12,623 matches
-
Govardhan și îl ține desupra oamenilor asemenea unei umbrele. Poveștile despre jocurile sale cu (păstoritele) din Vridanavana, în mod special cu Radha( fiica lui Vrishbhanu, unul din primii locuitori din Vrindavan) au devenit cunoscute că și au fost în mod liric descrise în poezia lui , autorul cărții . Acesta a devenit un aspect important al dezvoltării mișcării de adorare() a lui Krishna, care include adorarea cuplului . La întoarcerea sa în Mathura ca tânăr, Krishna îndepărtează și ucide pe unchiul sau după mama
Krishna () [Corola-website/Science/309088_a_310417]
-
sau latinești (în vremea Daciei romane). De aceea, genurile muzicale și instrumentele de care se vorbește sunt, de cele multe ori, echivalate prin concepte similare din patria autorului. Autorii identifică genuri muzicale precum oda (în caracter epic, eroic), peanul (cântec liric), epoda (descântec) sau "torelli" (bocetul). În schimb, ca datării, vom întâlni instrumente specifice grecilor (liră, kithară, "aulos" - fluier), instrumente romane (mai noi: cornul, tuba, "tibia" - echivalentul latin pentru "aulos"), dar și varietăți cu alte origini (naiul, buciumul). Muzica Evului mediu
Folclorul muzical românesc () [Corola-website/Science/309111_a_310440]
-
în istoria eminescologiei noastre. Structurat în ediția princeps în cinci volume, editate de Alexandru Rosetti la editura cea mai prestigioasă din epoca interbelică, "Editura Fundațiilor Regale Carol al II lea", cartea reprezintă cea mai completă a universului eminescian, de la cel liric, la teatru, proză sau publicistica literară sau politică. Primul volum conține o descriere exhaustivă a operei, cel de-a doilea conține izvoarele filosofice și culturale în capitolul "Eminescu în timp și spațiu", un al treilea capitol intitulat " Filosofia teoretică" trece
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
Republicii Populare Române. Titlul romanului " Scrinul negru" provine de la un obiect de mobilier real, un scrin de culoare neagră, care i-a aparținut lui Călinescu. Romanul publicat în 1933 a fost o tentativă a autorului de a scrie un roman liric, pornind de la modelul grecesc al romanului lui Longus, "Dafnis și Chloe". Criticii interbelici au remarcat la unison schematismul său, absența analizei psihologice, descrierea "casei cu molii", dar și tinerețea eroilor Jim, Vera și Bobby... Cel de-al doilea roman scris
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
nicio repetiție. După care apare o mică repetare a trio-ului și apoi totul se încheie cu o codă abruptă. Adagio molto e cantabile - Andante Moderato - Tempo Primo - Andante Moderato - Adagio - Lo Stesso Tempo. Durata - ap. 16 mins. Această mișcare lirică în si bemol major, este totodată și lentă și este într-o formă de variație liberă. Prima variație, ca temă, are măsura de patru timpi - 4/4. A doua are măsura de 12/8. Variațiile sunt separate de măsuri de
Simfonia nr. 9 (Beethoven) () [Corola-website/Science/309257_a_310586]
-
este o formație britanică de rock progresiv formată la Londra în 1968. Muzica lor utilizează aranjamente complexe, schimbări dinamice și metrice dramatice, o varietate de stiluri muzicale, aptitudini muzicale excepționale, armonii vocale și un stil liric unic. Din iunie 2015 formația este alcătuită din Jon Davison (solist vocal, chitară), Steve Howe (chitară, vocal), Billy Sherwood (chitară bas, vocal), Geoff Downes (claviaturi) și Alan White (tobe, percuție). este una dintre cele mai apreciate și celebre formații de
Yes () [Corola-website/Science/310434_a_311763]
-
groapa cu lei, Oedip, Sisif, Ovidiu, Orfeu, Don Quijote și Hamlet, toate transpuse în spațiul câmpiei eterne...» (SSra, I, 240). Tot cu privire la poezia lui George Alboiu, criticul Laurențiu Ulici a observat că «esențială și prezentă în fiecare „act” este tentativa eului liric de a-și asuma convingător și expresiv o foarte grea condiție, anume de a fi simultan creatorul și mar¬torul universului străjuit de „câmpia eternă” și de „muntele singur”, de a fi, cu alte cuvinte, în același timp cel ce
George Alboiu () [Corola-website/Science/310536_a_311865]
-
mine însumi / și-acea secundă / nespusă nimănui de nimeni / mă va sparge hotărât / când trupul retezat de viață / pe sine însuși se contemplă / și dovedindu-se el cel mai puternic / resoarbe înapoi tot ce-a văzut..." (HSfer, 72). Eroul său liric - din "Sfera gânditoare" îndeosebi - se relevă drept „Omul-Phoenix“: "... plângi suflete / cu lacrimi însă de aripi / noianul care n-ai știut / și n-o să știi să îl aprinzi / de lucruri și de gânduri / de cuvinte / (...) // în fața ta cad uriașe focuri în
Grigore Hagiu () [Corola-website/Science/310533_a_311862]
-
de creație înțeles ca „domesticire“ în formele perfecte, a obscurelor impulsuri sufletești, ordonare prin contemplație a haosului interior.» (PPg, 156). În volumele de versuri publicate de Ilie Constantin, în România, înainte de 1973, anul autoexilului său francez, se revelează «un eu liric profund-paradoxist, elansându-se în „sondarea“ spațiilor memoriei și a „spațiilor“ dintre semnificanți și semnificați, cultivând mai rar „stările de grație“ și tot mai frecvent stările rezultate din izbirea acestui Eu de limitele tragic-existențiale, de la angoasă și stress, la alienare, la reificare
Ilie Constantin () [Corola-website/Science/310574_a_311903]
-
Timișoara, 1997. "Generația '80 în proza scurtă" (în colaborare cu Gheorghe Crăciun), Editura Paralela 45, Pitești, 1998. Sever Bocu, "Drumuri și răscruci. Memorii" (în colaborare cu Cornel Ungureanu), Editura Marineasa, Timișoara, 2005. Nicolae Ivan, "Istoria a două secole de teatru liric la Timișoara" (în colaborare cu Smaranda Vultur), Editura Marineasa, Timișoara, 2006. Ion Monoran, "Eu însumi", Cartea Românească, București, 2009 (în colaborare cu Daniel Vighi). Chef cu femei urâte. Cele mai bune povestiri 1995-1996", antologie de Dan-Silviu Boerescu, Editura Alfa, București
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
apoi în cel al Margaretei din Faust de Gounod. În scurt timp, ea a reușit să devină favorita publicului. Aparițiile sale la Radio Kol Israel, acompaniată de pian sau de orchestră au fost foarte apreciate. Posesoare a unui glas sopran liric, versat pe toate registrele, Mizzi Locker a stăpânit un repertoriu bogat, de operă, operetă, și cântece populare ale diverselor popoare. Uneori a cântat în duet, cu Lika Sade și cu Celina Alfandary. În stagiunea 1954 - 1955, sub organizarea Societății Dante
Mizzi Locker () [Corola-website/Science/310783_a_312112]
-
creației naționale. După absolvirea Conservatorului, Elisabeta Neculce-Carțiș a cântat în corul Radiodifuziunii Române sub bagheta compozitorului și dirijorului Gheorghe Danga.Elisabeta Neculce-Carțiș a fost angajată solistă a Operei Române din București de la data de 1 ianuarie 1959. Pe prima scenă lirică a țării, cântăreața a slujit în primul rând acel repertoriu către care o îndreptau în chip firesc calitățile aparte ale vocii sale, dar și cultura artistică specifică. A fost căsătorită cu Teodor Carțiș, compozitor și dirijor al Corului de Copii
Elisabeta Neculce-Carțiș () [Corola-website/Science/310782_a_312111]
-
de Britten, în care a realizat un rol de compoziție, depășind cu naturalețe dificultățile unor contururi melodice complicate, putem totuși afirma că ea s-a evidențiat înainte de toate prin relevarea nobleței liniei muzicale din capodoperele cele mai sublime ale artei lirice, cu o preferință marcată spre operele germane; o destinau acesteia natura aparte a frazării, felul de a-și conduce glasul, culoarea vocală. Cu toate acestea, interpreta nu s-a ancorat într-o unilateralitate stilistică: mărturie stau versurile reușite date unor
Elisabeta Neculce-Carțiș () [Corola-website/Science/310782_a_312111]
-
puneau în versuri desfrâul și certurile cu tovarășele lor "vivandierele". Beția, excesele erotice, rivalitățile profesionale, etc. constituie tema multor cântece, iar de cele mai multe ori au un limbaj violent și licențios. Poezia epica În Peninsula Iberica a fost cultivat, alături de genul liric, si genul epic. Cea mai importantă opera a acestui gen este "Cantar de Mio Cid" ("Cântecului Cidului"), biografia versificata și semilegendară a unui erou național din timpul luptei împotriva arabilor. Existența unor autori de epopee, în Portugalia, a fost recent
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
în afara celor vreo 500 de ode, elegii, sonete etc). Opera să însă nu-i va putea asigura o viață liniștită, încât marele poet va trăi în sărăcie și va muri, bolnav de ciumă, la vârsta de 55 de ani. Compozițiile lirice ale lui Camões oscilează între următorii doi poli: o lirica intimă, în care autorul da glas experienței sale personale, si o poezie pură, în care incearca sa transpună sentimentele și temele într-un plan formal epurat de orice emoție. Poezia
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
și scurt, care se supune unui concept și, uneori, unui fapt bine calculat; unele versuri par proverbe. Cunoscut ca si poet, Eugénio de Andrade câștiga în 2001 "Premiul Camões" pentru întreaga activitate literară. Este unul dintre cei mai mari poeți lirici din literatura portugheză. El este marele poet al dragostei vremurilor noastre. În semptembrie 2003, a primit premiul de poezie "Pen Clube Português" pentru opera să "„Os sulcos da șede”". Secolul al XX-lea începe cu Râul Brandăo care face parte
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
proza este adevărata să vocație. Neorealismul a dat trei prozatori excelenți: José Marmelo e Silva, care are câteva povestiri și romane de tip tradițional; o proza admirabil de detașata și libera. Manuel de Fonseca, ce a evoluat de la o proza lirica, evocatoare, vădit influențată de Trinidade Coelho, la o tentativă de român epico-dramatic ce pare o transpunere în proza a tehnicilor cinematografice ale lui Eisenstein (puțini știu să redea că el dinamismul acțiunii în aer liber); Fernando Namora, ale cărui opere
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
tehnicilor cinematografice ale lui Eisenstein (puțini știu să redea că el dinamismul acțiunii în aer liber); Fernando Namora, ale cărui opere sunt numeroase și inegale, știe să creeze atmosferă, climat psihologic și personaje autentice, dar nu renunță la un climat liric foarte lusitan. Din 1926, unele cauze de natură externă au făcut aproape imposibilă reprezentarea pieselor care ar fi pus în discuție ideile și instituțiile vremii. Această situație a dus la o inerție care s-a verificat, în Portugalia, la nivelul
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
peste toate acestea, îmbrăcați-vă în dragoste, care este legătura desăvârșirii” (Ibid. 3, 14 ). Iar dacă Dumnezeu este iubire, atunci înțelegem de ce acest poet este un cântăreț înfocat al Iubirii. Din acest ocean fără margini izvorăsc toate apele creației sale lirice. Realitățile vieții și ale istoriei, transfigurate și primind aura veșniciei, devin pe harfa sa tot atâtea râuri care se reîntorc tot în el, găsindu-și și împlinirea, și desăvârșirea. În volumul " Locurile noastre sfinte" - o îmbinare fericită între poezie și
Traian Dorz () [Corola-website/Science/308803_a_310132]
-
Ungaria. În lagăr, artistul a realizat schițe și picturi din viața cotidiană a taberei de detenție. Toate lucrările făcute în această perioadă diferă total de creația sa anterioară. Dacă până atunci realiza o contemplare a peisajului românesc într-o manieră lirică și în spiritul semănătorismului, acum prin faptul că a luat el însuși parte la mizeria prizonieratului, lucrările sale sunt caraterizate de un realism crud. Deși majoritatea lor au fost distruse de un incendiu în anul 1935, în cele rămase posterității
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Eminescu era deja un cunoscut al familiei Kremnitz, fiind invitat în fiecare an să își petreacă sărbătorile de Crăciun aici. Atitudinea poetului trădează faptul că el nu iubea o femeie reală, ci imaginea ideală a feminității pe care o proiectase liric. Despre aceasta C. Popescu-Cadem scrie: MS 6441 București, 1879. Cunoscut sub denominația de „caietul roșu”. Pe forzatul III însemnare autografă Mite Kremnitz. Supracoperta din mătase roșie. Document transpus integral în format electronic. Achiziționat de la Georg Kremnitz prin intermediul prof. Octavian Schiau
Mite Kremnitz () [Corola-website/Science/308894_a_310223]
-
repertoriului companiei lui Alleyn, “The Amrial Men”, de-a lungul anilor 1590. Marlowe a scris de asemenea și poezie, incluzând, după cât se pare, și o epopee minoră, "Hero and Leander" (publicată cu o continuare de George Chapman în 1598), poezia lirică "The Passionate Shepherd to His Love (Pasionatul păstor iubitei lui") și traduceri din "Amoruri" (Ovidiu) și prima carte din "Farsalia" lui Lucan. Cele două părți ale piesei "Tamerlan" au fost publicate în 1590; toate celelalte piese ale lui Marlowe au
Christopher Marlowe () [Corola-website/Science/308940_a_310269]
-
fizionomii cât și ca imagini purtătoare de stări sufletești. Portretul intitulat "Cap de copil" din aceeași perioadă, a fost realizat într-o cromatică luminoasă și delicată, plină de gingășie și prospețime. În tablourile cu copii, Henția își exprimă o latură lirică și sensibilă a sufletului său, modelele fiind luate din realitatea de lângă el, de obicei proprii copii. În ele se vede influența pe care Pierre Prud'hon a avut-o asupra sa privind stilistica de reprezentare a umbrelor catifelate, a modului
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
tinerei femei a fost tratat cu simpatie caldă, cu înțelegere și a fost studiat în profunzime psihologică, profesionist și fără a fi abordat cu o mare determinare în a crea o asemănare a fizionomiei plastice cu modelul real. Dimpotrivă, boarea lirică specifică lucrărilor lui Pierre-Paul Prud'hon și grația inefabilă învăluie în mod evident atmosfera plină de o irealitate vaporoasă chipul portretizat. Toate aceste calități stilistice și de compoziție au fost prezente cu siguranță și în "Venera" și în celelalte pânze
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
Brew", care va apărea în 2000. Pe acest material sunt invitați solista Nina Hex, saxofonistul Arvid Thorsen și vocalul E. Kulde. Nordavind părăsește Carpathian Forest, care continuă cu basistul Vrangsinn, de la "World Destroyer", în timp ce Tchort preia postul de chitarist. Temele lirice ale trupei Carpathian Forest nu sunt doar despre Satanism, răutate, si Anti-Creștinism ci și despre sodomie, sadism, depravare sexuală și suicid. Ultimul album al trupei a apărut în 2006, la "Season of Mist", intitulându-se Fuck You All!!!!. Nattefrost, vocalistul
Carpathian Forest () [Corola-website/Science/309811_a_311140]