13,057 matches
-
particular, acasă. Din documentele folosite pentru un studiu pe care l-am întocmit asupra școlilor și pensioa nelor, dinainte de 1864, am observat că frecvența școlară creștea mult în preajma examenelor semestriale; adesea frecvența chiar se dubla. Mulți elevi se pregăteau în particular pentru primele două clase și erau prezenți numai la examenele semestriale, care se desfășurau cu public, fiind de față și oficialitățile. Numai pentru clasele a III-a și a IV-a, materia fiind mai grea, se cerea o frecvență regulată
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
repetenți și corigenți și de aceea directorul presimțea că și Mihai îi va face bocluc. La sfîrșitul anului școlar 1853-54, Șerban, Nicolae și Iorgu fuseseră declarați repetenți, așa că în anul școlar următor toți aceștia au repetat clasa, Iorgu învățînd în particular. În 1856/57 învățau în particular și Șerban și Iorgu. În 1858/59, nici unul din cei patru frați n-a scăpat de corigențe ori de repetenție și astfel, în anul școlar 1859/60 Șerban învăța în particular, clasa a VII
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
directorul presimțea că și Mihai îi va face bocluc. La sfîrșitul anului școlar 1853-54, Șerban, Nicolae și Iorgu fuseseră declarați repetenți, așa că în anul școlar următor toți aceștia au repetat clasa, Iorgu învățînd în particular. În 1856/57 învățau în particular și Șerban și Iorgu. În 1858/59, nici unul din cei patru frați n-a scăpat de corigențe ori de repetenție și astfel, în anul școlar 1859/60 Șerban învăța în particular, clasa a VII-a, la Sibiu, iar Nicolae repeta
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Iorgu învățînd în particular. În 1856/57 învățau în particular și Șerban și Iorgu. În 1858/59, nici unul din cei patru frați n-a scăpat de corigențe ori de repetenție și astfel, în anul școlar 1859/60 Șerban învăța în particular, clasa a VII-a, la Sibiu, iar Nicolae repeta clasa a VII-a, la Cernăuți, unde și Iorgu repeta clasa a V-a, iar Ilie, ajuns în clasa a III-a, se retrase, în iulie 1860, din cauza notelor rele20. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
situația școlară, discuția a devenit serioasă. În patru ani, el bătuse pasul pe loc, numai în clasa a II-a, dar a auzit că la Blaj s-ar putea promova mai repede, dacă el s-ar prezenta, ca pregătit în particular, chiar la sfîrșitul semestrului al II-lea din acel an școlar; pentru asta i-ar trebui niște bani, ca să poată pleca. Eminovici n-a fost de acord cînd a auzit de bani. Satul întreg ieșise cu greu din iarnă și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Anglia; rezidentă aproape un an la Richmond, lângă Londra; Yourcenar vizitează British Museum, vede bustul în bronz al împăratului Hadrian 1915 12 Se întoarce la Paris; își petrece vara în Provence 1917 14 Primele încercări poetice 1919 16 Educată în particular, își ia bacalaureatul la Nisa An Istorie Cultură 1903 Începe mișcarea sufragetelor în Franța. Primul zbor al fraților Wright Mann, Tonio Krüger; Henry James; Shaw, Om și Supraom 1904 S-a semnat Antanta Cordială între Franța și Marea Britanie Gourmont, Promenade
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
omului. Dacă se are în vedere doar un singur sistem, social sau numai un grup etnic de aceeași civilizație, se ivește riscul de a se considera reacțiile psihologice particulare, care nu sunt decât un răspuns foarte contingent la, un mediu particular, drept un tablou universal”. Același psiholog surprinde cu finețe câteva din cauzele care explică diferențele semnificative existente între diferitele colectivități etnice, relevând astfel largile posibiltăți pe care studiul frustrației le pune la îndemâna etnologului: „Societățile omenești nu sunt omogene din punct
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
care osmoza dintre politică și societate este cea mai profundă, deoarece singurele elemente care contează sunt grupările tradiționale și ierarhiile existente între aceste grupări și în cadrul lor. Astfel, nu există nicio arenă politică în sine, nici măcar una precar definită. În particular, nu există partide politice și adesea nici măcar un parlament. Birocrația însăși este extrem de limitată, cel puțin în țările cele mai tradiționale. Ceea ce caracterizează aceste regimuri este loialitatea individuală sau de grup care pornește la nivel de mici unități (de exemplu
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
peste tot. Unele societăți erau dominate de grupări largi sau de instituții care nu permiteau în niciun fel apariția entităților concurente. Statele autoritare controlau drastic grupurile și instituțiile, dar nici măcar cele liberale nu se caracterizau printr-o deschidere totală. În particular, o anumită complicitate între unele grupuri mai mari, precum patronatele sau sindicatele, părea să ducă, pe continentul european și în special în Scandinavia, la așa-numitele acorduri de "cartel". Acest tip de dezvoltare, care a ajuns să fie destul de comun
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
limitată, dar nu atât de limitată ca acolo unde predomină grupurile comunitare. Persistența entităților comunitare În al treilea rând, în toate societățile, grupurile comunitare continuă să joace un rol substanțial. Nici democrațiile liberale în general și nici țările vestice în particular nu sunt complet asociative, nici măcar în sensul mai puțin "pur" pe care tocmai l-am discutat. Unele grupări comunitare rămân adesea puternice, dacă nu în cadrul întregii națiuni, cel puțin în rândul unor grupuri și în anumite regiuni; în vestul Europei
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
special Statelor Unite, unde valurile de imigranți au schimbat caracterul structurii grupale de bază. Al doilea tip a caracterizat recent mai multe țări latino-americane, îndeosebi cele cu o populație amerindiană numeroasă. Grupurile religioase pot fi privite ca fiind mai "moderne". În particular, ele au o veche tradiție în formarea de asociații dependente, de la cluburi sportive la sindicate. Acest lucru este valabil mai ales în cazul bisericilor organizate ierarhic, cum este catolicismul. Asemenea dezvoltări apar de obicei când grupul religios se simte amenințat
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și deterministe" (Zukin, 1981: 362; Bruhn Jensen și Jankowski, 1991: 147-8). Acum este clar că aceste efecte sunt mai mult indirecte și mai puțin determinante. În primul rând există mai multă influență asupra informațiilor decât asupra valorilor și normelor. În particular, televiziunea sporește cunoașterea, dar nu modifică semnificativ normele, cel puțin pe termen scurt. Într-adevăr, chiar dacă mijlocul de comunicare este foarte părtinitor, efectul rămâne de obicei limitat, deoarece barierele psihologice ale formelor de comunicare preexistente și în special ale comunicării
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
naționale, sunt responsabili cu luarea deciziilor. Există și situații intermediare care sunt mai stabile, atunci când configurațiile instituționale conduc la o distincție clară între partid și luarea deciziilor la nivel guvernamental este cazul sistemelor prezidențiale în general și al Statelor Unite în particular, unde partidele par să aibă mai mult rolul de grupuri de presiune decât unul central în elaborarea cadrului politicilor. Astfel, partidele joacă un rol substanțial în luarea deciziilor doar într-o minoritate a țărilor. Însă chiar și în aceste cazuri
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în trei direcții, sunt toate întrucâtva nesatisfăcătoare ele lasă unele probleme nerezolvate, ducând de asemenea la diferențe substanțiale în puterea centrului și cea a entităților componente. * Schimbarea constituțională în sine trebuie îngreunată. Majoritățile necesare amendamentelor trebuie să fie consistente; în particular, pentru ca amendamentele constituționale să fie aprobate ar trebui să existe condiția ca cel puțin o majoritate a entităților componente să fie de acord. Totuși, chiar dacă ar exista o astfel de regulă, entitățile componente nu au o garanție totală, deoarece o
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sunt totdeauna egale camerei inferioare (Germania, Canada) (Wheare, 1963: 87-90). Există acum aproximativ tot atâtea legislative unicamerale câte sunt bicamerale. Sunt dificil de detectat diferențe majore între cele două situații. Unele țări cu adevărat liberale Suedia, Danemarca și Noua Zeelandă, în particular și-au desființat camera superioară aparent fără niciun efect negativ. Numărul legislativelor bicamerale este în scădere pe plan mondial, dar acest proces este lent. Majoritatea legislativelor bicamerale se întâlnesc în America de Sud și Caraibe (dar nu în America Centrală) și în țările
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cabinet. În primele, președinții proaspăt aleși selectează de obicei noi miniștri, în timp ce în cabinetele mai colegiale ale sistemelor parlamentare, plecarea prim-ministrului de multe ori nu implică și plecarea miniștrilor. Variațiile în longevitatea ministerială se datorează și factorilor culturali. În particular, par să existe tradiții diferite cu privire la gradul de remaniere periodică a cabinetelor. Contrastul dintre Suedia și Japonia este deosebit de puternic în acest context, din moment ce ambele țări au fost conduse timp de decenii de același partid și totuși diferențele în durata
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
culturale justifică și ele în parte diferențele dintre Austria și Germania (unde remanierile sunt rare), pe de o parte, și Marea Britanie și Franța (unde remanierile sunt mai frecvente), pe de altă parte. Ele justifică și variațiile între alte sisteme, în particular între sistemele prezidențiale. De exemplu, în Chile, atât în perioada regimului constituțional de până în 1973, cât și în timpul regimului militar care i-a urmat până la sfârșitul anilor '80, durata medie a miniștrilor în funcție a fost de asemenea puțin peste
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
militare din țările lumii a treia par a nu avea rezultate mai bune din punct de vedere economic decât guvernele civile (McKinlay și Cohan, 1975: 1-30). Totuși, alte generalizări făcute adesea în privința guvernelor nu au fost până acum confirmate. În particular, nu s-a stabilit dacă instabilitatea personalului ministerial are, în ce privește dezvoltarea socială și economică, consecințele negative care îi sunt adesea atribuite, deși poate avea un impact negativ asupra legitimității regimului (Kellner și Crowther-Hunt, 1980: 211-2). Concluziile care se pot trage
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
același timp să eludeze o măsurare exactă și chiar o evaluare mai largă. Personalitatea și trăsăturile de personalitate Mai întâi, există dificultăți care izvorăsc din caracterul relativ slab dezvoltat al studiilor de personalitate în general, și ale personalității liderilor în particular. Există încă multe controverse în jurul conceptului de personalitate în sine, întrucât personalitatea se referă la ceea ce este permanent, deși într-o lentă schimbare, în caracteristicile unui individ (Greenstein, 1969: 1-30). În plus, încă nu există nicio listă general acceptată de
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de lideri par mai puțin eficienți decât cei care au o viziune mai largă și care sunt preocupați de impactul acțiunilor lor atât asupra subordonaților imediați cât și asupra națiunii în general (de exemplu președintele american Reagan). Patologia conducerii în particular a conducerii revoluționare Din cauza acestor dificultăți, studiile asupra calităților personale necesare liderilor politici naționali tind să se concentreze pe unele tipuri de conducător și pe unele tipuri de situații. Multe analize anterioare s-au concentrat pe patologia conducerii, ca rezultat
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cabinet și președinții din sistemele prezidențiale limitate sunt cei ale căror puteri sunt de obicei limitate în lumea contemporană. Președinții autoritari tind să aibă puteri mari, uneori chiar depline. Rolul liderilor depinde în mod considerabil de calitățile personale și în particular de energia acestora. Nu există încă o determinare precisă a caracteristicilor psihologice esențiale unei conduceri eficiente. Și impactul liderilor are nevoie de o evaluare mai bună. În timp ce marii lideri au în mod clar o influență majoră, aceasta tinde să fie
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
fost create diverse mecanisme de control. Acestea se confruntă totuși cu probleme serioase. În primul rând, deoarece controlul se poate efectua doar prin intermediul agențiilor de control, acestea se confruntă, ca și cele controlate, cu probleme privind competența și mărimea. În particular, cu cât agenția de control este mai mare, cu atât exercitarea controlului tinde să fie mai puțin eficientă. Rezultă că acolo unde agențiile care trebuie controlate sunt mari, controlul va fi de asemenea mai puțin eficient. În al doilea rând
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
încă diferențe la nivel internațional în această privință. În unele cazuri, statul ca atare, într-o manieră oarecum impersonală, este privit ca având funcția de a asigura dezvoltarea societății. Aceasta a fost tradiția multor țări din Europa continentală și în particular a Franței. Specialiștii tind în acest caz să fie permanent responsabili de servicii în numele statului. În alte părți precum Marea Britanie sau alte țări anglofone, noțiunea că funcționarii publici se preocupă în primul rând de implementare este încă valabilă, iar generaliștii
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
etichetarea în acest fel a sistemului politic francez este corectă sau nu, o întrebare generală se impune, poate mai mult în contextul lumii a treia decât în cazul Vestului: există națiuni în care funcționarii publici în general și specialiștii în particular dețin cu adevărat controlul (Marceau, 1980: 48-78)? Statul administrativ sau tehnocratic: mit sau realitate? Într-o anumită măsură, toate statele moderne sunt state administrative, din moment ce multe decizii importante sunt în mâinile funcționarilor publici. De asemenea, aceste state administrative sunt într-
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mai eficient mod în care se poate realiza un raport mai bun între politicieni și funcționarii publici constă în a-i face pe membrii serviciilor publice să împărtășească valorile liderilor politici. Rolul funcționarilor publici în general și al specialiștilor în particular este atât de important încât uneori a apărut pericolul unei preluări complete în forma unui stat administrativ sau tehnocratic. Însă acest lucru este puțin probabil să se întâmple, din moment ce funcționarii publici nu au legitimitatea de a acționa pe cont propriu
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]