinct vital, într-o eternă vară, când dogoarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
un moșneag”, „un tânăr”, „un cioban”, „magul”, „întâiul”, „al doilea”, „al treilea zidar” etc. Conflictele migrează pe plan cosmic, eroii constituie doar veșmintele pasagere ale diverselor „stihii”, „principii”, „puteri elementare”, care se ciocnesc și-și dispută supremația. Piesele au structura dramelor „vestirii” (Verkündigungsdramen) sau „metamorfozei” (Verwandlungsdramen), proprii teatrului expresionist, adică prezintă prefacerea oamenilor în alții „noi”, altfel de cum erau până atunci, sub efectul „jertfei” săvârșite de eroul principal. Psihologia individuală dispare din teatrul acesta, fiind înlocuită de porniri irepresibile, elementare, sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
acesta, fiind înlocuită de porniri irepresibile, elementare, sub efectul cărora personajele se mișcă. „Mesagiul” („vestirea”) ia forma unor devize cu putere de a contamina oamenii și a le biciui voința, îndreptând-o spre faptă. Zamolxe, subintitulată „mister păgân”, e o dramă poematică, situată într-un timp mitic, pe meleaguri dacice, printre inși care, trăind confundați cu natura, sunt fulgere, izvoare, clocote de viață impersonală. Ei constituie pur și simplu forțe „smulse din potirul Marei Firi”, cum se spune în piesă. Zamolxe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Originalitatea dramaturgiei blagiene rezidă în facultatea autorului de a descoperi în credințe populare ancestrale luminișuri metafizice și surse ale unor conflicte cu implicații ontologice. „Misterul păgân” e de fapt un „eres” care aduce pe scenă ecouri spirituale creștine într-o dramă religioasă dacică: Dumnezeu trebuie să-și sacrifice cuvântul (aici pe profetul său), spre a se revela oamenilor. Tot un „eres”, „Isus pământul”, credința populară străveche, potrivit căreia nu a avut loc o înălțare la cer a Mântuitorului, ci din dragoste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
preoțești. Iarăși o jertfă salvează integritatea corpului religiei autohtone. Un moșneag, care crede în Isus pământul, ia asupra sa vina incendierii bisericii din sat și-i ajută astfel preotului să se smulgă de sub fascinația luteranismului și să rămână fidel ortodoxiei. Dramele cu punct de plecare istoric, Meșterul Manole, Cruciada copiilor, Avram Iancu, dizolvă o vagă atmosferă de Ev Mediu românesc în mit. Forțele chemate să ducă înainte acțiunea sunt până la urmă tot stihii, de la puterile diavolești și divine conlucrând, conform credințelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
un precursor în Caragiale. Prin omologii interferente și reproductive, toți trei au asimilat tipologia și intuițiile textualiste ale maestrului: "mozaicarea discursului, fărâmițarea ficțiunii, indeterminarea, ambiguizarea". Privirea globală asupra absurdului comic caragialian îi permite Loredanei Ilie să imprime o imagine valorizatoare dramei Năpasta, descalificată valoric de Paul Zarifopol, în eseul Publicul și arta lui Caragiale. Defectele amendate de critic sunt întoarse în trăsături particulare ale farsei tragice moderne. Sugestivă, demonstrația dezvăluie intuiție critică. Restabilirea dreptății printr-o nedreptate întruchipează "justiția naturală imanentă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
stoicismul epocii romane, ca punct de reper al metodei de temperare a disperării prin deviații comice și existențialismul modern. Rezolvarea estetică a comicului filosofic de această factură se realizează prin tehnica distanțării comice. Privind lumea ca pe un spectacol, "multe drame se vor transforma în comedie"63, pentru că neangajarea, neimplicarea, obiectivitatea nu pot aduce atingere liniștii noastre, astfel apărată prin indiferență. Dispoziția interioară trebuie să fie plasată într-o zonă medie între pasivitate și exaltare, între blazare și indignare. În acest
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
fel, și mai așa și mai așa.11 Schițele Temă și variațiuni, Situațiunea Europei, Situațiunea, Politică, Succes etc. sunt consacrate gazetăriei politice bazate pe cabotinism și dezinformare. Groaznica sinucidere din strada Fidelității, dezvoltând motivul din Înfiorătoarea și îngrozitoarea și oribila dramă din strada Uranus, satirizează maniera tendențioasă de redare a știrilor lipsite de importanță, exagerate și transformate în mobiluri pentru scandal. Nu în ultimul rând, este satirizată presa mondenă care devine obiect al disputelor în așa numita înaltă societate (High-life). Așadar
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o cronică vie a anului 1957, prin surprinderea "vieților paralele" duse de emigranții deposedați tragic de identitate și cei din lumea liberă, de la care se așteaptă zadarnic un ajutor prin fapte și nu prin discursuri, rezoluții sau telegrame de solidaritate. Drama exilaților care "par să fi prins rădăcini în nefericirea lor"56, patriotismul lor, emoționanta omenie, profunzimea sentimentelor, contrastează cu superficialitatea și libertinismul parizienilor, toate puse pe seama unei posibile apocalipse care le-ar justifica dorința de carpe diem concretizată în desfrâu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ironie a sorții, atunci când ilustrează acele cazuri extreme, în care un Destin "care seamănă a voință răutăcioasă"156 inversează ludic sau malefic desfășurarea previzibilă a evenimentelor (Două loturi, Păcat, Pastramă trufanda, Fără noroc. Snoavă populară, Precauție inutilă și chiar în drama Năpasta). Cu termenii retoricii, ironia intră în categoria figurilor de stil constând în a spune contrariul în raport cu ceea ce urmează să se înțeleagă. Îndeosebi în proza lui Caragiale se pot găsi nenumărate exemple în acest sens. Cea mai mare densitate de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sau ironia unui destin, dacă aplicăm definițiile teoreticianului 220 la propriile creații, Mihail Sebastian se încadrează indubitabil în categoria umoriștilor, "fiindcă, așa cum concepe el umorul (ca "un mod liric", "o poezie ratată ", " tragedia unei sensibilități care nu se poate realiza, drama unui sentimentalism strâmbat din proprie voință, autoironia unui visător surprins ", așadar un " lirism care cedează exigențelor sociale ", exprimând "conflictul dureros dintre sensibilitatea insului și realitățile societății ", se pliază perfect pe specificul teatrului său"221. În ciuda impresiei de desprindere definitivă, prin
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
prin relaționarea intertextuală cu "omul sucit" din nuvela lui Caragiale. Cu același scop, de clară evidențiere a notei de originalitate într-un domeniu tipologic patronat de Caragiale, credem că a fost concepută și "comedia tragică" Domnișoara Nastasia, ca replică la drama Năpasta. Aceasta nu în sensul reabilitării mahalalei sau a periferiei românești, pentru că ipocrizia, incultura, "ambâțul" personajelor secundare trimit tot la fauna umană din schițele și nuvelele caragialiene. Nici în privința conflictului nu sunt modificate notele esențiale din Năpasta, cu excepția perioadei presupuse
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]