15,241 matches
-
constatate. Violatorii, în totalitate insensibili față de suferința victimei în descrierea violului, evocă cel mai adesea starea lor de activare sexuală și mai puțin normele morale împotriva acestor acte (Rice, Chaplin, Harris și Coutts, 1994 citat de Malamuth, 1998). Unii autori insistă asupra factorilor motivaționali implicați în agresivitatea sexuală. Preferința pentru un anumit tip de sexualitate a fost avansată pentru a explica comportamentul violatorilor. Alți cercetători sugerează că procesele cognitive indirecte cauzează acest gen de agresiuni. Diferența dintre violatori și ceilalți agresori
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
tradițiile și obiceiurile locurilor. Mi-am propus ca în modul cel mai sincer să zugrăvesc, pe scurt, cele mai importante momente, întâmplări, fenomene din viața locuitorilor hudeșteni și ai satelor din comuna noastră. Este posibil și sunt conștient ca să fi insistat mai puțin despre unele persoane și poate chiar personalități și să nu-i fi amintit deloc. îmi cer în mod sincer iertare. Se mai poate ca eu să fi văzut un eveniment sau un fapt ca fiind important sau mai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sat). Văzând grija manifestată față de om, cetățenii au venit cu fel de fel de propuneri: să se facă farmacie, să fie casă de nașteri, să fie două saloane pentru internări, să fie un cabinet stomatologic încadrat cu un dentist. Alții insistau ca punctul să fie dotat cu un aparat Röntgen pentru raze la plămâni. Văzând atâtea propuneri, d-nul Poraicu mai promitea câte ceva. Așa s-a întâmplat că într-una din zile o serie de cetățeni, în special bătrâni, pe când d-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de viață de parcă m-ar fi îmbiat să rămân până noaptea acolo. M-am uitat la stejar și parcă mi-ar fi spus: să nu te apropii de mine acum, să vii la vară să mă vezi. Și parcă am insistat cu privirea , iar el miar fi confirmat încă o dată spusele. Pentru o clipă viața mea devenise frumoasă în minunata tovărășie a bătrânului stejar. Mai jos era puternicul izvor cu vocea lui tremurândă și care, din nou parcă-mi suna în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Consiliul, în ședința din 9 noiembrie 1934, a avizat efectuarea schimbului între tezele de doctorat ce se susțineau la Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale și Facultatea de Medicină cu subiect de Medicină legală și Accidentele muncii. Dr. Poenaru-Căplescu insistă nemăsurat de mult pentru satisfacerea unor noi doleanțe ale sale în domeniul promovării cursului său și a conferinței care era de fapt, o anexă didactică pe lângă Catedra de Medicină Legală. În urma discutării unui asemenea raport, pe care Consiliul îl consideră
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
mă paște și pe mine, pe noi toți.... Ca medici ne confruntăm cu nepăsarea crasă a administrației față de omul bolnav din cauza hranei, a lipsei de medicamente, din cauza condițiilor criminale în care suntem obligați să stăm. Stăruim să căpătăm medicamentele elementare, insistăm să acordăm îngrijiri și celor proscriși, care nu au acces aici. Pentru cei din zarcă, internarea în această infirmerie nu-i posibilă decât cu aprobarea ministrului de interne, Alexandru Drăghici. Așa se explică numărul mare de decese în rândul oamenilor
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
chimioterapie, și nu în ultimul rând adăugându -se viziunii clinice a chirurgilor, conduc la progrese importante în deosebi în chirurgia nou născutului și a copilului mic, cu îmbunătățirea remarcabilă a prognosticului și a evoluției postoperatorii. Ni se pare oportun să insistăm ceva mai mult asupra lucrării Chirurgie Infantilă de Urgență (Ed. Medicală, 1958). D. Vereanu, M. Socolescu, T. Steinbach, în care se realizează o largă deschidere în pregătirea pediatrilor și mai ales a chirurgilor pediatrii, aceștia găsind în carte descrierea particularităților
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
biliare extrahepatice” Ed. Medicală 1957; cu Emil Papahagi „Chirurgia stomacului”, Ed. Academiei 1969; cu M. Ciurel „Chirurgia Pancreasului” Editura Academiei 1970. Lucrările au originalitate și se bazează pe bogata experiență a autorilor. Accentul este pus în principal pe tehnica operatorie, insistându-se îndeosebi asupra tehnicilor adoptate în clinică, pe cercetări originale experimentale. A îndeplinit funcții cu putere de decizie în învățământ și organizare sanitară: Director de studii I.M.F. București (1947-1949); Rector al Institutului pentru specializarea și perfecționarea medicilor, Președintele Sfatului Medical
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ales în cazurile acute. Este vorba deci de medicul de prim contact care sa fie bine documentat cu cerințele ajutorului de urgență. Se folosește tribuna Uniunii Societăților de Științe Medicale, și se dezbat acutele probleme ale chirurgiei de urgență; se insista nu atât pe tehnici chirurgicale ci îndeosebi pe difuzarea cunoștințelor de medicină de urgență la nivelul primului eșalon al asistenței medicale: Medicina Generală. Cităm câteva din temele acestei dezbateri: la S.S.M; Secția de medicină generală, 15 noiembrie 1961; I.
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
bolnav, al cărui echilibru este atât de fragil. Una din complicațiile care tulbură cel mai frecvent evoluția postoperatorie în chirurgia pediatrică este insuficiența respiratorie acută. Experiența arată că traumatismul este uneori mai puțin responsabil decât infecția și de aceea se insistă atât de mult asupra asepsiei riguroase. De asemenea se recomandă - atunci când este cazul - traheotomia. Nu este acceptată cu ușurință, dar efectuată la timp util înseamnă mult mai puțin, pentru bolnav, decât urmările câtorva ore de anoxie. A fost practicată în
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
cei din Comitet ce au stat mai mult în legătură cu organizarea spitalului, ca și toți membri Consiliului, ce rând pe rând, și-au sacrificat timpul lor în administrația Fundației, să le exprim sincera mea recunoștință pentru încrederea ce mi-au acordat. Insist în special asupra modului în care s-a înțeles de Comitet să aleagă personalul medical ajutător. Funcționarea unei Instituții de asistență care posedă o bază științifică, nu poate da bune rezultate decât prin colaborarea bine stabilită între oameni care au
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
științelor medicale, care ne obligă să ne specializăm din ce în ce mai mult, creează între specialiști bariere artificiale și împiedică colaborarea între ei. Dezvoltarea înăuntrul aceluiași așezământ de servicii cu specialitățile cele mai importante, asigură această colaborare care lipsește aproape în toate spitalele. Insist în special asupra colaborării între medicină și chirurgie... O dezvoltare destul de mare ce sperăm să continuăm, a fost dată laboratoarelor de anatomie patologică, chimie, bacteriologie, serologie și hematologie. Ele vor servi în același timp analizelor curente și cercetărilor științifice în
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
oamenilor și nu-i vor mai trimite pe români în șomaj. Este, în cele din urmă, ordalia bunului simț. Băsescu și puterea ocultă a flăcării violet Fiecare român știe că presa românească și internațională de după alegerile prezidențiale din 2009 a insistat pe un subiect cu totul special: esoterismul în politica românească. Mai precis, puterea ocultă a misterioasei flăcări violet în alegerea președintelui României. Provocatoarea teorie aparține lui Victor Hrebenciuc, șeful campaniei electorale a lui Mircea Geoană. Nonconformista sa declarație a fost
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
urmăreau cu multă atenție mersul evenimentelor, în vederea adoptării hotărârii supreme. Se conturase un curent majoritar ce urmărea intrarea în război alături de Antanta, în vederea eliberării Transilvaniei și a Bucovinei. Cercuri politice mai restrânse se pronunțau pentru alianța cu Puterile Centrale; se insista asupra pericolului rusesc și a necesității eliberării, mai întâi, a Basarabiei. Constantin Kirițescu a explicat judicios, în Istoria războiului pentru întregirea României (1916-1919), existența celor două curente. Pentru mulți români, Puterile Centrale promovau „o politică brutală, cinică și ipocrită”, pe când
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
cele două tabere aflate în conflict exercitau presiuni tot mai puternice asupra statului român, disputele interne se accentuau, curentul filoantantist pronunțându-se cu intensitate sporită pentru intrarea în acțiune. Dacă o grupare în frunte cu Nicolae Filipescu și Take Ionescu insista în acest sens, Ion I. C. Brătianu și colaboratorii săi urmăreau obținerea mai întâi a garanțiilor absolut necesare împlinirii unor promisiuni formulate la început în termeni vagi. Împreună cu mai mulți fruntași ai Partidului Conservator, Constantin Stere (în contradicție cu poziția conducerii
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
dintre ea și Rusia. Prin articolul următor, împăratul Alexandru I primea mediația lui Napoleon pentru încheierea păcii cu Poarta. Tot prin acest tratat, Napoleon se îndatora să evacueze provinciile pe care le lăsa Prusiei și printre care era Silezia. Rusia insistase mult spre a încheia pace numai cu Franța (spre a avea mână liberă față de Poartă), dar Napoleon refuzase cu îndârjire „să trateze despre pace fără aliații lui, printre care Poarta este cel dintâi”. Tratatul de la Tilsit era însoțit de două
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
că nu este caz de a proceda la împărțirea Turciei, deoarece Poarta s-a grăbit să primească medierea Franței. Aceste tratative de pace nu putură să înceapă, deși Poarta trimisese solului ei la Paris, instrucțiile și puterile trebuitoare, din cauză că Rusia insista pentru modificarea prealabilă a condițiilor armistițiului de la Slobozia. Este mai mult decât probabil că, la Tilsit, Napoleon promisese verbal lui Alexandru Țările Române, dar nu specificase lămurit compensația ce o cerea în schimb, lăsându-1 să creadă că această compensație va
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Time”, care scria: „Tito este un porc de câine, dar este porcul nostru de câine.” În planul relațiilor internaționale se plasează articolul „Clica fascista a lui Tito, ațâțătoare de război în Balcani”, semnat de șeful comuniștilor bulgari, Todor Jivkov, ce insistă pe componentă militară. Se construiesc fortificații, porturi, șosele, aerodromuri, cresc importurile de armament, „sosesc sute de foști specialiști militari hitleriști și specialiști militari americani, care reorganizează armata iugoslavă și care învață pe ofițerii și aviatorii lui Tito să mânuiască armamentul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
criză generală a capitalismului s-a ascuțit grav, cînd în lumea capitalista există 45 milioane de șomeri”. Un alt fruntaș comunist maghiar, Gabor Peter, membru al Comitetului Central, oferă opiniei publice din țara noastră materialul intitulat „Gestapoul Tito-Rankovici”, unde se insistă pe rolul de agenție de spionaj jucat de O.Z.N.A. (Secția de apărare a poporului), instituție creată de Tito încă din anii războiului „cu ajutorul mârșavelor metode folosite de vechea poliție regală sârbă, de serviciile de spionaj ale imperialiștilor din Occident
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Generalul Collins, șeful Statului Major al armatelor americane de uscat, inspectând Iugoslavia „a rămas foarte mulțumit de Tito, de miniștrii, de generalii și de ceilalți ofițeri superiori titoiști”, intervenind pentru a se da Belgradului arme „moderne și grele”. Aceeași strategi insistă mult să unească sub comanda americană și engleză forțele armate ale Iugoslaviei, Greciei, Turciei și Italiei, ce urmează să apere zona Mării Mediterane, dar să aibă și un rol activ în sectorul Dunării Inferioare și regiunilor de sud-vest ale Uniunii
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
pe mâinile călâilor titoiști”. Aceeași instanță finaliza în octombrie procesul „unui grup de trădători aflați în slujba Legației Franței”. Trei dintre ei au fost condamnați la moarte, tot atâția la închisoare pe viață, iar restul la ani grei de temnița. Insistând pe problema sârbilor din Banat vom aduce în discuție faptul că începând cu 14 noiembrie 1950, „chiaburii titoiști” din zona fac subiectul tragicelor deportări în Bărăgan. În iunie 1951 aproape zece mii de familii (însumând circa 50.000 de oameniă ce
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
scuze pentru greșelile săvârșite de administrația lui Stalin. Relațiile bune dintre cele două state nu au fost dublate, ca în celelalte cazuri, de raporturi pozitive între partide, aceasta pentru că Tito clama cu voce tare necesitatea democratizării legăturilor dintre țările socialiste, insistând pe dreptul acestora de a-și alege singure propria cale de evoluție. Pe acest fond, a sprijinit încercările reformatoare ale lui W. Gomulka în Polonia sau, mai tarziu, tendințele de emancipare ale lui Gh. Gheorghiu-Dej. Moartea lui Stalin nu a
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de la amintitul eveniment s-au desfășurat pe fondul muțeniei și al secretului de serviciu. Cei mai mulți dintre angajați au adoptat imediat varianta oficială a colegului lor aflat în culpă, cel puțin declarativ. Ceilalți, puțini la număr, au refuzat să se pronunțe, insistînd să vorbească în afara instituției, într-un cadru neoficial și sub garanția anonimatului. Ei și-au acuzat colegii de complicitate cu gardianul criminal pe motivul înrudirii cu acesta, sistemul penitenciar stimulînd angajarea rudelor și înrudirea dintre cadre. În aceeași măsură i-
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Mulți specialiști au considerat cei doi termeni sinonimi. Distincția dintre cele două concepte e făcută mai ales în literatura germană, unde Kultur reprezintă expresia spirituală a unei comunități, iar Zivilisation aspectele materiale și tehnice ale unei societăți 10. Nu voi insista asupra asupra teoriilor care consideră civilizația o extensie a culturii (în special A. Bondrea: "Civilizația nu e altceva decît cultura în acțiune"11). Pentru simplificarea analizelor ulterioare, să acceptăm perspectiva lui Simion Mehedinți: "Civilizația și cultura sînt noțiuni fundamental deosebite
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
avut parte deloc în tot acest timp, datorită iluminării artificiale permanente. Am slăbit 6 kilograme mîncînd pîine uscată și mîncare pe care și cîinii ar refuza-o, încercînd să evit cioburile de sticlă și sîrmele strecurate în ea. Nu mai insist asupra detaliilor pentru că acestea sînt nenumărate, dar, oricum, normele de încarcerare erau mai mult decît spartane și sfidau toate caracteristicile condiției umane... Neavînd cu cine vorbi, am avut numai de pierdut, inclusiv pe latura spirituală, fapt concretizat la ora actuală
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]