13,698 matches
-
ca la mort. Peste o săptămână și ceva am revăzut poporul adulmecând nesățios urmele eroilor noștri, și mi-am amintit că-l știam pe vânzătorul ăla de ziare și ar fi trebuit să-l Întreb ceva. Îi recunoșteam cu Întârziere obrazul plinuț și măsliniu și privirea de un verde indolent, care te duceau cu gândul la un soi de june-prim, din filme indiene gen Lanțul amintirilor sau O floare și doi grădinari. Era frate vitreg cu Laur, unul din cei șase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
la o astfel de treabă, să le aducă bucureștenilor la nas ziarul cu ultimele știri din Orașul Revoluției? Ar fi meritat mai mult de un leu efortul elocvenței sale, și oricum Își răcea gura de pomană. - Să vă fie rușine obrazului! Păcat de tinerii care și-au dat viața și sângele! Ca să faceți voi speculă și bișniță, d-asta a murit tinerii! Huooo! Unde-i domnu’ Iliescu să vă vază? Să vază pentru cine a murit tinerii! - Fute-te-ar câinii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Parcă-i ceva mai gras decât l-am pomenit cândva, iar privirea lui ostenită și Încercănată n-o să mă recunoască În veci. Pletele linse Încă-l arată un artist la viața lui pe acest crai de tobă, cu gușa și obrajii plini de urmele degetelor soioase ale poporului. Păi cum naiba? Și el este ce a fost, și mult mai mult decât atât. N-ar avea la ce să se căiască fiindcă n-a mers cu mine la tuburi de puț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
amenințător, scuturând brațul stâng și schițând un croșeu: Măi țâgane! - Hai, țuțule, că te-a scăpat țâganu’ de nămol. De mâine ies cu văru’ Relu pe plajă. Această veste Îi spori veselia. Râdea În hohote ce-i urcau sângele În obraji și făceau să-i strălucească ochii. - Nu-ți fac nici un cartof, măi țigane. Simțeam În râsul ei cât de tare se bucură că a scăpat de corvoadă prin arșiță și prin cioporul de lume În pielea goală. O să ieșim noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
obraznic și lacom de șaizeci și unu de kilograme, și io un bătrân răpciugos și pofticios. Dar deja nu mă mai aude mistuindu-mă pe Îndelete Între coapsele ei zdravene, pe care se sprijină În poziția unei broaște lingându-mi obrajii și gâtul. Îi ascult degetele fremătându-mi pe claviatura coastelor și fierbințeala limbii coborându-mi pe piept și pe pântece, În același timp cu fierbințeala virilității mele ce-i urcă pe pântece și pe piept, până-i scapă ca un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
lui Ningău, cu primii fulgi și vânt aspru. De câteva zile peste sat ningea într-una, ulițele erau înecate de zăpadă. Iarna începuse de timpuriu...Vremea rece a venit deodată, aducând gerul. Vântul se mai potolise, dar gerul îți crăpa obrajii. Se intra într-o iarnă deosebit de geroasă și aspră, „cum n-au mai fost multe”, cum spuneau sătenii. Au sosit și sărbătorile de iarnă... Cu colindele Crăciunului, corul seminariștilor, câți mai rămaseseră, după ce o parte au plecat să și caute
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
lovea cu dușmănie, parcă, în ferestre, în uși, în pereți... Copacii trosneau sub suflarea aspră a vântului... Crivățul gemea, șuiera, răscolea zăpada în troiene până în streșini. În zilele care au urmat Bobotezei, vântul se mai domolise, dar gerul năpraznic crăpa obrazul. Zăpada care începuse să cadă încă de la Sf. Nicolae, a trecut de cinci palme mari... străzile erau înecate. Ziarele vuiau de noile prefaceri... În umbră, nevăzut, țara se pregătea pentru noile schimbări, ale acelui an de foc.. Se aștepta și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
la dânsa, cu o căutătură înfricoșătoare în ochi... „..Da’ e’, n-o scos o vorbă, dragu’ moșului.. o vorbă măcar pân’ ș-o dat... înțălegi, păn’ ș-o ..!”, și strângând din măsele să crape.. o lacrimă i se prelinse pe obraz, până sub bărbie. „.. Sărmana fată, sărmana... Acu’i în Ceruri cu Îngerii..!”, scânci bătrânul printre lacrimi.. Apoi, omul care n-a fost văzut niciodată plângând, chiar plânse în hohote. Baltă stătea țeapăn ca o stâncă și asculta.. ar fi vrut
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ieșită din comun, abia mai șopti, cu icniri grele din piept... „ - Căpitane... m-a atacat prin spate, abia am tras focul de alarmă, apoi,.. apoi, mi-a sfârtecat pieptul... atunci am descărcat automatul, tot.. dar nu l-am nimerit.. Cu obrajii scăldați în lacrimi „Filologul” povestea tot mai greu... din ce în ce mai greu. „ - Îmi pare rău că nu ți l-am adus viu..! .. Îmi pare rău!..” „ - Ba da, Neagule... îi aici, viu..!”, se auzi glasul îngroșat, înfricoșător de îngroșat, al lui Cârțu, printre
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
limpezi. „ Plecați.. plecați, imediat, suntem împresurați !”, fură ultimele cuvinte ale lui Neagu,.. mâna îi slăbi strânsoarea, și capul îi căzu pe-o parte.. cu ochii în ochii lui Baltă. Căpitanul îl îmbrățișă strâns la piept și-l sărută pe frunte, obrajii îi erau scăldați în lacrimi.. fără să plângă. El era dintre aceia care plâng.. mâine... „ - Să-l îngropăm, fraților... să-l îngropăm creștinește !”. Baltă vorbi atât de grav.. cutremurător de grav, apoi, se închină și-l sărută pe frunte încă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
amândoi din bătaia armelor. Milițienii cu câini apăreau de după creastă în valuri. Baltă, fără grabă, îi luă în brațe, pe rând, și-i strânse la piept îndelung, sărutându-i pe frunte... „Sărmani prieteni... dormiți în pace !.. V-ați făcut datoria..!”. Obrazul îi era scăldat de lacrimi. Se ridică și se mai uită o dată la fostul seminarist, murmurând... „De-ar fi Moldova’n deal la cruce... „Părinte” ! De-ar fi..!”, și trecu într-un hohot înăbușit. Pe Baltă nu l-a văzut
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Când a simțit labele de dinainte pe umeri și răsuflarea caldă a câinelui în ceafă, s-a răsucit... câinele a icnit, dar, colții i s-au oprit în beregata lui. Un șuvoi de sânge cald, din gura câinelui îi scăldă obrajii și, simți că-l îneacă. Peste o clipă, frumosul animal încovrigit, călare pe Ichim, care îl strângea cu ultima picătură de energie. Între timp, Baltă cu Oanță și Ion Cârțu, își dădură drumul pe povârniș în prăpastie... Când s-au
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
până la ultimul cartuș. Lanternele s-au stins.. Glasul gros al lui Baftaliu a muțit pentru totdeauna... Într-o clipă,... totul amuți, doar ecoul trăsnetelor de arme.. mai plutea peste văi, înmulțindu-le... Cu Cârțu în brațe, strâns la piept, cu obraz lângă obraz, plânse... Plângea ca o mamă care și-a pierdut copilul... Acum putea plânge în voie.. nu-l vedea și nu-l auzea nimeni. Ion i-a fost cel mai apropiat prieten, din copilărie, încă... L-a iubit ca
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cartuș. Lanternele s-au stins.. Glasul gros al lui Baftaliu a muțit pentru totdeauna... Într-o clipă,... totul amuți, doar ecoul trăsnetelor de arme.. mai plutea peste văi, înmulțindu-le... Cu Cârțu în brațe, strâns la piept, cu obraz lângă obraz, plânse... Plângea ca o mamă care și-a pierdut copilul... Acum putea plânge în voie.. nu-l vedea și nu-l auzea nimeni. Ion i-a fost cel mai apropiat prieten, din copilărie, încă... L-a iubit ca pe mama
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
resemnare care-l uluia.. În ochii căruia i se putea citi, doar, un dureros regret că n-a fost vrednic să-și îndrume camarazii și să-i ducă la izbândă. Nu-i mai rămăsese decât să moară și el. În obrajii lui palizi, sângele năvălea în unde calde... trupul îi era scuturat de spasme... retrăia și clipele crâncene alături de morții din tranșeele de la „Cotul Donului” Și din infernul de la Harkov... Și, acum să moară aici... omorât de niște... pigmei..!”,.. Și, brusc
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
au văzut ultima oară,.. că mama lui era cam.. bolnavă. „Hau-hauuu... hau-hauuu !”, ăuitul se auzi din nou dar, mai tare, mai trist și mai prelung. „Oare, pentru cine..?!”, se întrebă din nou, cu mintea învălmășită. O frică dureroasă îi îngălbeni obrajii... și, fiori cu spini otraviți îi trecură prin tot trupul.Un dor nestăvilit, de casă, de mama lui, îi năpădi sufletul. De acolo, de sub Grințieș, încercă să deslușească, peste vale pe coasta Stânișoarei, poate o vede trebăluind prin ogradă. O
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
se întâmplă fară voia domnului..” Capitolul IX „POCĂIȚI-VĂ, PENTRU CĂ S-A APROPIAT ÎMPĂRĂȚIA CERURILOR” Ianuarie... 1948... Iarna era deosebit de geroasă și aspră. În zilele care au urmat Bobotezei, vântul, parcă, se mai domolise, dar gerul, încă năpraznic, îți crăpa obrazul. Zăpada trecuse de cinci palme mari, domnești... înecând, străzile... Ninsoarea încetase... Soarele, palid, se ivi într o spărtură de nori.. Câțiva fulgi de zăpadă, pufoși se mai zbat încă, pe la ferestre, vrând parcă să intre.. S-a sunat deșteptarea... Ne-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
am apropiat de el și l-am întors pe o parte, șoptindu-i... Întoarce-te, Grigore... hai, întoarce-te..!”. Dar, amintirea mi-a luat-o înaintea gândului... și, m-am pomenit că o lacrimă mi s-a rostogolit liniștit pe obraz, până sub bărbie. Cu câteva zile în urmă, am aflat la telefon, de la o soră de-a lui: „Vai di mini, domnule... Grigore s-o prăpădit... s-o prăpădit, domnule, an țărț..!”.. „L-o strâns Dumnezău, că tari bun mai
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu opinci în picioare, cu grimeaua strânsă pe frunte și înnodată sub bărbie, fără să scoată o vorbă, iar eu depănam mărunțel pe lângă dânsa. Când m-am uitat în sus, la dânsa, mi s-o părut că râde, dar pe obraz îi curgeau șiroaie de lacrimi..!”. Și, profesorul nostru, de greacă-veche, tăcu o vreme, poate.. ca să-și înghită lacrimile, apoi, după ce-și drese glasul continuă. „Pe aproape de amiază, am ajuns la iarmaroc, la târgu de vite. Acolo n-am zăbovit
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
gât, și tăcu.. zâmbindu-și sieși, apoi continuă. Atunci, am condus-o pe Alina... era și ea într-a cincea la „Oltea...”, Era subțirică, trupeșă, cu privirea lăsată în jos, semnul unei bune educații, nici de cinsprezece ani, avea un obraz curat, de fată cuminte; când râdea făcea gropițe în obraji că te apuca.. o furnicătură. Avea o fața dulce și luminoasă ca o salcie înflorită primăvara... de ziua Floriilor. Cu părul, de culoarea castanei coapte, împletit într-o coadă groasă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
condus-o pe Alina... era și ea într-a cincea la „Oltea...”, Era subțirică, trupeșă, cu privirea lăsată în jos, semnul unei bune educații, nici de cinsprezece ani, avea un obraz curat, de fată cuminte; când râdea făcea gropițe în obraji că te apuca.. o furnicătură. Avea o fața dulce și luminoasă ca o salcie înflorită primăvara... de ziua Floriilor. Cu părul, de culoarea castanei coapte, împletit într-o coadă groasă, sprâncenele frumos încondeiate, obrazul îmbujorat, buzele ca piersica răscoaptă,.. fata
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cuminte; când râdea făcea gropițe în obraji că te apuca.. o furnicătură. Avea o fața dulce și luminoasă ca o salcie înflorită primăvara... de ziua Floriilor. Cu părul, de culoarea castanei coapte, împletit într-o coadă groasă, sprâncenele frumos încondeiate, obrazul îmbujorat, buzele ca piersica răscoaptă,.. fata aducea cu dânsa un ușor parfum de primăvară. Atunci, mi-am învins timiditatea și am condus-o un „tur”, pe Lăpușneanu.. apoi la cofetărie.. Mi se părea că toată lumea se uita la noi și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
continuat să sacrifice tineri nevinovați și corpurile lor tăiate au fost împrăștiate pe câmpuri. Sunt cutremurat de grozăvia mitului și izbutesc să-mi găsesc pacea cu greu, numai când sosește Aia. Mă liniștesc doar când îi simt mângâierile mâinilor pe obrajii mei umeziți de lacrimi. Dar Îmi e de-ajuns să-i recunosc pașii sau glasul care-mi pronunță numele pe un ton inconfundabil. Nu credeam că o femeie poate avea un timbru atât de tandru atunci când pronunță numele unui bărbat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
numea, unul cu ochi mari, albaștri, și i-a zis: "Băi, tu știi că ofițerul acesta era să moară din cauza ta? Ăsta are copil acasă". I-a mai tras și el vreo două bucăți și și-a stins țigara de obrazul ăluia. M. M.: Ei, mai erau și prostii din astea. S. B.: Erau și abuzuri. Treci și dă-i!", m-au îndemnat. Eu n-am vrut să dau, am stat deoparte și asistam cu intermitență la ceea ce se întâmpla în
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Or, David pleca din Comandament suflând într-una în fluier, ca să nu ajungă în situația neplăcută de a găsi pe cineva într-o postură necorespunzătoare. Dacă găsea și în aceste condiții pe cineva în pat, se supăra tare, admonesta, bătea obrazul, dar nu raporta comandanților de baterie. Așa se instituia un fel de complicitate cu vinovații, care nu mai voiau niciodată să-l supere. Astfel, chiar și cei care mai trândăveau în timpul zilei se fereau să nu ajungă în situația să
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]