12,743 matches
-
descrierea și valorizarea varietăților sale în lirica românească modernă, fără să țintească atât un tablou complet, cât unul elocvent. Analiza ipostazelor individuale atestă capacitatea criticului de a intui și identifica, de fiecare dată, mișcarea interioară a poemului, perspectiva imaginarului, dinamica eului liric, diferența specifică a universurilor sensibile luate în considerare. Tot o culegere de cronici literare este volumul Top ten (recenzii rapide) (2000), organizat însă diferit. Criticul comentează cărți de poezie apărute într-un interval de timp limitat (1995-1999), iar în
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
o panică interioară preia controlul, iar cuvintele de pe pagină devin niște simboluri mult mai puțin inteligibile decât atunci când stătea la locul său. Când se găsește într-un mediu în care securitatea personală îi este asigurată și când se convinge că eul nu-i este amenințat în nici un fel, atunci este liber să perceapă simbolurile de pe pagină într-un mod diferit și chiar să recunoască elementele diferențiatoare din cuvintele asemănătoare, să aibă acces la înțelesuri parțiale și să le combine - altfel spus
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
auzi aceste voci, delicate ale impulsurilor din interior, „sugestiile naturii tale animalice” (the hints from your animal nature), nu numai din partea asemănării lor cu specia, dar și din a propriei tale unicități. Maslow găsește aici un foarte interesant paradox al eului. Pe de o parte, este vorba despre descoperirea propriilor idiosincrasii, a felului în care cineva este diferit de toți ceilalți din întreaga lume. Pe de altă parte, totul pomenește despre descoperirea propriei legături cu specia, despre propria umanitate. Maslow îl
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
două ori pe zi. Această experiență menționată, spune Maslow, s-a întâmplat o singură dată, dar el putea da foarte multe alte exemple asemănătoare. Trebuia cercetată generalitatea repetiției, a învățării prin repetare, exercițiul (Holt, 1964). Experiențele în urma cărora e descoperit eul intrinsec sunt apte pentru a fi considerate momente unice, și nu acumulări lente ale unor bucățele, segmente solidificate. (Maslow argumentează că e imposibil de repetat, spre exemplu, moartea tatălui cuiva.) Acestea sunt experiențele în care se descoperă identitatea (the experiences
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
literare”, „Cultura poporului”, „Revista Moldovei”, „Transilvania” ș.a. Poeziile sale de început nu sunt cu totul desprinse de influențe, însă cultura poetică întinsă și condeiul dibace se completează. Poetul îi cere muzei „glas de clopot” pentru cuvânt, iar micile frământări ale eului, concertate, susțin dorința de mântuire a lumii de tot ce are rău. În cântecul despre natură, iubire, suferință, viață, expresia traduce o sensibilitate modernistă. Adesea G. se află sub tutela lirică a lui Eminescu, dar intuiește adierea unui „cântec nou
GHERASIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287243_a_288572]
-
în țările fondatoare a Uniunii Europene există un spirit comunitar puternic exprimat într-o sferă publică orientată spre valorile comune spațiului, concretizat în exercițiul permanent al dialogului și al deliberării. Ce se întâmplă în țările care au aderat recent la EU? Acestea beneficiază de fondul de europenitate deja constituit de către EU, și, în același timp, aplică reglementările de la Bruxelles, devenite normă pentru toți decidenții interni. Spațiul public românesc este deja dominat de mentalitatea că salvarea vine de la Bruxelles. Este adevărat, 70
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
puternic exprimat într-o sferă publică orientată spre valorile comune spațiului, concretizat în exercițiul permanent al dialogului și al deliberării. Ce se întâmplă în țările care au aderat recent la EU? Acestea beneficiază de fondul de europenitate deja constituit de către EU, și, în același timp, aplică reglementările de la Bruxelles, devenite normă pentru toți decidenții interni. Spațiul public românesc este deja dominat de mentalitatea că salvarea vine de la Bruxelles. Este adevărat, 70% din decizii se iau la Bruxelles, dar aceste decizii nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
descrie, fără rețineri, fenomenele de migrație care au afectat populația României. Este evident că nu toți emigrații în Ungaria sunt maghiari, la fel cum este cert că nu toți maghiarii s-au stabilit în Ungaria. Nu știm nici câți dintre eu erau din Secuime și câți din restul Transilvaniei. În plus, despre structura pe niveluri de instrucție a migranților, permanenți sau temporari, nu avem informații. Dacă admitem cifrele din Sandu et al (ibidem) putem concluziona, totuși, că migrația externă a fost
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
personalității și de „autentificare” prin sexualitate e iluzorie, golul îl acaparează, iar moartea apare spectral în trupul viu. Glisând, ca de obicei, spre maniere literare în vogă, A. exploatează și aici, destul de superficial, filiera expresionistă ori apelează la tehnica scindării eului, la dezarticularea fluxului cronologic, memorie involuntară etc. Pe de altă parte, într-o mezalianță pe care nu a putut să o curme nici mai târziu, aduce în text virtuți pamfletare înrudite cu arta argheziană, dar și habitudini de gazetar vivace
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
Apare o scrisoare adresată de Paul lui Paul, scrisă la persoana întâi și adresându-se propriei copii, pe care o tutuiește. Paul cititorul se exprimă astfel: "Cum de-am putut eu să fiu atât de insensibil?". Dar cine e acest "eu" care vorbește? Cine-i cel care-l face "ticălos" pe celălalt "eu"? O problemă privind clonele este totuși prezentată aici ca rezolvată: copia electronică posedă puterea de a înregistra memoria, conținutul intelectual și emoțional al originalului. O clonare biologică, în
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
lucrarea lui Vaillant, comparată cu lista de mecanisme defensive a Annei Freud, lipsesc șase mecanisme: anularea retroactivă (utilizarea de cuvinte sau comportamente vizând negarea sau corectarea simbolică a unor gânduri, sentimente, gesturi inacceptabile); introiectarea (incluziunea fantasmatică a obiectului care ajută eul în detașarea față de obiectul exterior, real); izolarea (a unui gând, gest); regresia (o întoarcere spre moduri de exprimare imature, în confruntarea cu un pericol intern sau extern); întoarcerea împotriva propriei persoane (când agresivitatea pe care subiectul o resimte față de o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
analize cu studiile pe care Andi Mihalache le-a dedicat, în cadrul unei reflecții istorice mai ample, raportului pe care practicile patrimoniale și de consacrare monumentală îl întrețin cu sensibilitatea estetică și cu formarea identității moderne. Mă refer mai ales la "Eul modern în arta monumentelor de for public" și "Cultul eroilor și poetica evanescenței în secolul al XIX-lea", ambele cuprinse în Contribuții la istoria ideii de patrimoniu, pp. 33-69. Demonstrațiile profunde ale cercetătorului ieșean angajează temele "pierderii" și ale efemerității
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la modalité dans laquelle la presse catholique roumaine s'est présentée aux ces deux événements extrêmement importants dans le domaine de la communication, organisés sous le patronage du Vatican. Le Congres mondial de la presse catholique a été un événement qui a eu plusieurs éditions, étant organisé périodiquement, il était destiné aux spécialistes catholiques en presse, à l'intérieur de la communauté catholique universelle et avait le rôle d'adopter des directions communes en vue de développer la presse catholique dans le monde entier
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ospitalități extreme, ospitalitatea de sine, acordată sieși. Iată așadar că în această radiografiere a ospitalității în toate tipurile și categoriile ei, Alain Montandon identifică la Rousseau o ospitalitate solitară care nu mai înseamnă întâlnirea celuilalt în alteritatea sa, ci întâlnirea eului în celălalt. Mergând mai departe cu analiza sa, exegetul lărgește ideea de ospitalitate la scris și literatură și vede în autobiografie, pornind de la Rousseau, paradigma ospitalității interne în care eul se găzduiește pe sine pentru a se regăsi, a se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu mai înseamnă întâlnirea celuilalt în alteritatea sa, ci întâlnirea eului în celălalt. Mergând mai departe cu analiza sa, exegetul lărgește ideea de ospitalitate la scris și literatură și vede în autobiografie, pornind de la Rousseau, paradigma ospitalității interne în care eul se găzduiește pe sine pentru a se regăsi, a se accepta și a se reconstrui. În rescrierea pe care Gustave Flaubert o face Legendei Sfântului Iulian Primitorul, Alain Montandon vede o istorie legată de distanță și de atingere, fiindcă proximitatea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a dorinței sale. Se ciocnesc două dorințe, cea de a fi primit și cea de a primi care nu corespund deloc acelorași intenții și stârnesc numeroase neînțelegeri. Rousseau descoperă că dorința gazdei este interesată și că nu vizează persoana sa, eul său ci că, în această relație de subiect, el devine obiectul gazdei sale. Acest lucru se vede foarte bine în ceea ce i se întâmplă în 1731, într-o noapte pe care urma să o petreacă afară ("Era o suferință desigur
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
izolarea de ceilalți pentru a ajunge la o stare lipsită de contradicții și de ceilalți, în care Rousseau "nu ar avea nevoie decât de mine însămi pentru a fi fericit". Ospitalitatea nu înseamnă întâlnirea celuilalt în alteritatea sa, ci întâlnirea eului în altul. Dacă el se iubește prea mult pentru a-i urî pe ceilalți 310, este pentru că celălalt nu există decât în măsura în care face parte din sine. Și această perspectivă pigmalionescă a oaspetelui nu poate exista decât într-o relație imediată
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
unde se leagă de sine însuși". Cel mai bun prieten este el însuși deoarece el este cel mai transparent, cel mai independent (să ne amintim că nu există contract cu sine însuși). Prin aceasta autobiografia este paradigma ospitalității interne: aici eul se primește, se dăruiește, se dezvoltă în cea mai completă libertate pentru a se regăsi, pentru a se reconstrui, pentru a se accepta. Spațiul dedicat scrierii pentru sine, în opoziție cu cel dedicat scrisului pentru ceilalți, este cu adevărat cel
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cât timp anume, prin însuși faptul existenței sale și totul se împlinea cu ușurința cu care se întâmplă în vis"368*. Această indeterminare conferă o natură halucinatorie întregului episod. O astfel de indistincție 369 dezvăluie în miezul textului sentimentul unui Eu indistinct, cu limite nesigure (va trebui să așteptăm ca trupul să invadeze și să umple coliba lui Iulian pentru ca răsturnarea să aibă loc)370. Iulian percepe lucrurile în mod neclar, lipsit de precizie, ca și cum propriile sale preocupări interioare îi tulburau
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
am putut vedea deja cu sfântul Iulian Ospitalierul) ce se cere măsurată și păstrată. Gradele (ca și foițele de ceapă) sunt diverse și pot merge de la cea mai mare rezervă și discreție la fuziunea cea mai absolută. În măsura în care intimitatea afectează Eul, ea îi afectează și secretele, afectează și ceea ce nu putem să dezvăluim fără să ne destăinuim, și ceea ce nu putem dezvălui pentru că nu cunoaștem (iar străinul are un rol de revelator). De aceea, fiind o intruziune în inima casei, în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu sensibilitate și temperament diferite"). În cele din urmă, această traducere a sinelui în sine este pusă în evidență prin scrisul jurnalului intim, loc de mare ospitalitate care găzduiește foarte generos și fără mari constrângeri confruntarea față în față a eului și a existențelor sale651. Auto-ospitalitatea, adică ospitalitatea sinelui față de sine, nu este posibilă decât pentru că se dezvăluie o stranietate inerentă ființei, care îl face pe Baudrillard să spună că "Celălalt este oaspetele"652. Ospitalitatea celuilalt ca ospitalitate a sinelui față de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
368 Trad. rom. cit., p. 66 (nota trad.). 369 Didier Anzieu, în Le Moi-peau (Dunod, 1985), reamintește lucrările lui Paul Federn care se interesează de tranziția între veghe și somn, între somn și veghe, și mai mult la nivelul vigilenței Eului. Federn este un gânditor al limitelor care gândește limita nu ca un obstacol sau barieră, dar precum "condiția care permite aparatului psihic să stabilească diferențele în interiorul lui el însuși", D. Anzieu, op. cit., pp. 86-87). 370 D. Anzieu a atras atenția
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
limitelor care gândește limita nu ca un obstacol sau barieră, dar precum "condiția care permite aparatului psihic să stabilească diferențele în interiorul lui el însuși", D. Anzieu, op. cit., pp. 86-87). 370 D. Anzieu a atras atenția asupra sentimentului primar al unui eu nelimitat care va fi reexperimentat în depersonalizare sau în anumite stări mistice; el îl citează pe Federn în această privință: "Când o frontieră a Eului este încărcată de sentimentul libidinal intens, dar nu este aprehendată în conținutul său, rezultatul este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Anzieu, op. cit., pp. 86-87). 370 D. Anzieu a atras atenția asupra sentimentului primar al unui eu nelimitat care va fi reexperimentat în depersonalizare sau în anumite stări mistice; el îl citează pe Federn în această privință: "Când o frontieră a Eului este încărcată de sentimentul libidinal intens, dar nu este aprehendată în conținutul său, rezultatul este un sentiment de extaz; când, pe de altă parte, el este doar aprehendat și nu este simțit, survine un sentiment de stranietate" (Federn, citat de către
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
tuturor exceselor" (Landolfi, op. cit., p. 135). 449 Landolfi, op. cit., p. 42. 450 Referitor la ermit, Sylvain Floch's scrie: "Această punere la secret, prescrisă de către sacru, răspunde unei aspirații aparent paradoxale: aceea de a permite conștiinței retrase să regăsească integralitatea eului dezintegrat de rana inițială. [...] Contemplativii se izolează în incinte materne pentru a scăpa de dispersia sufletului în tumultul Istoriei și a regăsi astfel interioritatea unei lumi unde nu (se pe)trece nimic, (în Le secret, studii reunite de B. Bertrandis
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]