12,957 matches
-
sens al stăpânirii asupra traumei și la a integra această experiență în procesul de autocunoaștere. S-a arătat că oamenii care sunt în stare să "dea un sens" traumei lor sunt mai puțin predispuși la PTSD sau la alte probleme emoționale cronice și pot depăși mai ușor aceste traume, decât oamenii care nu pot găsi o explicație experienței trăite. Dar cum dau oamenii un sens traumei? Unii oameni au credințe religioase și filozofice care îi ajută în găsirea acestui sens. De
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
o tulburare de personalitate trebuie să aibă o bază de vulnerabilitate pentru anxietate cronică, ușoară și depresie; sau o predispoziție genetică. Pentru ca tulburarea să se dezvolte, persoana trebuie să aibă de asemenea tendința de a catastrofa situațiile și reacțiile ei emoționale la aceste situații, să gândească absolutist, perfecționist și să fie hipervigilent(ă) la semnalele de pericol. În cazul tulburării de stres post-traumatic și poate al fobiilor, persoana trebuie de asemenea să fi experimentat un eveniment traumatic. Aceste modele de vulnerabilitate-stres
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
terapia; (c) individul face față unor probleme, ( d) individul ajunge din nou la starea de echilibru. Patru stagii de criză au fost descrise de Caplan (1964, apud G. S. Everly & Mitchell, 1. T., 2000)339: * Primul vizează tensiunea din plan emoțional datorită evenimentului precipitant al crizei. * Al doilea stagiu este perioda când activitățile zilnice sunt modificate deoarece individul experimentează o creștere a tensiunii și este incapabil să rezolve repede criza. * Al treilea stagiu poate conduce la tulburări afective deoarece nivelul tensiunii
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
scădere a comportamentului negativ, rezultând un nivel mai ridicat de funcționare după criză (Janisik, 1984, pp. 3-21)351. Achiziționarea de noi aptitudini și mecanisme de coping care să facă față situației actuale de criză poate grăbi o dezvoltare psihologică și emoțională și să fie un beneficiu pentru individ când el sau ea se confruntă cu noi crize sau situații stresante în viitor (Fraser, 1998)352. Tabelul 11.2. Intervenția în timp de criză versus psihoterapia (Everly și Mitchell, 1999)353 Intervenția
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în timp de criză", acești pași fiind: a) definirea problemei; b) asigurarea siguranței pacientului; c) oferirea suportului; d) efectuarea de planuri e) obținerea asigurării de acțiuni pozitive (p. 33). Având această încadrare clinicienii ar trebui să evalueze: * severitatea crizei; * starea emoțională a pacientului; * alternativele, mecanismele de coping, sistemele de suport și alte resurse disponibile; * nivelul de afectare a pacientului (pericolul pe care îl reprezintă pentru sine și pentru ceilalți). Deși experții în acest domeniu pot avea divergențe în ceea ce privește termenii și numărul
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
încărcată de emoții, resentimente sau frustrări, pe când altă persoană aflată într-o situație similară rezolvă cu atenție această situație. Înțelegerea crizei depinde și de înțelegerea mecanismelor normale de coping, mecanisme care au fost descrise mai ales pentru a explica reacțiile emoționale provocate de doliu. Mecanismul normal de coping se desfășoară în trei stadii: stadiul 1: răspunsul imediat în care apare negarea realității; stadiul 2: reacția propriu-zisă: furie, anxietate, vinovăție, regresie, depresie; stadiul 3: rezolvarea: acceptarea situației și planificarea viitorului. Procesul de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pentru a depăși momentul de neîncredere creat de intenarea de urgență (Cosman D., 2000)372. 11.5.1.1. Tehnici de intervenție în criză Tehnici utile în criză (Cosman, D.2000)373: * Abreacția: pe măsură ce pacientul își reamintește evenimentele cu încărcătură emoțională mare, starea de tensiune scade, producându-se o ventilație a sentimentelor * Clarificarea: pacientul este încurajat să-și exprime mai clar relația dintre evenimentele din viața sa. * Sugestia: pacientul este încurajat să accepte credințele și în special cele referitoare la faptul
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
istoric să fie veridic și clar. Se impune respectarea cu rigurozitate a adevărului istoric și diferențierea acestuia de informația care provine din produse ale creației populare (balade, legende, doine), care Împletesc adevărul istoric cu elementul fantastic În scopul sporirii forței emoționale. b) Evitarea excesului de material istoric. Învățătorul trebuie să se rezume la strictul necesar și să aleagă materialul care oferă maximum de sugestii. c) Perceperea spațială de la apropiat la depărtat, ca o cerință psihologică a gândirii școlarului mic. Nerespectarea ei
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Loriţa Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93537]
-
mai Întâi o formă globală și apoi trec la formele de delimitare a spațiului, dispunerea golurilor, intrarea etc. Pe de altă parte, orientarea către exterior a alcătuirilor lor spațiale, precum și configurarea focalizată a funcțiunii se datorează, eventual, impulsului de manifestare emoțională negativă față de mediul În care Își desfășoară activitatea. În același timp, realizarea unui spațiu format, În principiu, din ecrane opace, dispunerea și forma golurilor către exterior, apare ca un reflex al dorinței de a sugera adăpostirea, de a evita claustrarea
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
cuburi―), construindu-și apoi locul În care se simt „la ei―, din punctul lor de vedere. Folosirea unor forme organice indică lipsa simetriei În percepția spațiului de către copii; un fenomen natural, generat de esența calităților spațiale În relația cu factorii emoționali, copiii neputând fi acuzați de poziții „intelectualiste―. Tocmai faptul că realizarea acestor forme se produce instinctiv, dă valoare rezultatului. Un alt element foarte interesant este apariția unei intenții de structurare a spațiului, de diferențiere spațiotemporală și, implicit, de conexiune spațială
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
și imaginația―. (Dodd 2002: 3) Educația și activitățile artistice au un potențial foarte mare și, Împreună cu accesul la informație și participarea la luarea de decizii, sunt pași esențiali, primii pași, pe calea ridicării diferitelor tipuri de bariere - psihice, intelectuale, senzitive, emoționale, de comportament, financiare, culturale și tehnologice. Din exemplul de la Cartwright Hall, se poate vedea foarte clar cât de importantă este crearea unor experimente interactive pentru copii. Sesiunile de educație interactivă planificate și structurate cu atenție sunt poate cele mai eficiente
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
lumi care face cu totul superfluă, dacă nu chiar nelalocul ei, prezența concretă a unui obiect aducător de moarte, o concesie inutilă și inestetică făcută "realității", cîtă vreme ființele trăiesc, iubesc, urăsc și dispar doar prin formidabila încărcătură volitivă și emoțională a unei rostiri. Desigur, de aici încolo se deschide un amplu evantai de analize textuale posibile, care să evidențieze fie erudiția autoarei, jocurile de limbaj și de idei care trimit spre mari autori și mituri universale (ea însăși declarînd că
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
servi în definirea propriei grile de lectură (precum noțiunile de "schemă corporală" sau "model postural"), dar în primul rînd convingerea că reprezentarea corpului se construiește pe un dublu nivel individual și social, și că imaginea este subiectivă, dinamică, relațională și emoțională (așa cum a subliniat-o și fenomenologul Merleau-Ponty), niciodată neutră. Cercetările lui Edward Hall asupra limbajului gestual și a discursului despre corp ca fiind intim legat de discursul despre spațiu (proxemie) completează fericit fundalul teoretic din care autoarea și-a putut
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Maxime Roussy și-a pierdut mama la 15 ani, după care a traversat o lungă perioadă de tulburări anxioase, crize de panică și agorafobie. El însuși afirmă că a suferit niște dereglări chimice ale creierului, decesul mamei provocîndu-i un șoc emoțional atît de puternic încît, multă vreme, a avut impresia că trăiește cu un monstru în interiorul său. Cum a reușit să-și transforme /construiască /reprezinte identitatea cu ajutorul unui suport de hîrtie, dar care se sprijină în fapt pe numeric? A fost
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de fapt terminologia sportivă, cunoscută de antrenor și de jucător. De cele mai multe ori în transmiterea informației mesajul semantic este dublat de multe ori de un mesaj ectosemantic. Mesajul ectosemantic nu este codificat, nu este explicit. El constă din componente afectiv emoționale, din gesturi, accente și inflexiuni ale vocii, atitudini semnificative, forme simbolice ale relațiilor afective și ale relațiilor interpersonale. Mesajul ectosemantic, oportun și corect utilizat, completează și amplifică eficiența mesajului semantic. El poate mobiliza jucătorii pentru o activitate intensă, îi poate
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
se va concentra si va executa lovitura cu simț de răspundere. In timpul execuției aruncării se va evita încordarea, adoptarea unei atitudini rigide, în special la nivelul articulațiilor brațului. Aruncarea se va face repede, puternic și cu calm. 6. Starea emoțională. Sunt jocuri în care victoria sau înfrângerea depinde de șutul jucătorului respectiv. În acest caz, emoția poate duce la apariția unor stări de iradiere a inhibiției sau a excitației, care uneori influențează negativ posibilitățile de concentrare si relaxare. Depășirea acestei
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
jocuri în care victoria sau înfrângerea depinde de șutul jucătorului respectiv. În acest caz, emoția poate duce la apariția unor stări de iradiere a inhibiției sau a excitației, care uneori influențează negativ posibilitățile de concentrare si relaxare. Depășirea acestei stări emoționale se poate realiza numai printr-o concentrare și o capacitate de stăpânire de sine maxime. 7. Materialul, temperatura apei și condițiile atmosferice în care se joacă sunt factori de care trebuie să se țină seama. O minge cu dimensiuni sau
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
joc Spectaculozitatea jocului de polo este realizată atunci când atacurile echipelor se succed cu repeziciune de la o poartă la alta, creându-se situații în care jucătorii pot să-și manifeste pe deplin virtuozitatea si să ofere faze de o mare intensitate emoțională spectatorilor. Lupta unei echipe pentru a deține inițiativa pe toată durata desfășurării unui joc contribuie efectiv la realizarea victoriei, creând posibilitatea de a-și impune planul tactic. Atacând necontenit, cu curaj și variat, folosind numeroase procedee tehnice si combinații tactice
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
practic (accentul căzând pe eficiența intervenției discursive). Pledăm pentru argumentarea ca strategie sau intervenție discursivă perlocuționară, la baza căreia stau mecanismele raționale ale performanței discursive, aceasta oscilând între două extreme: demonstrație pură și seducția discursivă, mecanismele pur raționale și mecanismele emoționale. În acest sens, Vignaux va afirma că “există o întreagă serie de forme argumentative, cuprinse între demonstrația științifică și discursul vânzătorului sau avocatului” (apud Romedea, 1999:165). Argumentarea se ferește atât “de demersurile strict raționale, poate prea deductive ale demonstrației
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de actuala deplasare a atenției de pe cunoaștere pe discursivitate în cultura contemporană. Asumam mai sus argumentarea ca intervenție discursivă ce oscilează între două extreme, între demonstrația pură, strict deductivă cu mecanismele ei pur raționale și seducția discursivă cu mecanismele ei emoționale, iraționale. Prin urmare, în funcție de locul pe care îl va ocupa pe această “scară”, argumentarea va căpăta o anumită “marcă”. Locutorul, punând în joc argumentarea ca strategia perlocuționară, vizează în planul apropiat asumarea unei idei sau teze de către interlocutor, iar în
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Persuadarea ca act argumentativ aruncă în lupta discursivă, mai degrabă, argumente bazate pe analogie și operații retorico-estetice sau stilistice (de ordonare, de “ornare” și altele), mecanisme ce țin, mai curând, de sensibilitatea subiectivă decât de raționalitate, vizând în special dimensiunea emoțională a interlocutorului. Argumentele și operațiile vehiculate de persuadare sunt seducătoare și sugestive nu constrângătoare, tinzând spre cealaltă extremă, cea irațională, a seducției prin cuvinte, care de cele mai multe ori ia forma “persuasiunii clandestine” sau manipulării prin cuvinte. În actul persuadării accentul
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
a ficțiunii euristice”. (P. Ricoeur, 1984:25,380). Funcția retorică sau rolul persuasiv al metaforei îi pune în evidență calitatea de „ornament estetic” al acesteia, care deși este mai întâi prelucrată, decodată cognitiv de către receptor, adevărata ei țintă este nivelul emoțional afectiv, care odată atins face să vibreze întreaga ființă a acestuia. Limbajul metaforic își află puterea de seducție în exploatarea unor nevoi spirituale a omului și anume: nevoia, setea de frumos - Frumosul făcând parte, în antichitatea greacă, din „trinitatea valorică
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
e împrumutată de la Caragiale, cu toată acea observare exclusivă a conduitelor verbale, fără capacitatea poeziei directe, fără viziune a naturii și fără limbaj rafinat. Economia schițelor e perfectă, ceea ce explică cum prin mijloace așa de simple se pot căpăta efecte emoționale atât de durabile. Fără a fi poet ca Sadoveanu, Brătescu-Voinești ocupă în literatura română un loc remarcabil prin originalitatea indiscutabilă a duioșiei lui. I. A. BASSARABESCU Romantismul provincial se exemplifică în redusa activitate nuvelistică a lui Ioan Al. Bassarabescu (*1871
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Cassirer 9 afirmă că deși limbajul este asimilat deseori rațiunii, fiind considerat adevăratul izvor al acesteia, această accepțiune nu ilustrează decât o parte din sfera de semnificație a termenului. Astfel, alături de existența unui limbaj conceptual, vorbim de realitatea unui limbaj emoțional, iar alături de limbajul științei și al logicii, identificăm un limbaj al creației artistice. Importanța limbajului, afirmă Cassirer, rezidă în medierea pe care o realizează între om și lume, între om și semenul său, între om și sine însuși. În raporturile
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unor analize calitative ulterioare. 6.2.1. Analiza semantică Softul LIWC (Linguistic Inquiry and Word Count), realizat de University of Texas at Austin și University of Auckland, New Zeeland, pleacă de la premisa că limbajul verbal prezintă informații prețioase privind caracteristicile emoționale și cognitive ale locutorilor. În esență, programul primește la intrare mai multe fișiere text, în care cuantifică ocurențele unităților lexicale, grupate anterior în clase semantice, realizând astfel o analiză cantitativă a inventarului lexical al unui corpus. Discourse Analysis Tool aduce
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]