12,546 matches
-
neuroni, ca unitate principală a sistemului nervos a fost introdusă de anatomistul spaniol Santiago Ramón y Cajal. El a arătat ca neuronii sunt celule individuale care comunică între ele. O contribuție fundamentală la cunoașterea celulei nervoase în stare normală și patologică a constituit-o la vremea sa grandioasa monografie a lui Gheorghe Marinescu, "La cellule nerveuse" (Ed. Doin, Paris, 1909). Neuronii au mărimi cuprinse între 100-200 μm și 4-8 μm. Au un corp celular (soma) și un număr mare de prelungiri
Neuron () [Corola-website/Science/301524_a_302853]
-
cu mult 100. Insuficiența circulatorie acută indusă de factorii menționați mai sus duce la alterări ale funcțiilor celulare, la care organismul, in virtutea homeostaziei, răspunde prin: Este important de menționat că aceste intervenții ale organismului nu constituie în sine factori patologici. Ele se produc în mod normal atunci când apar variații ale volumului sanguin circulant, compoziției hidroelectrolitice a plasmei, a temperaturii corporale etc. Caracteristic șocului este faptul că ele sunt mult exagerate ca durată și ca intensitate în raport cu factorul care le-a
Șoc (medicină) () [Corola-website/Science/301543_a_302872]
-
dar importante din punct de vedere teoretic: Parcurgerea tuturor fazelor nu este întâlnită mereu, mai ales că aproape întotdeauna șocul ireversibil are ca finalitate moartea, orice intervenție terapeutică dovedindu-se a fi zadarnică, chiar la indivizi tineri și fără tare patologice anterioare. Poate avea o finalitate fericită chiar și fără intervenție terapeutică. Mecanismele homeostazice fac față cerințelor, iar reacțiile acestora nu sunt de natură a provoca dezechilibre în plus. Revenirea se face de obicei pe seama următoarelor căi de reglare: Apare la
Șoc (medicină) () [Corola-website/Science/301543_a_302872]
-
creat în 1969 de psihologul american George Weinberg, din cuvintele grecești "homos" (χομος), însemnând "același", și "phobikos" (φοβικός), "având frică de" sau "aversiune pentru". Homofobia nu este o fobie în sens tradițional, clinic, pentru că nu se referă la o reacție patologică, incontrolabilă față de homosexuali, ci la o atitudine cognitivă și emoțională negativă determinată de educație. Psihologii consideră că atitudinea negativă față de persoanele de orientare homosexuală nu este, de fapt, fondată pe experiența proprie, contact direct cu o persoană având această orientare
Homofobie () [Corola-website/Science/300839_a_302168]
-
se culca noaptea alături ele în vârful prețiosului pom fructifer. Se pare că, din cauza aceste minciuni, mitomanului i s-a interzis de către comunitate „să mai calce vreodată prin vale”. La o privire superficială s-ar părea că practica brașoavelor este patologică. În realitate, mitomanii dobridoreni sunt oameni foarte normali și cu simțul umorului mai dezvoltat dacât poate admite o comunitate patriarhală. Ei se amuză testând naivitatea și prostia semenilor dar metoda este riscantă pentru că, în genere, țăranii olteni sunt isteți și
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
vede cu ochi buni) și lucrează la un prieten avocat, Paul Championnière. Sănătatea sa este deficitară în acea perioadă, foamea provocându-i diverse boli ale aparatului digestiv, pentru care avea predispoziții ereditare dar care era favorizată și de o bulimie patologică precoce. În 1851 trece prin prima sa criză de paralizie facială. Olivier Dumas amintește de aceste crize care l-au afectat pe Verne de patru ori pe parcurul vieții: "Paralizia facială a lui Jules Verne nu este de natură psihosomatică
Jules Verne () [Corola-website/Science/298540_a_299869]
-
potrivit concepțiilor contemporane, se determină ca o boală, condiționată de situația conflictuală psihogenă acută sau cronică extraordinară în urma tulburării interrelațiilor umane, ce se manifestă cu precădere prin dereglarea funcțiilor sistemelor emotiv, vegetativ și endocrin. Nevroza se caracterizează prin reversibilitatea dereglărilor patologice, independent de vechimea procesului, prin specificitatea manifestărilor clinice cu dominarea perturbărilor emoțional afective și somatovegetative, prin păstrarea atitudinii critice a pacientului față de boală. Particularitățile tabloului clinic al nevrozei depind nu numai de caracterul situației conflictuale și emotive, dar și de
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
Această dereglare este mai accentuată în cazul, în care trauma psihică a fost precedată de boli, intoxicații sau pe teren genetic nefavorabil. Conținutul sindroamelor neuropatologice în caz de nevroze este determinat de nivelul formațiunilor SNC ce intră în componența "sistemelor patologice." Pentru majoritatea nevrozelor e caracteristică și dereglarea funcțiilor viscerelor. Anume acest proces de „dizreglare” e considerat ca fiind primordial în patogenia tuturor dereglărilor SNC, și în particular a nevrozelor. Chiar și în cazul în care dereglările nevrotice apar în urma afectării
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
neimportant, pe când forma panică și agrofobia conțin în patogenia sa un factor ereditar important. Ca consecință sau expresie a patologiei dizreglatorii a SNC, inclusiv a nevrozelor, poate fi menționată ieșirea de sub control a structurilor nervoase, hiperactivarea neuronilor, formarea “generatorilor excitației patologice mărite” și a sistemelor patologice. Astfel, în cadrul nevrozelor se formează sisteme patologice, în care în calitate de verigă definitivă evoluează un organ visceral concret, dereglarea funcției căruia determină tabloul clinic al sindromului neurovisceral. Simptoamele neurosomatice ale nevrozei pot anticipa cele psihonevrotice și
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
agrofobia conțin în patogenia sa un factor ereditar important. Ca consecință sau expresie a patologiei dizreglatorii a SNC, inclusiv a nevrozelor, poate fi menționată ieșirea de sub control a structurilor nervoase, hiperactivarea neuronilor, formarea “generatorilor excitației patologice mărite” și a sistemelor patologice. Astfel, în cadrul nevrozelor se formează sisteme patologice, în care în calitate de verigă definitivă evoluează un organ visceral concret, dereglarea funcției căruia determină tabloul clinic al sindromului neurovisceral. Simptoamele neurosomatice ale nevrozei pot anticipa cele psihonevrotice și persista după dispariția clinică a
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
ereditar important. Ca consecință sau expresie a patologiei dizreglatorii a SNC, inclusiv a nevrozelor, poate fi menționată ieșirea de sub control a structurilor nervoase, hiperactivarea neuronilor, formarea “generatorilor excitației patologice mărite” și a sistemelor patologice. Astfel, în cadrul nevrozelor se formează sisteme patologice, în care în calitate de verigă definitivă evoluează un organ visceral concret, dereglarea funcției căruia determină tabloul clinic al sindromului neurovisceral. Simptoamele neurosomatice ale nevrozei pot anticipa cele psihonevrotice și persista după dispariția clinică a acestora. În patogenia nevrozei se evidențiază două
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
neurovisceral. Simptoamele neurosomatice ale nevrozei pot anticipa cele psihonevrotice și persista după dispariția clinică a acestora. În patogenia nevrozei se evidențiază două forme de dereglare a activității creierului: tulburări cauzate de astenizarea sistemului nervos și tulburări cauzate de funcționarea "sistemei patologice". Un rol important se atribuie insuficienței funcționale a proceselor nervoase, perturbării metabolismului, influențelor patogene exo- și endogene. Nevroza poate fi expresia diminuării funcționale a sistemelor fiziologice, sub acțiunea sistemelor patologice, care pot provoca fie o inhibiție radicală a structurilor nervoase
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
de astenizarea sistemului nervos și tulburări cauzate de funcționarea "sistemei patologice". Un rol important se atribuie insuficienței funcționale a proceselor nervoase, perturbării metabolismului, influențelor patogene exo- și endogene. Nevroza poate fi expresia diminuării funcționale a sistemelor fiziologice, sub acțiunea sistemelor patologice, care pot provoca fie o inhibiție radicală a structurilor nervoase, fie abolirea funcțiilor acestora. Orice sindrom nevrotic reprezintă o exprimare concretă a dereglărilor activității nervoase superioare și a comportamentului. La indivizii cu tipul inert al activității nervoase superioare un excitant
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
nervoase superioare un excitant emoțional sau biologic poate provoca dereglări profunde și persistente în sfera psiho-emoțională. Aceleași dereglări survin și la indivizii cu tipul labil al activității nervoase superioare, doar în cazurile influențelor psihotraumatizante cronice. Se presupune formarea unor determinante patologice atât în sfera sistemului nervos central, cât și în comportamentul psihic, activate de stimuli specifici, ce au provocat formarea acestora. S-a elaborat și ipoteza existenței în creier a „punctului de veghe”, care reprezintă o formațiune a creierului de o
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
acestora. S-a elaborat și ipoteza existenței în creier a „punctului de veghe”, care reprezintă o formațiune a creierului de o excitabilitate selectivă avansată și care apare sub acțiunea unor excitanți de situație, având rol de mecanism declanșator al procesului patologic în SNC. Aceste „puncte de veghe” se pot forma în creier în diverse situații, dar dispar odată cu lichidarea acțiunii stimulilor ce le-au generat. În cazul când “punctele” persistă timp îndelungat și provoacă reacții, ce nu mai corespund necesităților organismului
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
creier în diverse situații, dar dispar odată cu lichidarea acțiunii stimulilor ce le-au generat. În cazul când “punctele” persistă timp îndelungat și provoacă reacții, ce nu mai corespund necesităților organismului și situației respective, ele î-și asumă rolul determinantelor sistemelor patologice a comportamentului neadecvat sau patologic. Se disting următoarele forme principale de nevroze: forma astenică (neurastenia, psihastenia), isterică (isterio-neurastenia) și obsesivă. Această clasificare a nevrozelor este în conformitate cu conceptul lui I.P.Pavlov despre tipurile activității nervoase superioare la om: Ca parametri ai
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
dispar odată cu lichidarea acțiunii stimulilor ce le-au generat. În cazul când “punctele” persistă timp îndelungat și provoacă reacții, ce nu mai corespund necesităților organismului și situației respective, ele î-și asumă rolul determinantelor sistemelor patologice a comportamentului neadecvat sau patologic. Se disting următoarele forme principale de nevroze: forma astenică (neurastenia, psihastenia), isterică (isterio-neurastenia) și obsesivă. Această clasificare a nevrozelor este în conformitate cu conceptul lui I.P.Pavlov despre tipurile activității nervoase superioare la om: Ca parametri ai activității nervoase superioare servesc capacitatea
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
crizele isterice, ce apar în situații emotive importante. Spre deosebire de accesul epileptic, în timpul accesului isteric bolnavul nu-și pierde cunoștința și contactul cu mediul înconjurător; nu-și mușcă limba, reacțiile fotopupilare, reflexele conjunctivale și corneene se păstrează, nu se constată reflexele patologice. Tulburările de sensibilitate se manifestă prin anestezie locală sau prin hiperestezie; sunt multiforme după caracter și localizare (durerea isterică, cefalee de tip “cui bătut”, artralgii isterice, schiatică isterică etc.). Dereglările isterice ale văzului se manifestă deseori prin îngustarea concentrică a
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
situsurilor celulare specifice, de asemenea studiul dinamicii unor procese celulare, vizualizarea ariilor de ruptură ale barierei hemato-encefalice și monitorizarea transportului unor complexe medicamentoase în țesuturi sunt câteva domenii care folosesc că agenți de contrast nanoparticulele magnetizabile. Constituienții moleculari ai proceselor patologice sunt prea mici pentru a fi redați direct prin modalitățile imagistice actuale. În acest sens în cadrul radiologiei de diagnostic apare un domeniu în continuă dezvoltare și anume imagistică moleculară, care presupune diagnosticarea noninvazivă și în vivo a unor procese complexe
STUDIUL PRIVIND NANOPARTICULELE MAGNETIZABILE CA AGENTI DE CONTRAST IN IMAGISTICA DE REZONANTA NUCLEARA. by Geta Olariu () [Corola-other/Science/84281_a_85606]
-
sunt prea mici pentru a fi redați direct prin modalitățile imagistice actuale. În acest sens în cadrul radiologiei de diagnostic apare un domeniu în continuă dezvoltare și anume imagistică moleculară, care presupune diagnosticarea noninvazivă și în vivo a unor procese complexe patologice prin detectarea semnăturilor biologice specifice de la nivel subcelular.
STUDIUL PRIVIND NANOPARTICULELE MAGNETIZABILE CA AGENTI DE CONTRAST IN IMAGISTICA DE REZONANTA NUCLEARA. by Geta Olariu () [Corola-other/Science/84281_a_85606]
-
Medical imaging) → este o ramură a ingineriei biomedicale; → are ca sursă de informații date obținute sub formă de măsuratori sau înregistrări; → însumează tehnici și proceduri folosite pentru a obține imagini cu caracter medical; → relevă aspecte structurale și funcționale normale sau patologice pentru organisme vii; → are utilitate clinică și medical științifică; Inițial imagistica medicală clinică desemna metode radiologice de investigare medicală. Descoperirile ulterioare realizate in domeniul biofizicii au dus la diversificarea metodelor de investigare medicală. S-a urmărit punerea la punct a
Imagistică medicală () [Corola-website/Science/299712_a_301041]
-
unei genealogii pe care autorul nu a încetat să o perfecționeze de-a lungul publicării operei sale. Prin intermediul lui Émile Deschanel, Zola face cunoștință cu operele medicilor alieniști Bénédict Augustin Morel și Joseph Moreau legate de ereditate, văzută din perspectiva patologicului. Scriitorul și-a completat cunoștințele despre acest subiect în mod continuu. Spre deosebire de Balzac, el se folosește de tema eredității ca de un instrument, ca de un fir de legătură al ciclului său. Scrierea acestei serii contituie principala ocupație a scriitorului
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
este publicată în 2002 la editură "Ziua", în 2004 apare cartea "Tuba Mirum" la editură "Pontica", iar în 2008 la lumină tiparului iese cartea "Kasa Poporului" la editură "Polirom". Despre ultimul român publicat, autorul afirmă: „Kasa Poporului este o carte patologica despre un sistem patologic, o scriere alienata, perversa, crudă și sinistra, așa cum nu ne place, dar așa cum suntem undeva în adâncul nostru, atâta timp cât rezistăm într-o lume unde aceste calități fac legea!“ În 2010, la editură "Cartier", apare cartea scrisă
Planeta Moldova () [Corola-website/Science/299934_a_301263]
-
la editură "Ziua", în 2004 apare cartea "Tuba Mirum" la editură "Pontica", iar în 2008 la lumină tiparului iese cartea "Kasa Poporului" la editură "Polirom". Despre ultimul român publicat, autorul afirmă: „Kasa Poporului este o carte patologica despre un sistem patologic, o scriere alienata, perversa, crudă și sinistra, așa cum nu ne place, dar așa cum suntem undeva în adâncul nostru, atâta timp cât rezistăm într-o lume unde aceste calități fac legea!“ În 2010, la editură "Cartier", apare cartea scrisă în comun de către Florin
Planeta Moldova () [Corola-website/Science/299934_a_301263]
-
Fenomenologia limbajului" 1960), atribuind un rol preponderent limbajului, ca nucleu al culturii, examinând în special legăturile între dezvoltarea gândirii și cea a cunoașterii imediate, nu numai prin analiza achiziției vorbirii și a expresivității corporale, dar ținând cont și de aspectele patologice, de exprimarea prin mijlocirea picturii, cinematografiei, folosirea literară a limbajului în operele poetice. Atenția acordată de Merleau-Ponty diverselor forme de exprimare artistică nu vizează teoretizarea frumosului estetic, nici nu este orientată spre stabilirea unor criterii normative în artă. Obiectivul său
Maurice Merleau-Ponty () [Corola-website/Science/299291_a_300620]