12,343 matches
-
și rolul pe care îl au mijloacele de comunicare pentru Biserica Catolică și evoluția viziunii asupra acestora și asupra lumii în perioada contemporană. 154 Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituții, decrete declarații, (Conciliul Ecumenic Vatican II...) traducerea Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, Editat de Organizația Catolică Internațională de Ajutorare "Kirche in Not", Nyiregyhaza, 1990, p. 39. 155 Documentul menționat este structurat în două capitole: Norme pentru dreapta folosire a mijloacelor de comunicare socială și Mijloacele de comunicare socială și apostolatul catolic; în el
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în ziua de duminică. 392 Farul nou, anul 2, nr. 2, 1935, p. 1. 393 Idem, anul 1, nr. 1, 1934, p. 1. 394 La 1 aprilie 1933 Sentinela Catolică și-a schimbat numele în Dacia creștină. Dorinta celor care editau această publicație a fost aceea de a evidenția trebuința unui ziar catolic. Pentru a se reuși acest lucru, s-a făcut fuziunea revistei Sentinela catolică cu Farul nou din București. 395 Farul nou, anul 2, nr. 28, 1925, p. 1
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Academia Română, București 2005, p. 981. 463 Ibidem. 464 Dănuț Doboș, "Colaborarea episcopului Anton Durcovivi la revista Jugendfreund (1921-1924)", în Pro Memoria, nr. 3, București, 2004, p. 103. 465 Raymund Netzhammer, Episcop..., p. 981. 466 "Directorul de școală, fratele Matthaus Seikel editează la recomandarea noastră, revista lunară Der Jungendfreund (Amicul tinerimii) ca organ al asociației noastre a tinerilor. El caută și strânge abonați pentru această revistă și se duce zilnic pe la 10-15 familii. Îmi spune că este într-adevăr uimit că peste
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
663 Ibidem. 664 Idem, 1915, p.1. 665 Idem, 1938, p. 20. 666 Ibidem. 667 Un supliment al acestei reviste, intitulat Cruciada noastră misionară, a apărut în anul 1929 pentru o scurtă perioadă de timp. Ulterior Ordinul franciscan a mai editat revista și calendarul Micul misionar care a ajuns la un tiraj de 6.000 de exemplare în anul 1940 (AARC București, dosar 138/1940-1942, f. 230). 668 Iosif Pal, Originea catolicilor din Moldova și franciscanii, păstorii lor de veacuri, Săbăoani-Roman
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
253. 705 Ibidem, f. 254. 706 Idem, nr. 3-4, 1924, p. 7. 707 Idem, nr. 5-6, 1938, p. 1. 708 Emil Dumea, op. cit., p. 185. 709 Lista cu donații publicată în nr. 3-4, 1938, p. 1, demonstrează că revista era editată din banii donați; din abonamente se strângeau foarte puține fonduri. 710 Aurora franciscană, nr. 9-12, 1942, p. 83. 711 Idem, nr. 3-4, 1939, p. 29. 712 Ibidem. 713 Ibidem. 714 Ibidem. 715 Aurora franciscană, nr. 5-6, 1938, p. 49. 716
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Legației României la Varșovia. Rechemat la București, în minister (1937), după trei ani e promovat consilier de presă pe lângă Legația României la Madrid (1940-1945); după al doilea război mondial, oponent al regimului din țară, rămâne în Spania, unde în 1954 editează, la Madrid, gazeta „Carpații”. Se autoexilează în Canada (1957) și de acolo în Statele Unite ale Americii, în California. Individualitate intens retorică, la C. ideile, entuziasmele și reprezentările se manifestă în mod tumultuos-colosal, într-o tensiune înaltă, virilă; pasiunile eruptive se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
pe frontul româno-ruso-turc în anii 1877 și 1878, înființează la 13 septembrie 1881 periodicul „Fraternitatea italo-română”. Din mai 1882 denumirea periodicului devine „Frăția româno-italiană”. Primirea favorabilă făcută de public acestui „ziar popular”, cum era subintitulat, îl îndeamnă pe Cazzavillan să editeze începând cu ianuarie 1883 încă o gazetă, „Trebuinciosul”, cu un conținut mai variat, în care literatura originală stă alături de foiletoane romanțioase, traduse din italiană, și de o publicitate foarte activă. Încurajat de succesul comercial obținut și de creșterea tirajului până la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
care literatura originală stă alături de foiletoane romanțioase, traduse din italiană, și de o publicitate foarte activă. Încurajat de succesul comercial obținut și de creșterea tirajului până la cinci mii de exemplare vândute prin abonament sau cu numărul, Cazzavillan se hotărăște să editeze un cotidian, pentru a oferi cititorilor „cele din urmă știri din lumea întreagă telegrafice și telefonice”. U. apare sub direcția editorului, care era și proprietarul tipografiei. În alegerea denumirii el se inspiră, așa cum mărturisește, de la Ioan Genilie, care în 1845
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
atractive, scriu în mod obișnuit câțiva umoriști în vogă ai timpului: Al. Cazaban, C. Cosco, C. Gongopol, G. Rădulescu-Archibald, epigramiștii Toma Florescu și N. Georgescu-Cocoș, I.C. Aslan, Victor Anestin, Keops, N. Batzaria (din 1935) ș.a. Deși grupul de presă titular editează începând din 1919 suplimentul „Universul literar”, paginile dedicate actualității culturale și literare vor fi păstrate și în U. Nivelul lor va fi adaptat specificului unui cotidian care se adresează unui public cu o componență variată, inegală. Nu vor lipsi însă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
calculează prin determinarea coeficientului de corelație dintre acestea, după formula: Poziția indivizilor se interpretează în raport cu originea axelor ale cărei coordonate sunt nivelurile medii ale variabilelor considerate. De asemenea, se poate calcula contribuția fiecărui individ la inerția unui ax. Programele informatice editează grafice care reprezintă proiecția norului de puncte pe planul definit de două axe factoriale, cel de-al doilea ax completând analiza primului ax factorial. Interpretarea axelor factoriale Utilitatea metodei în analiza statistică a dezvoltării regionale ACP consideră un set de
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
alt principiu al scrisului lui Pinter e muzica: Nu știu cum influențează muzica scrisul, dar pentru mine e foarte importantă, atât jazzul cât și muzica clasică. Scriind simt constant un soi de muzică, ceva diferit de o simplă influență. (Playwrights at Work, editat de George Plimpton, 2000) În februarie 2005, Pinter anunța într-un interviu că a scris destule piese și vrea să se concentreze asupra politicii. În 1999 el a condamnat intervenția NATO în criza din Kosovo, susținând că nu va face
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
tată l-a poiectat) de la ultimul etaj al casei din Brooklyn Heights, unde locuia cu soțul ei invalid. 1 iulie 2005 4.14. Fiona Sampson: "Știu că nu țin de nicio școală poetică, dar nu e vina mea" LIDIA VIANU: Editezi o revistă londoneză mai neobișnuită, numită Orient Express, nostalgică, în amintirea unei Europe interbelice. Așa cum spui în prefața revistei, "Engleza este lingua franca, noua latină a Europei postcomuniste". E o revistă mai neobișnuită, fiindcă publici scriitori est-europeni într-o perioadă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
radiografia mâinii soției sale, imagine care va face înconjurul lumii: emoție generală. Nici o îndoială și nici o controversă nu are când să mai apară. Evidența luminii este acceptată unanim. Discuțiile se amplifică asupra perspectivelor aplicative. La numai un an Armand Imbert editează, la Montpellier cartea privind tehnica radiografierii, ca în anul următor, 1897, Antoine Béclère să inaugureze la Paris un curs de radiologie clinică. Spitalele se grăbesc să procure aparatele Röntgen, căci noua știință își conturează domeniul cu rapiditate. Germanul Röntgen face
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
topografică, conduce prima catedră din țară fiind urmat de elevul său D. Gerota (1867 - 1939), împreună cu care publică la Paris „Anatomia simpaticului cervical“ (1923). Ernest Juvara (1870 - 1933) pune bazele anatomiei topografice la Iași în 1900, iar după laborioase cercetări editează un valoros tratat intitulat „Manualul de Anatomie chirurgicală“ (1924) ilustrat după piesele anatomice lucrate în laboratorul său. În primele decenii ale secolului asistăm la desprinderea de chirurgie a unor specialități ca ginecologia, obstetrica, ortopedia, oto-rino- laringologia, stomatologia. Alături de acestea se
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fondează Societatea română de otorinolaringologie. Între cele două războaie mondiale clinicile și învățământul ORL sunt organizate la cele trei facultăți de medicină din țară de către Al. Costiniu, Cristian Orescu, Nicole Mețianu și Virgil Racoveanu. Revista română de otorino- laringologie este editată la București în 1933. În obstetrică și ginecologie se impune profesorul creator de școală, Nicolae Gheorghiu fost intern al spitalelor din Paris. În 1912, ocupă Catedra Clinicii Filantropia, până în 1937. El introduce chirurgia în obstetrică, face legătura între aceasta și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Conducerea acestui institut este preluată din 1938 de Dan Theodorescu (1899 - 1948), elev a lui Thoma Ionescu, I. Jianu și D. Gerota, ulterior specializat la Viena, și ajuns șeful catedrei de clinică stomatologică de la facultatea de Medicină București. în 1937 editează Revista română de stomatologie și în 1938 înființează Societatea română de stomatologie, introduce tehnici originale în chirurgia buco-maxilofacială, recunoscute pe plan mondial. Elevii săi au continuat cercetările și au consolidat specialitatea prin studii originale. Dan Theodorescu este considerat fondatorul școlii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
apoi a condus-o câtva timp. Între 1723 și 1728 a schimbat mai multe îndeletniciri la New York, Philadelphia, Londra și apoi din nou la Philadelphia. În 1728 și-a organizat, din propriile sale mijloace, o tipografie și a început să editeze Pennsylvania Gazette în care a publicat foarte multe articole. Aprecia foarte mult învățătura și în același timp lucra, dar și studia foarte mult încercând să-și desăvârșească cunoștințele lingvistice. Pe lângă acestea mai lua parte activă la viața publică, îndeplinind numeroase
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Odessa pentru a-și continua studiile în domeniul chimiei. Primul său post universitar l-a obținut în 1857, ulterior a plecat la Universitatea din Heidelberg (1859 1861) pentru studii postdoctorale. Întors la St. Petersburg, a început să scrie și să editeze lucrări științifice. A început să lucreze ca profesor de chimie la Institutul Tehnic în 1864. Privirea hipnotică a lui Mendeleev surprinsă în portretele sale întărește convingerea că viața lui personală a fost fascinantă. În 1863, la vârsta de treizeci și
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Direcția Literaturii din Consiliul Culturii și Educației Socialiste (1972-1974). Din 1974 e desemnat director al Editurii Albatros, funcție din care este demis în 1985, motivele invocate de oficialități referindu-se la „superficialitate, lipsă de fermitate față de conținutul politic al cărților editate”. A fost membru în Consiliul Uniunii Scriitorilor, în Comitetul Asociației Scriitorilor din București și președinte de onoare al Târgului Internațional de Carte Gaudeamus (1994-1998). Debutează editorial în 1956, cu volumul de proză Cu și fără ghiozdan, tradus prompt în limbile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
presa occidentală (A gândi în România e o crimă, în „New York Times” ș.a.), acordă interviuri, vorbește la postul de radio Europa Liberă. În 1972 îi apare volumul de nuvele Așteptare, retras însă din librării după numai câteva zile. Simultan se editează la Paris Exercices d’attente (o selecție din cele trei cărți de până atunci), în traducerea lui Alain Paruit. Ț. organizează, la el acasă, un cenaclu neoficial. Nu mai are dreptul de a publica. Din toamna aceluiași an se află
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
trei cărți de până atunci), în traducerea lui Alain Paruit. Ț. organizează, la el acasă, un cenaclu neoficial. Nu mai are dreptul de a publica. Din toamna aceluiași an se află din nou la Paris, unde se i i se editează, tot în transpunerea lui Paruit, Arpièges (1973). Atitudinea lui față de regimul politic din România se radicalizează. Sprijină mișcarea de protest a lui Paul Goma. După lansarea revistei „Cahiers de l’Est” în ianuarie 1975, e exclus din Uniunea Scriitorilor în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
farsele și moralitățile, aș crede că tu ar trebui să te străduiești să o faci, și dacă ai vrea s-o faci pentru înfrumusețarea limbii tale, știi unde trebuie să-i găsești arhetipurile."1 Între 1502 și 1514, vor fi editate operele lui Terențiu și Seneca, ce vor funcționa, pe tot parcursul secolului al XVI-lea, ca cele două mari modele, comic și tragic. În 1537, Lazare de Baïf, tatăl poetului, traduce prima tragedie greacă, Electra lui Sofocle. Cât despre Ronsard
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
le împărtășească francezilor dragostea ei pentru literatura germană, ea difuzează ideile lui Schlegel în Despre Germania (De l'Allemagne). Lucrarea, publicată la Londra în 1813, nu apare la Paris decât în 1814, căci, când este pe punctul de a fi editată în Franța, în 1810, Napoleon, judecând-o ca periculoasă, ordonă distrugerea corecturilor. Răsunetul său chiar dacă i-ar putea fi criticate aproximările, afirmațiile rapide, chiar inexactitățile este imens. Vigny va spune despre acest text că este primul manifest romantic francez, că
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Fănuș Neagu, D.R. Popescu, Sânziana Pop, Marin Preda, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Sorin Titel, Virgil Teodorescu, Gabriel Chifu, Liliana Ursu, Dinu Flămând, Ileana Mălăncioiu, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu, Mircea Eliade, incluse în sumarul unor reviste literare slovace. În 1991 a editat la București un amplu epistolar al compatrioatei sale, românista Jindra Husková-Flajshansová, în care reunește scrisori primite de aceasta de la scriitori și oameni de cultură români dintre cele două războaie mondiale (Lucian Blaga, Iorgu Iordan, Emil Isac, Ion Minulescu, E. Lovinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290410_a_291739]
-
in Social Medicine and Public Health, Helsinki, 11 octombrie 2007, p. 36. 3. Rada Cornelia, Prejbeanu Ileana, Biological and Cultural in Sexual Behavior, în vol. Human Diversity and Biocultural Researches, selected papers of the 15th, Congress of European Anthropological Association, editat de Éva B. Bodzsár and Annamária Zsákai, Humanbiologia Budapestinensis 30, Budapesta, Plantin Publ.&Press Ltd, 2007, pp. 213-221. 4. Rada Cornelia, "Young people's opinion regarding appropriate age for sexual debut and marriage", Biométrie Humaine et Anthropologie, Paris, tom. 23
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]